Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 10:24

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe mare, mai exact pe Fregata Regina Maria, care participă pentru a treia oară la operația EUNAVFOR MED „IRINI” în Marea Mediterană. În cadrul misiunii, nava va contribui la asigurarea respectării embargoului Organizației Națiunilor Unite asupra armelor impus Libiei prin monitorizarea traficului maritim și executarea de inspecții la bordul navelor comerciale aflate în tranzit în Marea Mediterană. Comandorul Alexandru Mitel, comandantul Fregatei Regina Maria.
Alexadru Mitel: După finalizarea instruirii teoretice și practice a militarilor din echipa de inspecție și echipa de comandă, Fregata Regina Maria a plecat în prima misiune de patrulare, în aria de operații din bazinul estic al Mării Mediterane pentru aplicarea procedurilor specifice operației EUNAVFOR MED „IRINI”. În această perioadă de patrulare au fost executate și ședințele specifice de tragere pentru pregătirea militarilor din echipa de boarding și echipa de operații speciale. De asemenea, am executat operațiuni cu elicopterul din organică, IAR 330 Puma Naval, pentru executarea unei margini maritime recunoscute cât mai apropiată de realitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunea forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre din Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR Althea, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Locotenentul Maria Bibire, ofițer în cadrul Companiei de Stat Major.
Maria Bibire: Adaptarea militarilor români din cadrul companiei la misiunile încredințate s-a realizat treptat. Întreg personalul s-a integrat rapid în ritmul operațional specific acestui teatru de operații. În această perioadă, militarii din cadrul companiei asigură sprijinul real în cadrul exercițiului multinațional Combine Response 24 concomitent cu desfășurarea permanentă a misiunii de protecție a forței a bazei Camp Butmir din Bosnia și Herțegovina.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații din cadrul Grupului de Luptă NATO. O structură importantă a detașamentului românesc este plutonul de poliție militară, care, pentru menținerea nivelului operațional, execută pregătirea de specialitate alături de partenerii de misiune. Locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
Valentin Alexandru: În această săptămână, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” au executat activități de instruire în comun cu colegii britanici și polonezi pe linie de poliție militară. În cadrul acestei activități, fiecare echipă a demonstrat procedura de reținere a unei persoane și cum acționează în cazul în care aceasta nu cooperează. De asemenea, a fost prezentat și modul de percheziție a unei persoane și al unui autovehicul, extragerea unei persoane din autovehicul și imobilizarea acesteia.

România sprijină Libia în urma inundațiilor devastatoare

Publicat de gabrielasaksa, 25 septembrie 2023, 11:56

Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a trimis Libiei 55 de tone de produse alimentare și echipamente pentru adăpostire, ca ajutor umanitar, după ce țara africană s-a confruntat cu inundații devastatoare. Bunurile au fost transportate cu aeronave militare C-130 Hercules ale Bazei 90 Transport Aerian, care au făcut mai multe zboruri pe ruta București Benghazi. Misiunile au fost solicitate de Departamentul pentru Situații de Urgență, iar sprijinul țării noastre a venit ca urmare a declanșării mecanismului european de protecție civilă.

Fregata „Regele Ferdinand”, misiuni și exerciții alături de partenerii din Uniunea Europeană în Marea Mediterană

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2023, 09:45

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Fregata Regele Ferdinand a încheiat participarea la operația EUNAVFOR MED IRINI, desfășurată în Marea Mediterană sub egida Uniunii Europene.

Nava a revenit acasă după șase săptămâni de misiune, pentru asigurarea respectării embargoului asupra armelor impuse Libiei și pentru combaterea traficului de produse petroliere, droguri și persoane.

Militarii români au monitorizat traficul maritim și au executat verificări la peste 160 de nave comerciale. Misiunile au fost desfășurate în comun cu nave din Italia, Germania și Grecia.

Brigada Regele Ferdinand a avut la bord un detașamente de forțe pentru operații speciale și un echipaj format din 239 de marinari, comandați de comandorul Victor Durea.

Victor Durea: Sunt mândrul comandant al unui echipaj care poate raporta la sfârșitul celor 42 de zile de participare la operația IRINI, misiune îndeplinită.

Încă o dată, Regele Fernand a demonstrat că poate fi un ambasador al forțelor navale al Armatei României, al României în întregul ei, ca un aliat de nădejde, un membru activ al Uniunii Europene.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 15:29

Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.

Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.

Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma

Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de  operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis  șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:

General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci  și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.

Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.

Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.

Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți  poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:27

Teodora Mazere (realizator rubrică): Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, cu un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat, a plecat joi, 23 septembrie, din Portul Militar Constanța, pentru a participa la operațiunea IRINI, desfășurată sub egida Uniunii Europene. Pe durata celor 100 de zile de dislocare în Marea Neagră și Marea Mediterană, puitorul de mine și plase va efectua escale de pregătire și de refacere a capacității de luptă în porturi din zonele de sud ale Italiei și Greciei.
Căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”: Plecăm sub comanda Uniunii Europene, de această dată, în cadrul operației IRINI, cu misiunea principală de embargou impus armelor pentru Libia. Urmează primul port-visit, în Taranto, Italia. În prima săptămână vom avea marșul de dislocare în vederea intrării în teatrul de operații și instalarea comunicațiilor și parte de instruire a echipajului pentru executarea misiunilor specifice operației IRINI.
Teodora Mazere (realizator rubrică): În Baza Militară din Bemowo Piskie, militarii vrânceni au desfăşurat un exerciţiu comun cu partenerii americani, fiind ultimele trageri cu complexul antiaerian Gepard din cadrul misiunii rotației a IX-a.
Locotenent Mădălina Boboc: A existat o cooperare cu militarii americani din cadrul Plutonului de aruncătoare de 120mm. Aceștia au simulat ţintele aeriene prin lansarea unor bombe luminoase asupra cărora militarii români au executat foc. Întreaga activitate a fost un real succes și acest lucru se datorează antrenamentelor și eforturilor comune pe care le-am depus pe întreaga perioadă a acestei misiuni.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Companiei 1 Rezervă Intermediară generată de Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă alături de parteneri din Ungaria, Turcia, Austria, Bulgaria și Slovacia la antrenamentul operațional „EUFOR Quick Response 2021”, desfăşurat în Bosnia şi Herţegovina. Exercițiul respectă termenii angajamentului statelor contributoare la EUFOR privind menținerea climatului de stabilitate și pace din Bosnia şi Herţegovina.
Locotenent Sergiu Iosub, ofiţer de informare și relații publice în cadrul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: În prima săptămână am fost Camp Butmir din Sarajevo și am trecut prin etapa de integrare și instruire. După ceremonia de începere a exerciţiului de tip LIVEX, ne-am dislocat într-o altă bază din Bosnia, pentru a îndeplini misiuni stabilite de organizatori. Rolul nostru în Teatrul de Operaţii Bosnia şi Herţegovina este să ne instruim întrunit sub comanda Batalionului Multinaţional, pentru a fi în măsură să sprijinim autoritățile şi populația locală, dar și personalul EUFOR în situații de criză.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 2012, KFOR desfășoară anual exercițiul „Silver Saber”, scopul fiind evaluarea procesului de planificare și conducere de către instituțiile din Kosovo în cazul urgenţelor civile.
Maiorul Adrian Peter, ofițer în comandamentul KFOR: Experienţa a fost una deosebită pentru mine, având ocazia unică de a  observa în timp real modul de acțiune al acestui centru pentru rezolvarea unor situații de urgență complexe, care au presupus intervenția în comun a unor structuri din cadrul poliției, forțelor de securitate, Agenției pentru Managementul Situațiilor de Urgență, dar și unor elemente din cadrul KFOR.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La Centrul Internațional de Securitate și Menținerea Păcii din Ucraina se desfășoară până pe 1 octombrie exercițiul „Rapid Trident”, organizat de către forțele armate ale Statelor Unite în Europa în parteneriat cu forţele armate ale ţării gazdă. În acest an, „Rapid Trident” reunește militari din Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Polonia, România, Bulgaria, Germania, Danemarca și Lituania. Forțele terestre române sunt reprezentate în acest an de un detaşament format din militari ai Batalionului 151 Infanterie „Războieni”.

660 mii de cereri de azil înaintate anul trecut în tările europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 09:45

În tãrile europene au fost înaintate anul trecut mai mult de 660 mii de cereri de azil, numãr ce reprezintã un record al tuturor timpurilor – anuntat Fondul European pentru Refugiati.

Din ce regiuni ale lumii vin imigranţii în Europa şi care sunt motivele acestora aflãm din rubrica Euranet plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.

Anul trecut a fost înregistrat în Uniunea Europeană, cel mai mare numãr de cereri de azil de când a început sã se realizeze aceastã statisticã în 2008, peste 660 de mii.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

La sfârsitul anului trecut, peste 500 de mii de imgranţi aşteptau un rãspuns la cererea lor.

Volumul solicitãrilor în aşteptare a fost cu 37% mai mare faţã de 2013.

Numãrul cel mai mare de refugiati luati în evidentã sunt din Siria, Eritrea si cetãteni din Balcanii de Vest.

Rãzboiul civil, atentatele teroriste, ascensiunea grupãri jihadiste Statul Islamic şi criza umanitarã fãrã precedent audeterminat peste 130 de mii cetãteni sirieni să ceara azil .

Altã ţarã de unde au ajuns mulţi imigranţi care au solicitat azil a fost Afganistanul, cu peste 43 de mii de cereri, mulţi dintre ei fiind minori neînsoţiţi.

Peste 14 mii au venit din Ucraina, de 13 ori mai mulţi faţã de anul anterior. Raportul remarcã şi activitatea Biroului European de Sprijin pentru Azil în susţinerea Grupului operativ pentru Marea Mediteranã în ceea ce priveşte prevenirea migraţiei ilegale.

In fruntea listei tãrilor care au primit refugiati se situeazã Germania, Suedia, Italia, Franţa si Ungaria.

Numãrul solicitãrilor de azil a crescut anul trecut cel mai mult în Italia şi Ungaria, cu peste 120%.

Potrivit raportului dat publicităţii de Biroul European de Sprijin pentru Azil în 2014, în ţarile din Uniunea Europena a fost depus un numãr record de cereri de azil. Documentul se doreşte o imagine de ansamblu a situaţiei azilului în statele membre ale Uniunii şi oferă o imagine de ansamblu a numărului și a naturii cererilor de protecție internațională în toate cele 28 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția.

Aproape 3000 de agenţi responsabili în materie de azil şi de primire au acordat asistenţã Italiei, Greciei şi Maltei, ţãri în care încearcã sã ajungã imigranţi africani sau din Orientul Mijlociu de multe ori cu preţul vieţii la bordul unor ambarcaţiuni nesigure.

Pentru a pune capãt acestor tragedii care au transformat Mediterana într-un adevãrat cimitir, liderii europeni au triplat în aprilie fondurile destinate patrulãrii maritime.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser: „Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”.

Creșterea numărului de cereri de azil în 2014 a dus la deficite în ceea ce privește cazarea în numeroase țări, remarcandu –se nevoia unei flexibilități sporite privind centrele de primire. Statele membre au răspuns prin crearea de noi centre și prin înființarea unor centre de urgență.

Având în vedere creșterea numărului de cereri și de cazuri în curs, numeroase țări și-au restructurat administrațiile în domeniul azilului, au angajat personal suplimentar și au reorganizat sarcinile și resursele.

Şi primele cifre pentru 2015 aratã cã numãrul de cereri de protecţie internaţionalã continuã sã creascã.

În primele cinci luni s-a înregistrat o creştere de 68% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut.

Criza din Grecia a estompat atenția opiniei publice de la o altă problema gravă

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 09:20

Peste 660 de mii de oameni au depus anul trecut cereri de protectie internationala in Uniunea Europeană, cel mai mare numar de la inceputul culegerii datelor in 2008.

Cele mai multe solicitari de azil au venit din partea cetatenilor sirieni, eritreeni si ai Balcanilor de vest, principalele tari de destinatie fiind: Germania, Suedia, Italia, Franta si Ungaria.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser

“Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”

Reuniune extraordinara a Consiliului european astazi la Bruxelles!

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 aprilie 2015, 14:30

Presedintele consiliului, Donald Tusk i-a convocat pe sefii de stat si de guvern din tarile Uniunii Europene sa discute si sa gaseasca o solutie la problema refugiatilor din Africa dupa tragedia din Mediterana soldata cu 800 de morti.

Reteaua de traficanti de fiinte umane dinspre Libia care a adus in Europa anul trecut 22o de mii de oameni iar anul acesta 35 de mii inregistreaza un profit anual intre 3oo si 6oo de milioane de euro.

Imigranţii din Marea Mediterană, subiect principal de discuţie la reuniunea miniştrilor de externe UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 aprilie 2015, 10:05

Tragedia petrecută în acest sfârşit de săptămână, în care aproximativ 800 de imigranţi şi-au pierdut viaţa într-un naufragiu, încercând să ajungă ilegal din Libia în Italia, a determinat Comisia Europeană să propună măsuri urgente pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete.

Înaltul reprezentant al Comisiei, Federica Mogherini consideră că ”Tragediile din ultimele zile, din ultimele luni, din ultimii ani sunt prea mult”. Şefa diplomaţiei europene a declarat, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe ţinută ieri la Luxemburg:

Nu este nicio soluţie facilă, nicio soluţie magică, dar este o responsabilitate pe care trebuie să o exersăm împreună ca europeni şi într-un mod consecvent şi coerent

Cu acelaşi prilej, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a spus:

Este datoria noastră umană şi obligaţia noastră morală să stopăm drama continuă a miilor de oameni care îşi riscă vieţile în fiecare zi în Mediterana

Comisia Europeană a venit cu un plan de 10 măsuri imediate care ar putea preveni noi astfel de tragedii.

Printre acestea se numără întărirea operațiunii europene de supraveghere maritimă Triton, capturarea şi distrugerea vaselor folosite de contrabandişti, crearea unui program de repatriere a imigranţilor ilegali din statele membre.

Toate aceste propuneri vor fi transmise Consiliului European care se va reuni joi în sesiune extraordinară dedicată tocmai situaţiei din Mediterana.