Tiny Trainers este un joc sub formă de aplicație pentru smartphone care îi ajuta pe copiii care suferă de Atrofie Musculară Spinală (AMS) să se distreze în timp ce fac exerciții de kinetoterapie. Exercițiile sunt specific alese pentru a fi utile copiilor diagnosticați cu AMS tip I și II. Este prima aplicație pentru copiii diagnosticați cu AMS disponibilă și în limba română, pe platformele App Store, respectiv Google Play.
La prima deschidere a aplicației, copiii vor adopta un animăluț de companie virtual cu care se pot juca și pe care îl pot îngriji. Aplicația conține trei tipuri de exerciții sub formă de jocuri cu animăluțul de companie, pentru tonifierea musculaturii gâtului, cea a membrelor superioare și a membrelor inferioare. Prin efectuarea zilnică a exercițiilor din aplicație, copiii vor primi cadouri virtuale pe care le pot folosi pentru a se juca cu animăluțul de companie.
Tipurile de mișcări efectuate în timpul jocurilor din aplicația Tiny Trainers au fost dezvoltate împreună cu un kinetoterapeut specializat în recuperarea fizică a copiilor diagnosticați cu AMS. Exercițiile sunt alese pe baza utilității acestora pentru o mare parte a copiilor diagnosticați cu AMS tip 1 sau AMS tip 2. Aplicația Tiny Trainers este creată pentru copiii între 4-7 ani, deși poate fi utilizată și de către copii mai mici sau mai mari.
Aplicaţia Tiny Trainers își propune să facă exercițiile fizice amuzante pentru copiii cu Atrofie Musculară Spinală. Aceasta conține de asemenea un ecran care arată informații utile kinetoterapeutului atunci când copilul merge la clinica de recuperare.
Aplicația nu are rol de diagnostic, prevenție, monitorizare, predicție sau tratament pentru nicio afecțiune. De asemenea, această aplicație nu este gândită ca parte din planul de recuperare motorie al pacienților și nu trebuie să înlocuiască exercițiile tipice de kinetoterapie prescrise de medicul specialist.
„Pentru pacienții cu Atrofie Musculară Spinală, exercițiul fizic rămâne esențial pentru păstrarea capacității motorii și îmbunătățirea calității vieții. Acest tip de aplicație precum și alte tehnologii digitale pot fi de un real ajutor pacienților care suferă de boli neuromusculare, care pot fi astfel sprijiniți de la distanță”, a declarat kinetoterapeut principal, specialist Vojta, Roxana Cātinaş, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca.
Atrofia Musculară Spinală (AMS) este o boală genetică, progresivă, în care se produce degenerarea şi moartea celulelor nervoase motorii din măduva spinării, rezultatul fiind atrofia treptată a muşchilor. Nu există date de prevalență în România pentru această boală, însă potrivit autorităţilor din domeniul sănătăţii sunt cunoscute aproximativ 200 persoane diagnosticate cu AMS și aflate în tratament, majoritatea fiind copii.
Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013. Limba română provine din romanizarea populaţiilor antice din bazinul Dunării de Jos care, conform lui Herodot şi celorlalti autori antici, erau traco-dace, iar ulterior a fost influenţată de limbile slave, de greacă, maghiară şi altele.
Cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, este Scrisoarea din 1521, în care Neacşu de Câmpulung îi scria primarului braşovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor româneşti din acea perioadă.
În actul normativ se arată printre altele că „Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.
În anul 2011, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august – Ziua Limbii Române să fie sărbătoarea naţională a acestor comunităţi româneşti, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunităţi. De asemenea, au solicitat şi celorlalte asociaţii şi organizaţii româneşti din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române şi să fie marcată similar.
88 de elevi au obținut nota 10 la proba de Limba Română a simulării pentru examenul de Evaluare Națională și 980 au luat 10 la Matematică. Au reușit să obțină media zece 25 de copii de clasa a VIII-a, anunță ministrul Educației.
Aproape două treimi din cei care au susținut simularea au reușit să aibă media cel puțin 5, adică 65,6%. De asemenea, 25 de elevi au obţinut media 10.
Sorin Cîmpeanu, într-o postare pe internet, notează că, față de anii precedenți, este vorba de o creștere substanțială. În 2019, proporția a fost de 53%, iar în 2018 mai puțin de jumătate au obținut cel puțin media 5.
Cele mai bune rezultate au fost obţinute în Bucureşti (82,1%) şi în judeţele Cluj (77,6%), Argeş (71,5%), Brăila (71,3%) şi Prahova (69,9%).
Marea majoritate a elevilor din ultimul an de gimnaziu au participat la simulare în acest an, puțin peste 90%.
Examenul propriu-zis este programat în perioada 22-25 iunie.
Participanții la Școala de Vară de la Braşov, organizată de Institutul Cultural Român în perioada 2-27 iulie 2019, învaţă limba română prin intermediul cursurilor, atelierelor, vizitelor documentare.
Cei mai mulţi spun că s-au îndrăgostit de România, de cultura şi civilizaţia noastră, iar cei mai tineri se declară fascinaţi de cum s-a păstrat limba română între popoarele slave care o înconjoară.
Cursanții vin din Luxemburg, Spania, Israel, Croația, Elveția, Belgia, Polonia, Venezuela, Brazilia.
Anul acesta, la cea de-a 25-a ediţie a Şcolii de Vară de Limba Română, s-au înscris 23 de participanţi.
Programul organizat de ICR este potrivit nevoilor lor, fapt care le dă ocazia să cunoască România din punct de vedere literar, artistic, turistic, dar și gastronomic.
„Proiectul acesta este o bună combinaţie, pentru că ne integrăm foarte bine, mai ales că suntem din diferite ţări, este un moment bun ca oamenii să se cunoască. Putem să vorbim şi să ne înţelegem în română”, spune Daniel Navas, un cursant din cadrul Şcolii de Vară de Limba Română.
Cursurile de limbă română sunt susţinute de trei profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Școala de Vară de la Brașov este cel mai longeviv program derulat de ICR. Alături de cursurile intensive de limba română, în program mai sunt incluse ateliere de creație, cursuri de cultură şi civilizaţie românească, proiecții de filme, precum și un program de documentare culturală.
Dumitru Apetri – un important critic şi istoric literar
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
22 ianuarie 2018, 13:06 / actualizat: 22 ianuarie 2018, 14:20
Dumitru Apetri este un critic şi istoric literar mai puţin cunoscut în Ţară, născut fiind şi activând într-un teritoriu românesc din afara graniţelor noastre actuale. S-a născut la 21 octombrie 1940 în localitatea Târnauca, plasa Herţa, judeţul Dorohoi, din mândra Bucovină (azi în Ucraina), într-o familie de ţărani, fiind fiul Savetei (n. Herghiligiu) şi al lui Ion Apetri, cum ne încredinţează Ana Bantoş în primul volum al Dicţionarului General al Literaturii Române, A/B, ediţia a II-a revizuită, adăugită şi adusă la zi, coordonator-general Eugen Simion, apărut sub egida Academiei Române, Bucureşti, Editura Muzeului Literaturii Române, 2016, p. 308. Şcoala primară şi cea medie a urmat-o în satul natal, apoi „îşi continuă studiile la o instituţie cultural- educativă din Cernăuţi (1958-1960)” şi, apoi, la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Cernăuţi (1962-1967), aflată într-o superbă clădire, monument arhitectural de excepţie. La Chişinău, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, susţine doctoratul, în 2005, cu o teză privind receptarea literaturii ucrainiene în literatura română din Basarabia, în perioada 1924-1984. A fost profesor în localităţile Culiceni şi Horbova din raionul Herţa, corespondent special şi apoi redactor al ziarului „Zorile Bucovinei”(1970-1971), profesor la Institutul Republican de Perfecţionare a Cadrelor Didactice (1986-1988) şi la Universitatea de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (din 1999). Paralel cu profesoratul, funcţionează ca cercetător ştiinţific al Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, din 1974, în prezent fiind cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Filologie al înaltului for ştiinţific din Chişinău.
A debutat în gazeta raională din Herţa, „Steagul roşu” şi a colaborat la diverse publicaţii literare din acea parte de ţară: „Literatura şi Arta”(condusă de N. Dabija), „Septentrion literar”, „Limba română”, „Tinereţea Moldovei”, „ Metaliteratură”, „Viaţa Basarabiei” (condusă de M. Cimpoi), „Nistru”, precum şi la publicaţiile de limbă ucrainiană. Editorial, debutează cu volumul Bucovina: cultură, personalităţi, destine, prefaţat de Adrian Dinu Rachieru, apărut la Timişoara, în 2000, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Volumul de debut defineşte persinalitatea lui Dumitru Apetri şi preocuparea sa pentru cunoaşterea şi definirea fenomenului literar românesc din spaţiul basarabean şi bucovinean. Dumitru Apetri a alcătuit antologii (Lire în frăţite, bilingv, română-ucrainiană, 1979), ediţii critice (V. Bogrea, Opere alese, 1998), Igor Creţu, Maestru al cuvântului (2012), Omagiu lui TarasSevcenko (1999), Martiriul trasnistrian sub jugul totalitar rusesc (2013).
Într-un recent volum, intitulat simplu şi precis, Cronici literare şi culturale. Cărţi, personalităţi, evenimente (Chişinău, 2015), după ce constată că „procesul literar de la est de Prut nu este însoţit de o critică de întâmpinare pe care o merită”, Dumitru Apetri îşi previne cititorii că ia în dezbatere „cărţi originale şi traduse ce ţin de diverse genuri literare, de publicistică şi memorialistică, precum şi evenimente literar-culturale şi ştiinţifice, în cazuri aparte, sociale, care s-au produs în ultimele patru decenii şi ceva în arealul spiritualităţii româneşti”, astfel încât cronicile sale literare şi culturale „relevă preferinţele scriitorilor pentru anumite teme şi modalităţi de reflectare artistică, evoluţia actului critic, a fenomenului publicistic şi memorialistic şi, concomitent, ne edifică asupra fenomenelor numite orizontul de aşteptare, nivelul de receptare şi interpretare a cititorului avizat: criticul şi cercetătorul literar”.
Bun cunoscător al culturii române şi ucrainiene, Dumitru Apetri urmăreşte integrarea creaţiei eminesciene în „albia spiritualităţii ucrainiene” începând din 1903, materializându-se „într-un număr destul de restrâns de tălmăciri şi aprecieri critice”, comentate de el în cărţile sale, Arta replăsmurii artistice şi Atitudini şi opinii. În volumul comentat de noi, Cronici literare şi culturale, filologul şi traducătorul Dumitru Apetri analizează critic antologiile bilingve româno-ucrainiană ale lui O. Honcearenko, de fapt „replăsmuiri” care reuşesc să redea „mesajul/potenţialul ideatic, imaginea artistică şi melodicitatea/muzica textelor”.
Cronicile literare şi culturale ale lui Dumitru Apetri cuprind un spectru larg de cărţi, personalităţi sau evenimente. Este semnalat la modul superlativ „romanul-destin zguduitor prin dramatism”, intitulat 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean (Bucureşti, 1991), al Aniţei Nandriş-Cudla, premiat de Academia Română, roman memorialistic care descrie stările sufleteşti la limită ale femeii, simbol al celor 13 000 de români bucovineni, deportaţi în 1941 în Siberia. Alte cronici privesc opera unor mari scriitori: Vasile Tărâţeanu, I. Gheorghiţă, Gh. Asachi, Al. Burlacu, Liviu Damian, Pavel Balnuş, I. Druţă, Em. Bucov, V. Bogrea, Al. Hurmuzachi, D. Vatamaniuc, Petru Movilă, Dan Mănucă, C. Popovici etc., sau antologii de referinţă: Poeţi din Bucovina, Basme din Bucovina, Dicţionar de ghicitori, Istoria literaturii române din Bucovina. 1775-1918, Creaţia populară moldovenească, Moştenirea lui D. Cantemir şi contemporaneitatea, Martiriul transnistrean şi teroarea imperială rusească etc., precum şi prezentarea revistelor „Glasul Bucovinei”(1994-1995), „Plai românesc”, „Ţara Fagilor” (almanah), „Bucovina literară”, „Metaliteratură”.
Cartea lui Dumitru Apetri, Cronici literare şi culturale. Cărţi, personalităţi, evenimente, este un demers critic şi istoric literar pe deplin reuşit, realizând imaginea reală şi integrală a unui spaţiu spiritual românesc, complex şi captivant, necesar mai ales celor interesaţi din Ţară, adeverind zicerile lui Alexie Mateevici („n-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu ce de peste Prut. Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba”) şi G. Călinescu („Literatura română este una şi indivizibilă”).
Tudor Nedelcea, cercetător ştiinţific I – Institutul de cercetări socio-umane „C.S.Nicolăescu-Plopşor” Craiova, Academia Română
Inițiativa legislativă care prevede modificarea articolului 13 din Constituție și introducerea sintagmei „limba română” în locul celei „moldovenești”, a fost avizată pozitiv astăzi de Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Tot astăzi proiectul a fost avizat pozitiv și de Comisia parlamentară protecţie socială, sănătate şi familie.
Amintim că inițiativa legislativă a fost înregistată în Parlament, cu semnăturile liberal-democraților, liberalilor, popular-europenilor și ale unor deputați democrați.
Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv proiectului la sfârşitul lunii trecute. Asta după ce, în 2013, magistraţii costituţionali au decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română şi că textul Declaraţiei de Independenţă, în care se spune că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii Supreme, adoptat câțiva ani mai târziu.
Preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat miercuri că nu va admite ca actualul parlament să modifice art.13 al Constituţiei pentru a înlocui ‘limba moldovenească’ cu ‘limba română’, anunţând că a şi început negocieri pentru a bloca această iniţiativă, relatează miercuri publicaţia Ziarul Naţional din Chişinău în pagina sa electronică.
‘Partidul Socialiştilor are 24 mandate în parlament. Vom găsi încă 11 pentru a preveni modificarea Constituţiei’, a indicat Dodon într-un mesaj postat pe o reţea de socializare.
În opinia sa, va fi dificil de găsit 67 de voturi în parlament pentru modificarea Constituţiei în vederea schimbării denumirii limbii de stat. ‘Chiar dacă se vor găsi atâţia trădători (67), atunci eu voi avea posibilitatea să blochez de două ori această modificare. Sigur că mă voi folosi de aceste două încercări. Voi extinde procesul de modificare a Constituţiei minimum cu un an şi jumătate. Dacă majoritatea parlamentară va insista şi din nou va recurge la folosirea mijloacelor de presiune asupra preşedintelui, atunci voi ridica tot poporul moldovenesc în apărarea limbii noastre şi a mândriei noastre. Nu-i sfătuiesc să meargă pe această cale’, avertizează el.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a dat marţi aviz pozitiv unui proiect de amendare a Legii Supreme pentru schimbarea denumirii limbii oficiale din ‘moldovenească’ în ‘română’. Iniţiatorul proiectului de lege, liberal-democratul Tudor Deliu, a salutat decizia magistraţilor, afirmând că această decizie reprezintă un ‘prim pas spre restabilirea adevărului istoric’.
Pentru ca articolul 13 din Constituţie să fie modificat, este nevoie ca 67 de deputaţi să susţină această iniţiativă în parlament. ‘Puţin probabil, având în vedere că majoritatea parlamentară este una pestriţă, având în componenţa sa inclusiv foşti comunişti care, în cariera lor politică, au blamat limba română’, consideră reporterul Deutsche Welle la Chişinău.
Potrivit Radio Chişinău, deocamdată nu este clară situaţia în interiorul Partidului Democrat, aflat la guvernare. Câţiva deputaţi ai acestuia au semnat proiectul de modificare a Constituţiei, în timp ce unii colegi ai lor optează pentru menţinerea limbii moldoveneşti în Legea supremă.
Problema denumirii oficiale a limbii de stat în Republica Moldova creează dispute în societatea moldoveană de mai bine de două decenii. În Declaraţia de independenţă din 27 august 1991 este statuată limba română ca limbă de stat. Totuşi, în Constituţia adoptata în 1994, în contextul unei majorităţi parlamentare filoruse, se menţionează că limba de stat este aşa-numita ‘limbă moldovenească’.
Înscrierile pentru prima sesiune a examenului de bacalaureat vor începe luni şi se vor încheia pe 26 mai, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Cursurile claselor a XII-a se vor finaliza pe 26 mai, iar Bacalaureatul va începe pe 6-7 iunie cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în Limba română.
În zilele de 8 şi 9 iunie va avea loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pe 9, 12 şi 13 iunie – evaluarea competenţelor digitale, iar pe 14 – 16 iunie evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.
Prima probă scrisă la Limba şi literatura română va fi susţinută pe 26 iunie, a doua zi proba la limba şi literatura maternă – probă scrisă.
Pe 28 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului, pe 30 iunie proba la alegere a profilului şi specializării. Pe 5 iulie vor fi afişate rezultatele până la ora 16,00 şi depuse contestaţiile între orele 16,00 – 20,00. Între 6 şi 9 iulie vor fi rezolvate contestaţiilor, iar rezultatele finale vor fi publicate pe 10 iulie.
Înscrierea candidaţilor pentru cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat se va face între 11 şi 14 iulie urmând ca pe 27 iulie, a celor care au promovat examenele de corigenţe.
Pe 21 august va fi susţinută proba scrisă la Limba şi literatura română, pe 22 august – la limba şi literatura maternă, iar pe 23 august – proba obligatorie a profilului.
Ultima probă, cea la alegere a profilului şi specializării, va avea loc pe 4 august.
Între 25 şi 28 august vor fi evaluate competenţele lingvistice de comunicare orală în Limba română, pe 28 august competenţele lingvistice de comunicare orală în limba maternă, iar pe 29-30 august competenţele digitale.
În zilele de 30 şi 31 august se va face evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.
Rezultatele vor fi afişate pe 1 septembrie, până la ora 16,00, şi depunerea contestaţiilor se va face în aceea zi, între orele 16,00 – 20,00.
Contestaţiile vor fi rezolvate între 2 – 5 septembrie, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 6 septembrie.
Unul dintre cuvintele care a avut de fiecare dată o fascinație aparte pentru mine este ”scluptor”. Dacă ”scluptorul” a mai și ”scluptat” vreo ”scluptură”, cu atât mai bine pentru el și cu atât mai rău pentru limba română.
Nu pot pricepe cum există oameni care fac eforturi verbale atât de mari pentru a emite sonor o astfel de podoabă. În mod evident este mult mai greu să spunem ”scluptor” decât ”sculptor”, la fel cum cuvântul ”bonlav” este mult mai dificil de articulat decât “bolnav”.
Cu toate acestea, uite cum ne scrântim noi limba pentru a da naștere stupizeniilor, în loc să lăsăm limba română să vorbească prin noi, pentru că o face cu siguranță mult mai bine.
Mă întreb și acum pe unde o mai fi caporalul care ne dădea comanda ”V-aniliați!” cu așa o mare bucurie sufletească, încât nu ne lua decât câteva secunde pentru a ne ”anilia” regulamentar. Oricum, pe lângă ”planctonul” la care ne punea locotenentul, ”anilierea” era de-a dreptul o plăcere…
Suntem tot mai grăbiți, mai stresanți, scriem aproape în exclusivitate, la calculator, la tabletă sau la telefon și, poate, din aceste cauze, avem tendința de a acorda tot mai puțină atenție felului în care ne exprimăm, atât în scris, cât și oral.
Aceste gânduri mi le-a trezit un afiș pus la avizierul blocului. Prin acest afiș cineva, probabil o persoană de răspundere, din administrația imobilului, atrăgea atenția celor interesaţi asupra iminentei umpleri cu apă a instalației de încălzire. Persoana importantă le dădea și un sfat locatarilor: „Cine a făcut reparații sunt rugați să le supravegheze”!
Fără a intra în subtilități gramaticale ținând de sintaxa frazei, cu propoziția subiectivă etc, cred că, dacă suntem puțin atenți, această exprimare ne deranjează la ureche, pur și simplu. Haideţi să ne amintim că forma corectă a acestui enunț poate fi „cine a făcut reparații este rugat să le supravegheze” sau „cei care au făcut reparații sunt rugați să le supravegheze”.
Exprimându-ne astfel, vom evita să chinuim limba română, dar și să le părem agramați celor care poate își amintesc ceva mai bine regulile de gramatică învățate în școală.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
