Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, de la Lisabona

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 10:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”, bun venit la Radio România Actualități!

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Care sunt concluziile cele mai importante ale acestor două zile?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Activitatea a debutat cu o cină de lucru, la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Activitatea a fost focalizată pe parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

În contextul noilor provocări la adresa securității statelor și având în vedere procesele de reflecție pe care Uniunea Europeană și NATO le desfășoară privind viitorul acestor organizații, respectiv busola strategică și NATO 2030, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea modalităților optime de consolidare a parteneriatului pentru următorii 10 ani.

Am avut posibilitatea să subliniez importanța coordonării celor două procese de reflecție, dar și pe cea a rezilienței, ca domeniu prioritar pentru consolidarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, nevoia unui accent pe combaterea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea, securitatea și apărarea cibernetică, mobilitatea militară, precum și reducerea dependențelor critice de furnizori din afara spațiului Uniunii Europene și al NATO.

Astăzi, principalele sesiuni de lucru au vizat busola strategică. S-a pus accent pe pilonul privind capabilitățile, respectiv, o sesiune de lucru pe tema parteneriatului din Uniunea Europeană și Africa. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domnul Josep Borrell, a prezentat evoluțiile recente pe palierul eforturilor Uniunii Europene în domeniul politicilor de securitate și apărare comună.

S-a pus accent pe dimensiunea de dezvoltare a capabilităților civile și militare. S-a acordat o atenție deosebită oportunităților oferite de tehnologiile emergente și disruptive, reflectarea acestora în procesul de dezvoltare de capabilități, dar și importanța evaluării corecte a impactului acestora asupra capabilităților și acțiunilor militare viitoare.

Am exprimat susținerea noastră pentru accelerarea măsurilor de implementare a inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării și am subliniat potențialul utilizării busolei strategice pentru consolidarea, aș spune, suplimentară a procesului de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene, fără a afecta rolul Alianței Nord-Atlantice în privința apărării colective.

Totodată, am reiterat convingerea că procesele de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene trebuie să rămână coerente cu cele similare ale NATO, având în vedere suprapunerea cerințelor în conformitate cu principiul unicității setului de forțe la dispoziție.

Sesiunea de lucru cu partenerii africani a reprezentat, de asemenea, o bună oportunitate pentru un schimb de opinii privind angajamentul Uniunii pentru pace și securitate în Africa, luând în considerare lecțiile învățate pe timpul misiunilor desfășurate pe continentul african.

Am punctat importanța cooperării și coordonării cu Organizația Națiunilor Unite, precum și cu organizațiile regionale pe continentul african.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este problema avionului deturnat în Belarus o problemă a NATO, a UE și a ONU, că tot le-ați menționat? S-a discutat și despre acest lucru?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Această acțiune a fost adusă în discuție atât de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, atât de către secretarul general al NATO, cât și de miniștrii apărării ca fiind o acțiune inacceptabilă pentru țările Uniunii Europene, pentru tot ceea ce înseamnă democrație și drepturile omului la nivelul Uniunii. Ca atare, toată lumea a condamnat această acțiune.

O iniţiativă cetăţenească trebuie să fie susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni ai UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 ianuarie 2017, 11:30

Tratatul de la Lisabona, semnat de statele membre în 2007 şi intrat în vigoare la nivelul Uniunii Europene în 2009, fundamentează cadrul legislativ al iniţiativei cetăţeneşti europene. În baza sa a fost emis Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului, din 16 februarie 2011, ce detaliază prevederile tratatului şi permite aplicarea acestora începând cu aprilie 2012, de când produce efecte juridice.

Ca reper, o  iniţiativă cetăţenească europeană este o invitaţie adresată Comisiei Europene de a propune legislaţie pe probleme în care UE are competenţa de a legifera. O iniţiativă cetăţenească trebuie să fie susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni ai UE, provenind din cel puţin 7 state membre din cele 28. În fiecare din aceste 7 state membre este nevoie de un număr minim de semnatari.

Iniţiativa cetăţenească europeană întăreşte rolul cetăţenilor în elaborarea deciziilor în cadrul Uniunii, construind singurul mecanism supranaţional prin care interesul indivizilor poate fi adus în mod nemijlocit în prim planul agendei politice a Uniunii.

Cu alte cuvinte, posibilitatea acordată cetăţenilor de a se exprima prin intermediul unor iniţiative legislative reprezintă un pas important în asigurarea legitimităţii şi consolidării democraţiei participative la nivelul Uniunii. Astfel, cetăţeanului european i se asigură o nouă perspectivă, oferindu-i-se posibilitatea de a participa în mod activ la elaborarea deciziilor care îl privesc în mod direct. Instituirea acestui mecanism de promovare a interesului cetăţenilor europeni accentuează democraţia internă a Uniunii Europene şi valorifică manifestarea preocupărilor cetăţeneşti din spaţiul european.

Ca exemple, la acest moment, sunt în desfășurare mai multe inițiative cetățenești, cum ar ficea  pentru salvarea solurilor din spațiul comunitar șicea  pentru o educație care să aibă ca efect formarea unor cetățeni activi și responsabili.

Prima  inițiativă reușită este intitutlată Right2Water prin care se dorește ca executivul comunitar, Comisia Europeană, să se asigure că toți cetățenii europeni se bucură de dreptul la apă și la salubritate, să excluda aprovizionarea cu apă și gestionarea resurselor de apă din sfera de aplicare a normelor pieței interne și a liberalizării.

În fapt, o astfel de idee s-a regăsit și în cadrul unei conferințe la care au participat mai mulți eurodeputați. Unul dintre aceștia, și anume, Stefan Eck, a vorbit despre necesitatea  corectării eventualelor privatizări din sectorul în cauză.

Oricine trebuie să aibă dreptul la apă curată și la condiții sanitare elementare. Apa este o resursă foarte limitată și ea nu ar trebui să se afle în mâinile companiilor internaționale și multinaționale. Acum este timpul să acționăm, iar aceasta este dorința cetățenilor. De aceea avem nevoie de  legi naționale, europene, internaționale  astfel încât managementul apei să rămână sau se întoarcă în mâinile statelor.

Agenția Uniunii Europene pentru droguri monitorizează și examinează influențele globale și ramificațiile locale ale problemei drogurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:22

În Raportul European privind drogurile 2015: ”Tendințe și evoluții” au fost evidențiate următoarele aspecte: evoluția dinamicii pe piața heroinei, cele mai recente implicații ale consumului de canabis, concurența pe piața aglomerată a stimulentelor, creșterea potenței și a purității drogurilor și extrem de îngrijorător ” droguri noi” descoperite cu o rată de două pe săptămână.

O altă provocare majoră cu care se confruntă cei implicați în stoparea acestui flagel este reprezentată de social media si internet.

Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat la Lisabona:

Piaţa drogurilor ilegale este cea mai dinamică din domeniul criminalităţii. Este o piaţă globalizată, aflată într-o schimbare rapidă. Producerea noilor substanţe psihotice este în creştere în UE apropiindu-se tot mai mult de consummator.Această creştere a nivelului de criminalitate necesită un răspuns ferm şi coherent la nivel european. Tocmai de aceea politica antidrog a fost inclusă, ca parte intergrală, a Agendei Europene de Securitate care a fost adoptată de către Comisie cu câteva săptămâni în urmă. De cele mai multe ori traficul de droguri este interconectat cu alte reţele ale organizaţiilor criminale, cum ar fi traficul de personae sau migraţia ilegală şi este legat de finanţarea terorismului.

Cele mai recente estimări ale ONU, de exemplu, sugerează o creștere substanțială a producției de opiu în Afganistan, aceasta fiind țara care furnizează cea mai mare parte din heroina utilizată În Europa.

Pe de altă parte canabisul rămâne drogul ilegal cel mai consumat în Europa, estimându-se că 1% din toți adulții consumă zilnic acest drog.

O provocare majoră pentru organele de aplicare a legii și pentru politicile de control al drogurilor, este reprezentată de dezvoltarea piețelor on-line și virtuale

Un alt fenomen care, personal, mă îngrijorează este acela al folosirii, tot mai mult, a internetului ca sursă de furnizare a subsanţelor psihotica controlate sau necontrolate.

Agenţia de monitorizare a drogurilor a identificat aproximativ 650 de saituri care vând aşa numitele droguri legale europenilor. Social media şi aplicaţiile joacă un rol activ pe piaţa drogurilor fiind folosite direct pentru vanzarea şi cumpărarea acestora ori indirect pentru activităţi de marketing sau ca platform de impărtăşire a oăpiniilor şi experienţelor.

Această perspectivă anuală asupra problemei drogurilor în Europa oferă informații importante pentru politicile care se vor elabora în viitor, despre dinamica fenomenului drogurilor și a substanțelor noi care imită din ce în ce mai mult drogurile controlate

„AFERIM!”, câştigătorul Festivalului Internaţional de Film IndieLisboa

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 mai 2015, 12:15

Lungmetrajul „AFERIM!”, în regia lui Radu Jude, a câştigat marele premiu al Festivalului Internaţional de Film IndieLisboa. Evenimentul care a avut loc în capitala Portugaliei, între 23 Aprilie şi 3 Mai, s-a încheiat duminică seara cu ceremonia de gală unde „AFERIM!” a fost distins cu trofeul oraşului Lisabona – marele premiu pentru cel mai bun lungmetraj dar şi cu Premiul de distribuţie acordat de juriul bloggerilor de cinema.

Lungmetrajul „AFERIM!”, unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice româneşti din ultimii ani, a câştigat la mijlocul lunii februarie trofeul Ursul de Argint pentru cea mai bună regie la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin şi este până în prezent cel mai de succes film românesc al anului cu peste 57.000 de spectatori.

„AFERIM!”, în regia lui Radu Jude, este un un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma).

The Hollywood Reporter a calificat filmul lui Radu Jude drept „o lecţie aspră de istorie, uşurată de umorul deocheat şi de elementele western-ului clasic. Elegant turnat în alb-negru, pe peliculă de 35 de milimetri, al treilea lungmetraj al lui Radu Jude lasă impresia unui concurent puternic, graţie aspectului său uimitor, subiectului actual şi scenariului surprinzător de amuzant’. Revista Variety a considerat, la rândul său, că ‘AFERIM!’ este cel mai reuşit şi cel mai original dintre filmele lui Radu Jude, şi a constatat că regizorul român e în continuare preocupat de ‘jocurile de putere şi de ‘umilinţele’ la care oamenii se supun reciproc. ‘AFERIM!’ e o incursiune ‘excepţională şi extrem de inteligentă într-o perioadă crucială a istoriei, un film în egală măsură inspirat şi furios’.’AFERIM!”, înseamnă ‘Bravo!’, continuă criticul Jay Weissberg, ‘un cuvînt folosit cu profundă ironie pe parcursul filmului, dar care îi poate fi adresat, fără nici o urmă de ironie, regizorului”.

București FM