Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, joi, o nouă hotărâre prin care se actualizează lista ţărilor/ teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Malta şi Aruba, iar Republica Moldova – în zona verde.
Potrivit Hotărârii CNSU, în zona galbenă au intrat:
din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Federaţia Rusă, Serbia şi Ucraina;
din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Canada, Bermuda, Puerto Rico, Sint Maarten, Curacao şi Insulele Turks şi Caicos.
De asemenea, în zona verde au intrat Republica Moldova, Azerbaidjan, Belize, Singapore, Polinezia Franceză şi Insulele Saint Vincent şi Grenadine.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Franţa, Portugalia, Mauritius şi Insulele Mariane de Nord.
Totodată, potrivit HCNSU nr. 110/2021, în zona galbenă au intrat:
– din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Mongolia şi Belize;
– din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Spania, Suedia, Vietnam şi Brunei Darussalam;
De asemenea, în zona verde au intrat: Guam, Guyana, Suriname, Insulele Virgine ale Statelor Unite şi Insulele Turks şi Caicos.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat Hotărârea nr. 81 prin care se actualizează lista țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.
În zona roșie au intrat Slovacia, Insulele Feroe, Singapore și Leshoto.
În zona galbenă au intrat:
din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Belarus, Groenlanda, Aruba și Polinezia Franceză.
din zona verde, în urma creșterii incidenței: Andorra, Iordania și Insulele Cayman.
În zona verde au intrat Norvegia, Azerbaidjan, Tunisia, Libia, Jamaica, Fiji, Mauritius și Insulele Turks și Caicos.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat joi lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat. În zona roşie au intrat Serbia, Estonia, Albania, Tunisia, Mauritius, Jamaica, Liban, Palestina, Belize, Antigua şi Barbuda, Suriname şi Brunei Darussalam.
În zona galbenă au intrat Spania, Liechtenstein şi Maroc, care au trecut din zona roşie după scăderea numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus.
Au trecut în zona galbenă Norvegia, Austria, Bosnia şi Herţegovina, Luxemburg, Vietnam şi Emiratele Arabe Unite. În zona verde au intrat Finlanda, Malta, Andorra, Groenlanda şi Bonaire, Saint Eustatius şi Saba.
Astfel, în zona roşie se află: Polinezia Franceză, Georgia, Kosovo, Israel, Muntenegru, Cuba, Sint Maarten, Aruba, Saint Lucia, Dominica, Malaezia, Guam, Insula Man, Botswana, Seychelles, Statele Unite ale Americii, Mongolia, Saint Kitts şi Nevis, Marea Britanie, Iran, Macedonia de Nord, Fiji, Eswatini, Costa Rica, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Cipru, Irlanda, Kazahstan, Azerbaidjan, Bahamas, Elveţia, Thailanda, Grecia, Curaçao, Franţa, Suriname, Puerto Rico, Brunei Darussalam, Anguilla, Gibraltar, Serbia, Turcia, Liban, Jersey, Belize, Palestina, Estonia, Antigua şi Barbuda, Mauritius, Monaco, Albania, Islanda, Portugalia, Maldive, Tunisia, Jamaica, Libia, Africa de Sud, Brazilia, Nepal, India.
În zona galbenă se regăsesc: Sri Lanka, Bermuda, Guatemala, Lituania, Timorul de Est, Spania, Bulgaria, San Marino, Slovenia, Liechtenstein, Maroc, Irak, Belgia,Guernsey, Danemarca, Norvegia, Armenia, Guyana, Japonia, Insulele Turks şi Caicos, Panama, Argentina, Olanda, Austria, Honduras, Belarus, Federaţia Rusă, Trinidad şi Tobago, Filipine, Mexic, Bosnia şi Herţegovina, Luxemburg, Vietnam, Emiratele Arabe Unite.
Lista intră în vigoare începând cu data de 5 septembrie, ora 00:00.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat, joi seară, lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, Elveţia şi Macedonia de Nord fiind printre statele care au intrat în zona roşie.
Astfel, Elveţia, Macedonia de Nord, Azerbaidjan, Liechtenstein, Guam, Bahamas, Maldive, Anguilla şi Insulele Saint Kitts şi Nevis au intrat în zona roşie ca urmare a creşterii incidenţei.
În zona galbenă au intrat Bulgaria, Serbia, Albania, Armenia, Slovenia, Belarus, Japonia, Palestina, Filipine, Mauritius, Timorul de Est, Brunei Darussalam, Guyana, Bermuda, Irak şi Argentina.
În zona verde au intrat Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Insulele Virgine Britanice.
Astfel, în zona roşie se află: Polinezia Franceză, Georgia, Aruba, Dominica, Botswana, Kosovo, Seychelles, Cuba, Sint Maarten, Israel, Muntenegru, Insula Man, Malaysia, Eswatini, Saint Lucia, Fiji, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Iran, Kazahstan, Macedonia de Nord, Curaçao, Mongolia, Irlanda, Costa Rica, Gibraltar, Franţa, Guam, Jersey, Puerto Rico, Thailanda, Grecia, Monaco, Libia, Turcia, Azerbaidjan, Saint Kitts şi Nevis, Bahamas, Elveţia, Spania, Islanda, Anguilla, Liechtenstein, Portugalia, Maroc, Maldive, Africa de Sud, Brazilia, Nepal și India.
În zona galbenă: Sri Lanka, Irak, Lituania, Guatemala, Guernsey, Suriname, Jamaica, Mauritius, Brunei Darussalam, Serbia, Panama, Argentina, Tunisia, Danemarca, Belgia, Insulele Turks şi Caicos, Liban, Groenlanda, Honduras, Federaţia Rusă, Belize, Trinidad şi Tobago, Mexic, Timorul de Est, San Marino, Bulgaria, Albania, Olanda, Japonia, Armenia, Malta, Finlanda, Bonaire, Saint Eustatius şi Saba, Slovenia, Guyana, Palestina, Belarus, Bermuda, Andorra și Filipine.
Restul ţărilor şi teritoriilor se află în zona verde.
CNSU informează că lista intră în vigoare de duminică, ora 00:00.
Roșia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO!
Foto: Sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului/Facebook
Publicat de Andra Radu,
27 iulie 2021, 14:30 / actualizat: 27 iulie 2021, 17:46
Roșia Montană a intrat în Patrimoniul UNESCO. Institutul Național al Patrimoniulu anunță că Roșia Montană a fost inclusă și lista Patrimoniului Mondial în Pericol „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.
„Valoarea universală excepţională a Peisajului cultural minier Roşia Montană – cel mai important, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichităţii romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor definite de Convenţia Patrimoniului Mondial.
O idee care a crescut şi a rezistat în ultimele două decenii – datorită comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, instituţiilor de specialitate, comunităţii locale şi societăţii civile strânse în jurul său şi adusă de România în atenţia UNESCO – este validată la cel mai înalt nivel astăzi când ţara noastră sărbătoreşte 65 de ani de la aderarea la Convenţia UNESCO.
Este încurajată cooperarea internaţională şi este recomandată invitarea la Roşia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă şi un program de măsuri pentru asigurarea ieşirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol.
Este astfel deschis drumul cooperării internaţionale pentru salvgardarea unei resurse culturale unice în lume, prin valorificarea potenţialului său economic în relaţie cu dezvoltarea turismului cultural şi de mediu, care însoţesc statutul de sit al patrimoniului mondial. (…)
Este o realizare şi, în acelaşi timp un început de drum, pentru România şi toţi cei care înţeleg că viitorul este al solidarităţii şi al dezvoltării sustenabile, care nu sacrifică nici istoria, cunoaşterea sau spiritul unui loc, nici perspectivele generaţiilor viitoare”, a scris INP pe pagina sa de Facebook.
Potrivit Ministerului român de Externe, Germania a actualizat ieri lista zonelor de risc epidemiologic din România.
Judeţul Vâlcea a fost inclus pe această listă, iar Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş au fost retrase. 15 judeţe din România sunt pe lista roşie a autorităţilor germane.
Persoanele care călătoresc din acele zone în Germania sunt obligate să completeze un formular de debarcare şi să se autoizoleze două săptămâni la domiciliu sau pot prezenta un test pentru COVID-19 cu rezultat negativ, făcut cu cel mult 48 de ore înaintea trecerii frontierei.
Testarea se poate face gratuit, direct la aeroport, la medicul de familie, ori la autorităţile locale de sănătate.
Peste 17.000 de elevi şi studenţi vor beneficia anul acesta de sprijin financiar acordat de Guvern pentru achiziţionarea unui calculator.
Pot primi bani cei din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani. Ajutorul se acordă sub forma unui bon valoric, care reprezintă echivalentul în lei al sumei de 200 de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziţiei.
Beneficiarii acestui ajutor sunt tinerii care provin din familii fără posibilităţi, în care venitul maxim brut pe membru de familie este de 150 de lei. Potrivit prevederilor, la stabilirea venitului brut lunar pe membru de familie au fost luate în calcul toate veniturile realizate de membrii familiei în luna precedentă depunerii cererii de acordare a ajutorului, cu excepţia alocaţiei de stat, alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, bugetul personal complementar acordat persoanelor cu handicap, burselor de studii şi burselor sociale, precum şi a tuturor drepturilor sociale care, potrivit legii, sunt exceptate de la stabilirea altor drepturi şi obligaţii.
Pe lângă dovada veniturilor modeste ale familiilor din care provin, elevii sunt obligaţi să obţină medii mai mari şi să nu acumuleze absenţe nemotivate la şcoală, în timp ce studenţii trebuie să fi obţinut cel puţin 50 de credite în anul universitar anterior depunerii cererii. Bugetul alocat în 2015 de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a fost de 16 milioane de lei. Lista cu beneficiarii ajutorului financiar privind achiziţionarea de calculatoare poate fi consultată pe site-ul Ministerului Educaţiei.
Programul se derulează din 2004, iar până acum au beneficiat de sprijin peste 280.000 de elevi.
Pacienţii care suferă de diferite forme ale unor boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli oftalmologice, nefrologice, precum şi boli inflamatorii reumatice şi cronice vor beneficia de tratament inovativ.
Ministerul Sănătăţii a postat astăzi, 24 septembrie 2014, pentru dezbatere publică, proiectul Hotărârea de Guvern pentru modificarea şi completarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/ 2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în programelor naţionale de sănătate.
„Aşa cum am promis, continuăm procesul de actualizarea a listei de medicamente gratuite. Dacă în luna iulie am aprobat introducerea tratamentului inovativ cu 17 molecule noi orfane, din care 9 pentru tratamentul afecţiunilor oncologice, astăzi Unitatea de Evaluare a Tehnologiilor Medicale a propus spre dezbatere introducerea a încă 7 produse esenţiale care au fost evaluate şi care nu aduc cheltuieli suplimentare la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae BĂNICIOIU.
Totodată, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale a informat Ministerul Sănătăţii că rapoartele de evaluare ale moleculelor pentru actualizarea listei în întregime realizate în conformitate cu cerinţele UE vor fi finalizate şi transmise pentru dezbatere publică la începutul lunii octombrie a.c., conform calendarului aprobat de actualizare.
Declaraţia a fost facută de preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.
Marius Savu a adăugat că în perioada următoare obiectivul principal îl constituie actualizarea continuă a listei de medicamente compensate, astfel încât să nu mai fie „sincopa care a existat în ultimii şase ani” şi care a pus pacientul într-o situaţie extrem de neplăcută din punct de vedere al accesului la aceste tratamente.
Oficialul a mai spus că mai are în vedere evaluarea completă a listei pentru scoaterea de pe aceasta a unor medicamente vechi.
Potrivit presedintelui APAH-RO, Marinela Debu, Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei reprezintă momentul oportun pentru a atenţiona populaţia şi autorităţile că hepatita este o afecţiune ce nu trebuie ignorată.
În România sunt peste 600.000 de persoane care sunt infectate cu virusul hepatitei C şi aproape un milion infectate cu virusul hepatitic B.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
