Exercițiul Neptune Strike 2024

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 12:09

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.

În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.

În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.

Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.

Reuniunea B9

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 14:18

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările participante la inițiativa B9 s-au întâlnit miercuri în capitală, unde au discutat despre măsurile aliate de consolidare a posturii de descurajare și apărare.

Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și a flancului estic al NATO, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Federația Rusă rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității aliaților: Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO.

De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel aliat, precum și punerea în aplicare cât mai repede a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Formatul București 9 a fost lansat în anul 2015 de România și de Polonia ca o platformă de dialog și cooperare între aliații din estul NATO.

Din inițiativă mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.

Reuniunile în acest format se desfășoară periodic la nivelul șefilor de stat, miniștrilor de externe și ai apărării.

Anatolie Nosatîi: Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 08:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, este un fel de a spune bine ați venit, că de fapt noi am venit de la București și vă mulțumim pentru această premieră, este prima ediție a „Interviului săptămânii” realizată la Chișinău, aici, în sediul Ministerului Apărării.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu: Sunteți într-o funcție care nu-i ușoară deloc, într-o perioadă care nu este deloc una care să relaxeze cumva nici opinia publică, nici ceea ce aveți dumneavoastră de făcut. Pentru că suntem chiar de Ziua Armatei Moldovei, care e starea de spirit a militarilor și a opiniei publice față de siguranța pe care o furnizează armata, până la urmă, pentru ei?

Anatolie Nosatîi: Această situație pe care o trăim acum cu toții ne face să fim mai mobilizați și mai dedicați profesiei pe care o avem, să luăm lucrurile în serios și să lucrăm în interesul cetățeanului, să lucrăm în interesul dezvoltării acelor capabilități care ar asigura pacea, securitatea și stabilitatea.

Cristian Dumitrașcu: Este ceea ce am remarcat la ceremonia de mai devreme, unde a fost invitată și doamna președinte Maia Sandu, în care am auzit de mai multe ori: „suntem pregătiți să ne instruim pentru a asigura securitatea cetățeanului” și sintagma asta este una mult mai adevărată aici, în Moldova, pentru că sunt provocările pe care le știm cu toții. V-aș întreba despre felul în care este percepută armata de către civili, Armata Moldovei?

Anatolie Nosatîi: Pregătirea militarilor este o preocupare permanentă. Reieșind din circumstanțele de securitate și dispoziția geografică, aflându-ne în vecinătatea unui război nejustificat lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ne face ca lucrul care ni-l facem, să-l concentrăm pe o activitate concretă și mai rapidă pentru a consolida acea capacitate de apărare de care avem nevoie. Cu regret, paradigma de securitate s-a schimbat radical. Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări. Aceasta ne-a făcut ca să lucrăm împreună cu partenerii, să ne consolidăm capacitatea noastră națională pentru a atrage o atenție mai sporită la modernizarea și transformarea Armatei Naționale. Lecțiile învățate, analiza schimbărilor din ultima perioadă ne face ca să orientăm acele resurse care le avem și care ni le oferă partenerii pentru a atinge obiectivele de interoperabilitate și standardizare, pentru a fi capabili să ne instruim și să activăm în comun. În primul rând pentru a da acel spirit de încredere de care cetățenii au nevoie în această perioadă, cum ați menționat, și reieșind din celelalte provocări.

Cristian Dumitrașcu: Am vorbit cu câțiva militari și mi-au spus care este ritmul de instruire, care este implicarea lor în această reformă accelerată. M-am uitat la ei și am văzut Armata Română în urmă cu câțiva ani, în care și noi am fost implicați într-o reformă, dar parcă, și o să vă rog să-mi spuneți dacă eu greșesc, mi se pare că altă șansă nu este acum decât să concentrați această reformă la două-trei viteze mai mult decât am făcut-o noi, România, având în vedere contextul, având în vedere perioada.

Anatolie Nosatîi: Aceasta am și făcut-o, am revizuit documentele de planificare strategice. După câte cunoașteți, chiar și avem o nouă strategie națională de apărare. Am elaborat strategia securității naționale și suntem la finalizarea strategiei militare.

Documentele acestea strategice ne permit să ajustăm structura armatei și capabilitățile de care avem nevoie, precum corelarea cu planul de modernizare și dezvoltare. Am grăbit timpul de instruiri, o facem folosind resursele disponibile, dar la fel și colaborarea cu partenerii. Și aici aș remarca o bună cooperare cu Armata Română. Avem un număr sporit de activități, instruiri, antrenamente care sunt în beneficiul ambelor armate. Avem o bună cooperare a Statelor Unite. Aș vrea să menționez și alți parteneri care ne sunt alături în cadrul instruirilor, precum Lituania, Marea Britanie, Germania, Franța, ceea ce ne permite într-adevăr să atingem acel nivel de interoperabilitate pe care ni-l dorim în conformitate cu standardele occidentale și aceasta ne permite pentru a ne dezvolta, a ne instrui și a ne pregăti pentru activități în cadrul chiar și misiunilor internaționale. Chiar actualmente, militari noștri au finalizat instruirea comună în România pentru a fi detașați în misiunea Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, Althea.

Cristian Dumitrașcu: Și mai sunt și cele din Africa.  Sunt lucruri care vin și care pun cărămidă cu cărămidă, presupun, la instruirea și mai bună de mai târziu.

Anatolie Nosatîi: Este corect că acest schimb de informații și instruire comună este o valoare foarte importantă pentru a grăbi aceste procese. Și având în vedere că nu este bariera de limbă pe care o vorbim, putem să implicăm mai mulți militari în aceste activități folosind poligoanele și centrele de instruire din România.

Cristian Dumitrașcu: N-am cum să ocolesc un subiect foarte drag nouă, celor din România, Ziua Limbii Române, care a fost acum câteva zile, înaintea Zilei Armatei Moldovei.

Anatolie Nosatîi: Limba de comunicare în armata națională este limba română. Toți militarii folosesc pentru activitate doar limba română. Într-adevăr, avem și militari care de origine sunt de alte naționalități și au vorbit în familie sau din comunitățile din care vin alte limbi, dar avem o unică limbă de comunicare pentru comandă și control: limba română.

Cristian Dumitrașcu: Considerați că sistemul pe care mergeți în Republica Moldova, cu stagiul militar obligatoriu, este un capitolul important și real pentru că noi nu mai avem stagiu militar obligatoriu și pe lângă armata profesionistă este poporul însuși?

Anatolie Nosatîi: Este o formă de pregătire a rezervei active. Unele țări au modificat și nu mai au această posibilitate și, din câte am înțeles, regretă, iar alte țări reintroduc serviciu militar obligatoriu. Pentru armata profesionistă, completată doar prin militari pe contract, dumneavoastră cunoașteți, este nevoie de resurse, resurse considerabile și, totodată, o abordare, să spunem, la nivel politic, corespunzătoare. Noi suntem în proces de transformare și am analizat mai multe metode de care ar avea nevoie armata națională. E clar că numărul militarilor profesioniști trebuie să fie în creștere, fiindcă doar acel militar care are o experiență bazată pe un termen mai lung de aflare în serviciu, mergând prin diferite instruiri, aplicații, misiuni, e clar că el poate contribui mai mult la îndeplinirea și mai calitativă a îndeplinirii misiunilor. Dar, totodată, având acești tineri care vin de pe băncile școlii sau după școlile profesionale, tehnice sau alt fel de instruire, este posibilitatea de a le da o instruire primară militară, dar, totodată, poate și a-i îndrepta pentru viitorul acestora, pentru a le arăta valoarea profesiei militare, care este o profesie nobilă, în interesul țării. Și, într-adevăr, dintre acești tineri, peste un timp, avem un număr care doresc să devină și ei militari pe contract.

Cristian Dumitrașcu: Ziua Armatei Moldovei, 33 de ani. Am vorbit acum la Chișinău cu colegi ai dumneavoastră care mi-au spus un lucru foarte interesant: pentru noi, 1859, pentru noi românii, și eu aș spune că și pentru moldoveni, este un an cu o simbolistică extraordinară. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a unit cele două provincii românești și a apărut, chiar dacă mai târziu, la 1862, România – şi mi-au spus ceva ce n-am știut, că 1859 pentru oamenii din Republica Moldova a reprezentat altceva: de atunci au început opresiunile cu privire la limba română, la calitatea de român din partea, sigur, a imperiului ţarist de atunci, lucruri care s-au perpetuat până acum. Voiam să vă întreb: cum o vedeți dumneavoastră acum, că ați făcut și sunteți într-o reformă în care aveți nevoie de oameni care să vadă limba română, armata națională, Republica Moldova, să le vadă corect, având în vedere că în urmă au fost sute de ani de manipulări și de trimis într-o zonă de derizoriu, calitatea de români sau de limbă română?

Anatolie Nosatîi: Amprenta aceasta de schimbări istorice prin care a trăit Republica Moldova și dominanţa imperiului rusist pentru a distruge identitatea națională a poporului din meleagul acesta pe care îl numim Republica Moldova definitiv a avut un impact negativ și îl are şi acum, şi îl resimțim îndeosebi în această perioadă ca element al războiului hibrid, care vine cu o campanie foarte bine țintită pentru dezbinarea societății, pentru a readuce acele narative false de pe timpul fostei Uniunii Sovietice și a face ca cetățenii Republicii Moldova să se orienteze la diferite valori. Și aceasta vine ca rezultat al unei campanii bine organizate care are ca scop readucerea dominanţei Federației Ruse în Republica Moldova. O vedem, o simțim și avem de lucrat zilnic în acest domeniu. Campania de dezinformare și ştiri false care vine împotriva instituției de apărare este una dintre cele mai mari după Oficiul președintei, fiindcă armata națională este pilonul statalităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și de aici pornește identitatea noastră. Distrugând aceasta, ei urmăresc scopul lor principal, pentru a atinge obiectivele strategice într-un mod mai rapid și mai ales în această perioadă care este destul de importantă, când suntem în ajunul alegerilor și, cel mai principal, referendumului pentru obiectivul nostru strategic de integrare în Uniunea Europeană.

Cristian Dumitrașcu: Vreau să știți că aveți în România un prieten, în Armata Română un partener și spuneați despre știrile false care abundă și vin să atace imaginea armatei, imaginea statalității, aveți nevoie și de o presă militară puternică, și aici vom lucra împreună atât cât vom putea pentru ca aceste știri false să nu aibă nici un rezultat.

Anatolie Nosatîi: Într-adevăr, comunicarea strategică și aducerea la cunoștința cetățenilor informație corectă este o prioritate pentru noi, pentru a nu crea acel spațiu care este manipulat de către cei care își doresc să atingă obiectivele sale prin folosirea numeroaselor resurse pe care le au la dispoziție pentru a duce în eroare, pentru a dezinforma cetățenii. Apreciez foarte mult conlucrarea dumneavoastră și a colegilor de la Centrul de comunicare, de la mass-media, pentru a deveni mai buni, pentru a nu doar contracara, dar a preveni și a veni cu cele mai bune mesaje de explicare corectă a situației şi a nu permite ducerea în eroare a cetățenilor.

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. La mulți ani de Ziua Armatei Moldovei și să ne vedem cu bine, sănătoși, împreună.

Anatolie Nosatîi: Vă mulțumesc mult și apreciez extrem de mult prezența dumneavoastră aici și buna cooperare pe care o aveți cu colegii. Vă rog să continuați în aceasta acum, aici, așa și în România. La fel, doresc să vă văd în cadrul mai multor activități și să ne ajutați să devenim mai buni, să devenim mai pregătiți, colegii să-și facă misiunea la nivelul la care îl faceți dumneavoastră. Vă felicit și pe dumneavoastră pentru rezultatele obținute și pentru deschiderea pentru cooperare și împărtăşirea bunelor cunoștințe și practici pe care le aveți.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc foarte mult!

Anatolie Nosatîi: Cu mare drag!

Aurel Gheorghiță: Îmi doresc aceste întâlniri, să putem să arătăm și noi performanța și nivelul la care am ajuns

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 21:11

Cristian Dumitrașcu: S-au împlinit 193 de ani de la înființarea muncilor militare din România. „Interviul săptămânii” pe care l-am realizat la Inspectoratul General al Muzicilor Militare de aici din București, cu inspectorul general de armă, colonelul Aurel Gheorghiță.

Cristian Dumitrașcu: Domnule Inspector General Aurel Gheorghiță, vă mulțumim că ne-ați primit cu „Interviul săptămânii” la dumneavoastră acasă și „La mulți ani pentru cei 193 de ani de muzici militare în România!”.

Col. Aurel Gheorghiță: Cu drag! La 1831, 1 iulie este semnat primul document oficial în cadrul „Strajei pământești” de înființare a muzicilor militare moderne. Este foarte important de spus că existau și înainte muzici militare, dar acest act de la 01 iulie 1831 este actul de naștere a muzicilor militare moderne românești.

Cristian Dumitrașcu: Este un drum foarte lung de atunci, de la înființare și până acum. Este un drum sinuos. Nu este acum un moment de dezvoltare atât cât ar fi putut să fie muzica militară în România, pentru că în anii de reformă muzicile militare s-au redus foarte mult.

Aurel Gheorghiță: Actualmente în România sunt 17 muzici militare, trei în garnizoana București și 14 în marile centre culturale din România, mai precis la Craiova, la Constanța, Cluj, Iași și pot enumera până la 14 muzici în țară. Aceste muzici sunt coordonate din punct de vedere profesional de către Inspectoratul General al Muzicilor Militare și este o onoare și o plăcere pentru noi de a dezvolta aceste muzici prin Centrul de Instruire pentru Muzici Militare care livrează resursă umană către aceste garnizoane, către muzicile militare din România.

Cristian Dumitrașcu: A fost Școala Militară de Muzică, apoi a fost Liceul Militar de Muzică „Iacob Mureșeanu” care din păcate a fost la un moment dat desființat. Centrul de Instruire pentru Muzici Militare asigură, precum spuneați, resursa umană din liceele de muzică, din facultățile de muzică. Este pentru armată aceasta o variantă care înlocuiește cu succes fosta variantă de filieră directă, unde aici, vreme de cinci ani, de șapte ani, se formau subofițeri și ofițeri de muzică.

Aurel Gheorghiță: Este important de spus că această școală militară, cum toată lumea o cunoaște…

Cristian Dumitrașcu: Școala Militară de Muzică.

Aurel Gheorghiță: Școala Militară de Muzică a avut la un moment dat și 500-600 de elevi, ciclul de învățământ de la 14 ani până la 19 ani era un timp suficient de formare a acestor tineri viitori subofițeri. Am ajuns în situația în care să avem și 25-35 de elevi. Pentru noi este un pas înainte, pentru că astfel reușim să trimitem în teritoriu subofițeri care să deservească și să slujească muzica militară. Urmează să facem demersurile necesare să dublăm această cifră de școlarizare pentru că, din păcate, nu reușim să facem față misiunilor care ne sunt încredințate.

Cristian Dumitrașcu: Până să ajungem la performanțele muzicii reprezentative despre care vreau să vorbim la finalul interviului, aș insista pe această particularitate a muzicienilor militari sau a muzicanților, cum li se spune îndeobște în armată. Este o situație unică, în care sunt două laturi foarte importante, aceea muzicală, unde trebuie să fie la un standard, la o valoare pe care o au, de pildă, filarmonicile, dar este și această latură militară, foarte importantă, partea de ceremonii, de primiri de demnitari, este imaginea armatei în joc și acolo, până acum câțiva ani, muzicienii militari erau instruiți, precum spuneam, pe filieră directă. Sunt voci care spun că nu mai este aceeași performanță din punct de vedere militar, ca reprezentare, pentru că nu au decât o perioadă destul de scurtă, din punctul ăsta de vedere, pe partea de instruire militară.

Aurel Gheorghiţă: Din păcate, este adevărat. Trebuie menționat faptul că și în viața civilă este un deficit mare de instrumentiști. Noi toată resursa umană o recrutăm din viața civilă. Aici, în cadrul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare, reușim, cu greu, într-adevăr, să-i aducem la performanța de a face față misiunilor încredințate pentru muzici militare. Cu siguranță nu se pot echivala nouă luni de zile cu cinci ani sau cinci ani de zile cu nouă luni, dar cu toate acestea, avem copii care vin de la liceele de muzică, de la facultate, de la Conservator – și copii foarte bine instruiți. Aici noi reușim să-i canalizăm, să le deschidem acea dragoste pentru muzica militară și la sfârșitul acestui curs să își ia gradul de sergent.

Cristian Dumitrașcu: Aveți o misiune foarte grea, pentru că probele la intrare sunt aceleași ca pentru orice militar și nu de puține ori am înțeles că oameni foarte buni, cu o foarte bună pregătire muzicală, nu au trecut proba sportivă, de exemplu.

Aurel Gheorghiţă: Da, este adevărat, probele sportive sunt date la centrele zonale. Ele trebuiesc trecute, pentru că fără aceste probe nu pot să se prezinte la examenul de la Centrul de Instruire pentru Muzici Militare. O dată ce au trecut aceste probe, noi îi luăm în calcul și bineînțeles, trebuie să facă dovada științei unui instrument muzical, că știe să citească, știe armonie, știe contrapunct și să-și poată desfășura activitatea muzicală în acest cadru. În urma acelor nouă luni de zile de instruire, ei sunt repartizați la instituțiile din teritoriu.

Cristian Dumitrașcu: Ce vă faceți cu acele situații în care aveți nevoie de instrumentiști pe instrumente specifice, cum ar fi basfligornul, eufoniul, uneori și tuba? Sunt instrumente care nu se regăsesc decât în formații militare muzicale.

Aurel Gheorghiţă: Aşa este. În cadrul programului nostru, în aceste nouă luni de zile reușim să-i canalizăm. Trebuie să nu uităm că această continuă profesionalizare durează toată viața.

Cristian Dumitrașcu: Muzica reprezentativă reprezintă un obiectiv, până la urmă, pentru orice instrumentist militar din această țară să ajungă, dacă se poate, e un fel de echipă națională și este un nivel foarte înalt, este un palmares, precum am aflat și mai devreme, absolut impresionant, cu turnee în toată lumea, în festivaluri militare, unde această orchestră militară de suflători a reprezentat cu cinste România.

Aurel Gheorghiţă: Ne bucurăm că din anul 2022, prima invitație a fost în Polonia, unde au participat România, formația Lituaniei și formația Sloveniei. Ne-am bucurat de o primire călduroasă din partea formațiilor poloneze. Ne-am bucurat de faptul că avem aceste contacte minunate cu formațiile din mai multe țări. De asemenea, tot în același an am avut un turneu internațional la Madrid, unde am avut concerte de sală, sală Radio, cu Guardia Civil din Madrid. Toate aceste turnee, toate aceste manifestări culturale sunt o încercare și în același timp, o foarte mare responsabilitate pentru muzica militară, în special pentru muzica reprezentativă. De ce vă spun acest lucru? Pentru că îmi este dragă. Am pornit în carieră cu acest dar, muzica reprezentativă și este la momentul actual cea mai bună formație din țară.

Cristian Dumitrașcu: Câți ani ați fost dirijorul Muzicii Reprezentative?

Aurel Gheorghiţă: 20 de ani.

Cristian Dumitrașcu: 20 de ani. După ce ați fost înainte și instrumentist acolo.

Aurel Gheorghiţă: Am fost și instrumentist, ’86-’89, am fost instrumentist la Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. Sunt oameni admirabili, da, dedicați meseriei. Am reușit să trecem peste foarte multe lucruri și să facem concerte de sală Radio cu doar două piese, Concertul de Pian în La Minor de Grieg și Simfonia a 9-a de Dvořák. Ceea ce este un palmares, este un vârf de realizare profesională.

Cristian Dumitrașcu: Este un vârf de realizare și aș întări ceea ce aţi spus. Aceste concerte, care au fost scrise pentru orchestre de coarde, pentru pian și orchestră, este o provocare în sine să fie orchestrate pentru instrumentele specifice fanfarei, instrumente de suflat – este un alt acordaj, este o altă particularitate a instrumentului.

Aurel Gheorghiţă: Este foarte important de spus că în cadrul acestui Inspectorat al Muzicilor Militare, avem și un birou de creație, un birou de repertoriu în care oameni, care sunt dedicați meseriei, orchestratori vin cu aceste noi propuneri către muzica reprezentativă. Foarte multe piese care sunt scrise pentru orchestra simfonică sunt adaptate pentru Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, dar, în același timp, pentru formațiile din țară, ceea ce este un lucru foarte bun, pentru că dăm posibilitatea acestor oameni să abordeze un repertoriu diferit.

Cristian Dumitrașcu: Și iată, nu mai departe de acum câteva zile, un exemplu concludent: la Ambasada Statelor Unite ale Americii ați acompaniat o solistă, pentru care ați fost nevoiți să reorchestrați și să transpuneți într-o tonalitate potrivită vocii sale.

Aurel Gheorghiță: Vocii sale. Este important ca aceste adaptări pe care noi le facem aici trebuie să fie cât se poate de bine adresate și orchestrate pentru solistul cu care lucrăm.

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, o ultimă întrebare: dintre toate festivalurile internaționale, unde ați reprezentat România cu cinste, am și fost la câteva astfel de festivaluri, unul la Oslo, altul la Berlin, care v-a rămas cel mai aproape de inimă? Și care credeți că este, să zicem, cel mai reprezentativ? Un fel de Champions League al muzicilor militare? Mi s-a părut cel de la Oslo, Tattoo, de exemplu.

Aurel Gheorghiță: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a participat cred că în toate țările din Europa. Și n-aș vrea să le enumer, bineînțeles, să ne aducem aminte și de festivalul din China. Cert este că fiecare festival este unic, iar tu, ca formație, trebuie să te prezinți la cel mai înalt nivel. Într-adevăr, Festivalul de la Oslo a fost una din reprezentările în care a fost foarte important să participăm. De ce? Pentru că acolo au venit cele mai bune muzici, cele mai titrate muzici militare. Și este foarte important de spus că acest festival, Festivalul de la Oslo, este patronat de Casa Regală. Noi ne-am dorit, am ajuns acolo și, în același timp, ne-am dat seama că nu suntem departe de performanțele pe care ei le-au atins, ceea ce îmi doresc foarte mult. Îmi doresc foarte mult aceste întâlniri, da, în așa fel încât să putem să arătăm și noi performanța noastră și nivelul la care am ajuns.

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, vă mulțumesc tare mult. La mulți ani, încă o dată, și să ne revedem cu bine la, poate, nu știu, cel mai important concert care va avea loc anul acesta pentru publicul din România.

Aurel Gheorghiță: Și eu vă mulțumesc pentru amabilitate și am deosebita onoare și plăcere să vă invităm la Festivalul Muzicilor Militare de la Brăila, în perioada 9-12 august. De asemenea, vreau să urez muzicienilor militari, în primul rând, multă sănătate, să performeze pe cele mai înalte scene ale cetăților unde sunt în garnizoanele respective și le doresc să atingă performanțele muzicii reprezentative și, de ce nu, să le depășească.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:30

Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații.
Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate.
Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.
Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor.
Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!

Militarii Forțelor Aeriene Române au încheiat misiunea din Lituania

Publicat de gabrielasaksa, 14 august 2023, 11:32

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică):  Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a participat marți, 8 august, la ceremonia de repatriere a detașamentului Carpathians Vipers, desfășurată la sediul Bazei 86 Aeriană Borcea. În perioada aprilie-iulie 2023, detașamentul Forțelor aeriene Române, compus din aproximativ 100 de militari români și patru aeronave de luptă F-16 multirol, a fost dislocat în Baza aeriană Šiauliai din Lituania, unde a asigurat serviciul de poliție aeriană întărită în țările baltice.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr: În cele aproximativ 570 de ore de zbor executate pe timpul dislocării, în peste 20 de misiuni reale de poliție aeriană și multiplele zboruri de antrenament și instruire, ați demonstrat nu doar calități impecabile de profesioniști, dar și faptul că România își asumă cu hotărâre partea sa de responsabilitate în ecuația apărării colective NATO. Misiunea din Lituania v-a permis să interacționați și să vă antrenați alături de alte aliații redutabile din NATO, contribuind astfel la creșterea gradului de interoperabilitate al Forțelor Aeriene Române cu structurile similare aliate.

Sisteme de artilerie autopropulsate CAESAR din Franta dislocate in România

Publicat de gabrielasaksa, 8 august 2023, 13:59

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Patru sisteme de artilerie autopropulsate CAESAR de 155 mm din Franța vor fi dislocate în România. Grupul de luptă francez acționează deja în România cu tancuri Leclerc și sisteme de rachete antiaeriene MAMBA. Opt grupuri de luptă permanente sunt funcționale în prezent în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În România, grupul de luptă avansat consolidat al NATO, de nivel batalion, este la Cincu și are în jur de 1000 de militari.

Foto: www.defenceromania.ro

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 24 iulie 2023, 13:12

Sonia Raicu (realizator rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de apărare antiaeriană „Gheparzii de fier”, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, continuă instruirea în cadrul grupului de luptă din Polonia.

În această săptămână, 25 dintre militarii detașamentului au participat la concursul German Marksmenship Badge, organizat de către partenerii germani din cadrul grupului de luptă din Lituania.

Aceștia au avut de executat două probe de tragere, demonstrându-și aptitudinile de buni trăgători și obținând insigne atât de bronz, cât și din argint sau aur.

Căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Concursul a constat în două probe: tragere la precizie, cu un timp limitat și după alergare cu pușca de asalt M4 și tragere la precizie într-un interval de timp de două-patru secunde cu pistolul M17.

German Marksmenship Badge este o decorație a Forțelor armate germane. Insigna este acordată personalului militar german de toate gradele, dar este permis să fie purtată numai de membrii activi. Militari străini pot primi, de asemenea, insigna.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Din Europa ajungem în Republica Centrafricană, acolo unde șase militari români fac parte din misiunea de instruire a Uniunii Europene, misiune care acordă sprijin autorităților centrafricane.

Încă de la începutul executării misiunii, militarii români au fost nevoiți să se adapteze la tot ceea ce înseamnă modul de viață al populației din Republica Centrafricană, un mod cu totul diferit de cel cu care noi suntem obișnuiți.

Căpitan-comandorul Ionuț Clapon, șeful detașamentului românesc din Republica Centrafricană: Traficul de aici e destul de infernal. Numai că închipuiți-vă un Logan de-al nostru, plin deasupra cu saci de cărbuni, la capacitate maximă. Deasupra mai sunt și vreo doi-trei centrafricani puși acolo. Cam așa să mergi. În primul rând, te întrebi dacă mai funcționează și dacă se mai deplasează. Ei, uite că dacă îl vedem în fața noastră, într-adevăr, că se deplasează.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Revenim pe Flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde militarii Detașamentului Carpathian Vipers, dislocați în Baza aeriană Šiauliai pentru executarea misiunii de poliție aeriană întărită în Țările Baltice, au sărbătorit Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene.

Potrivit tradiției, ziua categoriei de forțe a fost marcată prin organizarea unei ceremonii militare, în cadrul căreia au fost acordate mai multe distincții membrilor detașamentului, care au fost recompensați cu emblema de onoare a forțelor aeriene și emblema de merit în serviciul Armatei României, clasa a treia.

În timpul ceremoniei, aeronavele F-16 au survolat zona de organizare pentru a întregi tabloul unei aniversări specifice forțelor aeriene.

Nava-școală „Mircea”, aflată în marș internațional de instrucție, cu 76 de cadeți români și străini la bord, a plecat miercuri, 19 iulie, după o escală de patru zile, din portul militar din Taranto, Italia.

La sosirea navei în port, sâmbătă, 15 iulie, marinarii militari au fost întâmpinați de consulul general al României la Bari, doamna Lucreția Tănase.

Escala din Italia a însemnat încheierea instrucției pentru doi cadeți germani din echipajul navei-școală „Mircea”.

Aceștia au primit din partea comandorului Mircea Târhoacă certificate care atestă că au desfășurat activități de instruire practică la bord.

Pentru nava-școală „Mircea” mai urmează o ultimă escală în orașul-port Izmir din Turcia, înainte de reîntoarcerea în Constanța din acest marș de instrucție.

Daniel Petrescu: Deciziile de la summitul de la Vilnius au demonstrate soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. Este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 13:17

Săptămâna trecută a avut loc Summitul de la Vilnius, una dintre cele mai importante summituri din ultimii ani, având în vedere faptul că Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se cronicizează, iar implicațiile pentru România sunt foarte serioase având în vedere că suntem la granița de Est a NATO.

Cristian Dumitrașcu a realizat în exclusivitate pentru Jurnal Militar un scurt interviu cu Șeful Apărării, generalul Daniel Petrescu, la încheierea summitului de marți și miercuri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bună dimineața, bine ați revenit la radio!

Daniel Petrescu: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație și îi salut și pe radioascultători.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O ocazie foarte bună pentru această revenire, pentru că Summitul de la Vilnius a fost unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani și am vrea să aflăm care au fost principalele decizii din punctul nostru de vedere, pentru că au fost comentate multe alte lucruri din punct de vedere politico-militar, relația Statelor Unite cu Ucraina.

Pe noi ne interesează principalele decizii ne privesc pe noi și care privesc Armata Română.

Daniel Petrescu: A fost într-adevăr o săptămână plină. Am avut ocazia și onoarea să participi nu numai la Summitul de la Vilnius, dar să și folosesc această oportunitate, faptul că mă aflam în Lituania, și să vizitez detașamentul nostru de forțe aeriene care execută acolo poliție aeriană. Referitor la summit, am mai participat pe parcursul mandatului meu la Summitul de la Madrid și la Summitul de la Londra.

De fiecare dată, pot să vă spun că pleci cu un sentiment foarte puternic referitor la soliditatea articolului 5 și la solidaritatea relației transatlantice și cu sentimentul că s-au luat decizii importante care vor influența modul în care este asigurată securitatea Alianței pentru următoarea perioadă.

Deciziile de la Summitul de la Vilnius au demonstrat, după părerea mea, în primul rând, soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. În ceea ce ne privește, ne-au interesat foarte mult postura de descurajare și apărare aliată, și aici este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO.

Pentru orice amenințare de securitate care ar viza și țara noastră, alianța are un răspuns pe măsură pregătit și suntem parte la acest răspuns pe care alianța poate să îl dea. Există, de asemenea, un cadru foarte bun pentru creșterea grupurilor de luptă dislocate la flancul estic, și aici este cuprins și grupul de luptă din România, în care Franța este națiune-cadru, poate crește la nivel de brigadă prin forțe de întărire, dar și prin prepoziționarea unor echipamente.

Ați văzut și anunțul Spaniei privind participarea cu forțe la grupul de luptă din România. De asemenea, au fost discuții și decizii importante referitor la stabilirea unui nivel minim de 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de Apărare în fiecare dintre statele NATO.

Este un nivel pe care noi l-am îndeplinit de câțiva ani, iar începând cu acest an avem 2,5% din PIB alocați pentru Apărare, din care peste 30%, și aici este un procent important, asigurăm pentru achiziția de noi echipamente pentru Armata României.

Este și un bun prilej de a dezvolta relația cu industria de apărare și capacitatea industriei de apărare de a asigura ceea ce este necesar pentru construcția capabilităților armatei. Am anunțat noi, alături de Bulgaria, la acest summit, constituirea unui comandament regional dedicat forțelor speciale – lucrăm la implementarea acestei decizii și, de asemenea, mie mi se pare foarte important și faptul că Marea Neagră a avut un capitol special dedicat în comunicatul summitului, în special ceea ce se referă la monitorizarea, evaluarea mediului de securitate din regiunea Mării Negre.

Mai sunt decizii și referitoare la reziliența aliată, și la modul de acțiune, și la evoluțiile viitoare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ați vorbit despre Marea Neagră, este cumva o situație debalansată între Baltică și Marea Neagră? – pentru că acum a fost comunicat acest termen de ‘lac NATO’ deja, Marea Baltică. Aici sunt mai multe probleme la noi și dacă se vizează un plan regional pentru zona Mării Negre?

Daniel Petrescu: Am vorbit la nivel operativ de planurile regionale. Regiunea Mării Negre este cuprinsă în Planul Regional Sud-Est, la fel cum este inclusă și Marea Mediterană.

Acestea sunt planurile de nivel operativ, care detaliază modul de acțiune în zona noastră. Eu cred că sunt toate premisele, după aprobarea acestor planuri, pentru o abordare unitară și echilibrată a întregului flanc estic.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Perspectiva unui hub, care să vizeze antrenarea piloților de F-16 în România, piloților ucraineni, este?

Daniel Petrescu: Hub-ul pentru antrenarea piloților de F-16, și aș menționa în primul rând antrenarea piloților români pe avioane F-16, antrenarea piloților aliați din regiune pentru avioanele F-16 și, bineînțeles, antrenarea și piloților din state partenere este un proiect la care lucrăm de ceva vreme.

Dacă vă amintiți, în decizia CSAT din 6 iulie a.c a fost analizată și implicarea României în acest proiect, crearea unei facilități de instruire pentru operarea avioanelor F-16. Este un proiect la care lucrăm împreună cu aliații, dar și cu compania care proiectează acest avion de luptă.

Va fi un hub regional în România pentru antrenamentul piloților. Se vor antrena, cum spuneam, în primul rând piloții români.

A fost semnat la summit, am semnat împreună cu Olanda, Danemarca și alte state aliate acest proiect.

Ceea ce s-a semnat la summit dovedește că există voință politică. Acum lucrăm la detalii pentru implementarea acestei voințe politice și a face funcțional acest hub.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Încheiem cu aviația, pentru că aici eram. Ați fost, după cum ați spus mai devreme, în Lituania, în baza Šiauliai și, îmi aduc aminte perfect, la ultima videoconferință pe care ați avut-o cu o ocazie, cred că de Paște, i-ați întrebat foarte specific pe piloții noștri atunci dacă există diferențe de proceduri între ceea ce se întâmplă acum pe cerul Lituaniei și ce se întâmpla de regulă aici. Ce v-au spus piloții noștri înainte să plecați?

Daniel Petrescu: Nu numai că nu există diferențe de proceduri, dar capacitatea de acțiune a detașamentului nostru este la nivelul tuturor detașamentelor care execută poliție aeriană întărită, oriunde în statele NATO.

A fost o plăcere, a fost o ocazie importantă să-i văd cum își îndeplinesc misiunile la locul de dislocare.

Mi-am făcut un obicei să merg în toate teatrele de operații în care avem prezenți militari români și cred că este important să subliniem că avem o prezență importantă, aproape 600 de militari în misiuni din Mozambic până în Republica Centrafricană, Mali, Balcani, Polonia, ţările baltice, Marea Britanie – ați văzut deschiderea pentru Operația Interflex, și oriunde militarii noștri sunt prezenți avem numai cuvinte de laudă referitor la modul în care își execută misiunile. I-am felicitat și le-am mulțumit pentru ceea ce fac acolo.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aș vrea să închei totuși cu mesajul tradițional, când ne dați interviu ”Jurnal militar” vă întreb același lucru: oamenii de acasă pot să fie liniștiți, după ceea ce ați spus dumneavoastră mai devreme, că plecați de acolo cu un sentiment foarte puternic de încredere și de respectare a Articolului 5, la o adică?

Daniel Petrescu: Oamenii de acasă să aibă încredere că Armata României e capabilă să își îndeplinească misiunile și să aibă încredere că facem parte dintr-o alianță în care sentimentul unității există, sentimentul solidarității există și care poate să răspundă oricărei provocări.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnal militar” generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio.

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu! Am onoarea să vă salut.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 12:51

Teodora Mazere (realizator rubrică): După două săptămâni de pregătire intensă în Spania, detașamentul generat de Baza 95 Aeriană din Bacău se întoarce acasă. Este al doilea an consecutiv de participare la stadiul de instruire aplicativ APROCC 23 desfășurat în Baza Aeriană Albacete din Spania.

Obiectivul acestui curs a vizat pregătirea și instruirea echipajelor aeriene și a forțelor de extracție a personalului în vederea implementării tacticilor, tehnicilor și procedurilor convenite la nivel internațional, astfel încât rezultatul să fie o forță interoperabilă.

Căpitan Șerban Timofte, instructor de zbor la Escadrila 952 elicoptere SOCAT din Baza 95 Aeriană Bacău: În funcție de numărul de starea răniților, acest pachet din care facem parte în cadrul cursului poate recupera cinci persoane rămase izolate. În cadrul echipelor de extracție sunt doar operatori de forțe speciale cu specializări secundare de medicină de urgență.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Tot pe calea aerului ne îndreptăm spre Lituania, acolo unde acționează Detașamentul Carpathian Vipers, în vederea asigurării misiunilor de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, în țările baltice.

Premergător Summitului NATO de la Vilnius, colegii noștri au participat la un eveniment media organizat de către Comandamentul Aerian Aliat, ce a constat într-un survol al teritoriului țărilor riverane la Marea Baltică.

Cu detalii vine locotenent Laura Bașturea, ofițerul de Informare și Relații Publice al Detașamentului Carpathian Vipers, dislocat în Lituania: Avioanele noastre de luptă, alături de avioanele a încă șapte țări aliate și partenere, au stimulat interceptări aeriene ale aeronavei A-330.

Astfel, cei aproximativ 30 de reprezentanți ai mass-mediei internaționale au avut posibilitatea să vadă în timp real cum națiunile aliate desfășoară misiunea de poliție aeriană în ţările baltice.

Teodora Mazere (realizator rubrică): La aproximativ 700 km sud-vest de baza din Lituania îi găsim pe colegii din Detașamentul Antiaerian „Iron Cheetahs”, care acționează în Polonia în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței. Zilele acestea au primit vizita Alteței sale regale Principele Radu, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la vizita de stat a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.

Ultimele vești din această săptămână le primim din Republica Centrafricană, acolo unde șase militari români acționează din luna martie în cadrul misiunii Uniunii Europene EUTM. Instituită în aprilie 2016 pentru a contribui la reforma sectorului de apărare din Republica Centrafricană, misiunea acordă sprijin autorităților, fiind implicată în trei domenii: consiliere strategică, instruire operațională și educație.

Căpitan-comandor Ionuț Clapon, șeful echipei românești care acționează în Republica Centrafricană: Viața socială în Republica Centrafricană este una situată la un nivel foarte scăzut. Sistemul educațional este încă în formare, la fel și cel sanitar.

Dacă un copil dorește să frecventeze o școală sau o formă de pregătire, părinții copilului respectiv trebuie să plătească o taxă anuală, care nu este o sumă chiar de neglijat, marea majoritate fiind cultivatori de anumite produse.

Peste 20 de avioane rusești au survolat spațiului aerian al NATO în ultima lună

Publicat de Gabriel Stan, 3 iulie 2023, 12:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Britanice au interceptat în doar o lună peste 20 de aparate de zboruri rusești în apropierea spațiului aerian al NATO, informează Ministerul Apărării al Regatului Unit.

Aeronavele Royal Air Force operează în Baza Amari din Estonia, din luna martie, ca parte a contribuției la Alianța Nord-Atlantică.

Misiunile în spațiul aerian baltic sunt efectuate în prezent împreună cu Forțele Aeriene Portugheze și Române, staționate în Lituania.

Aceste misiuni sunt o dovadă clară a valorii apărării colective și a descurajării asigurate de NATO, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace.

Misiunea de poliție aeriană pentru supravegherea spațiului aerian al statelor baltice se desfășoară pe baza unui sistem de rotație efectuată de țările NATO, începând din 2004 atunci când Estonia, Letonia și Lituania au aderat la Alianța Nord-Atlantică.

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 22:48

Edi Nicola (realizator rubrică): Detașamentul de apărare antiaeriană “Gheparzii de Fier”, generat de Batalionul 348 Dobrogea, continuă instruirea în Polonia. În această săptămână, militarii din cadrul grupului de luptă au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în poligonul Wierzbiny. Detalii, ne oferă căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice.
Căpitan Gabriela Nohai (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului românesc „Iron Cheetahs”): Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente similare câmpului de luptă real, pe care le-am soluționat folosind tehnicile, tacticile și procedurile existente la nivelul subunității. Obiectivul principal al exercițiului l-a constituit antrenarea secțiilor de artilerie antiaeriană.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în flancul estic și următoarea oprire o facem în Lituania, unde, pe timpul executării misiunii de poliție aeriană întărită din țările baltice, piloții Detașamentului „Carpathian Vipers” se instruiesc periodic cu militarii țărilor aliate. În prezent, cele patru F-16M ale detașamentului participă la cel mai important exercițiu aerian multinațional aflate în desfășurare „Air Defender 23”. Piloții români au executat misiuni în sprijinul trupelor de la sol, sub coordonarea unui militar specialist, care a transmis aviației datele esențiale pentru îndeplinirea acestora. Amănunte ne oferă locotenentul Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului „Carpathian Vipers”.

Laura Bașturea (ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului „Carpathian Vipers”): Piloții români au executat misiuni de „Close Air Support” în sprijinul trupelor de la sol, sub coordonarea unui JTAC, Joint Terminal Attack Controller, în spațiul aerian al Lituaniei. JTAC lituanieni și piloții detașamentului au stimulat lovituri de precizie asupra țintelor terestre și au asigurat securitatea apelor teritoriale ale Lituaniei în Marea Baltică, în condiții tactice complexe.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Lituania coborâm în Balcanii de Vest și ne oprim în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii, EUFOR Althea. Pentru efectuarea patrulelor, compania este dotată cu transportoare blindate Piranha III C, URO VAMTAC și Humvee-uri. În cadrul activităților de mentenanță se aplică o serie de operațiuni în vederea pregătirii tehnicii pentru misiunile viitoare.
Căpitan Alexandru Călin (comandantul Companiei Manevră Rotația a III-a): Compania este dotată cu mașini de luptă ușor blindate. Acestea necesită o mentenanță executată cu foarte, foarte, mare atenție și foarte mare seriozitate. În principiu, lucrările de mentenanță se execută atunci când compania nu se află dislocată din Camp Butmir.

Reuniunea formatului București 9 la nivelul șefilor de stat a avut loc la Bratislava

Publicat de Gabriel Stan, 12 iunie 2023, 16:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc la Bratislava, o nouă reuniune a formatului București 9 la nivelul șefilor de stat, în organizarea României, Poloniei și Slovaciei.

Întâlnirea s-a desfășurat cu numai o lună înaintea summitului NATO de la Vilnius și a oferit ocazia unui schimb de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată.

Printre temele reuniunii s-au numărat implementarea deciziilor NATO și sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că statele est-europene sunt în prima linie a contracarării consecințelor războiului declanșat de Rusia: Viziunea noastră comună este esențială pentru identificarea mijloacelor necesare pentru a întări securitate flancului estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Neagră până la Marea Baltică.

Am subliniat importanța continuării sprijinului statelor B9, dar și al întregii Alianțe, pentru consolidarea capacității de apărare și a rezilienței statelor vulnerabile din vecinătate.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La convorbirile de la Bratislava a participat și liderul NATO, Jens Stoltenberg. În formatul B9 se întâlnesc periodic șefii de stat, miniștrii de externe și ai apărării din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2023, 13:03

Edi Nicola și Violeta Proșa: Baza aeriană din Šiauliai, Lituania, a găzduit ceremonia militară organizată cu prilejul rotirii a aproximativ jumătate din personalul Detașamentului „Carpathian Vipers”.

La eveniment au participat locţiitorul pentru Operații al Comandamentului Forțelor Întrunite, general de brigadă, Robert Manea, comandantul Bazei 86 Aeriană „Gheorghe Mociorniță”, general de flotilă aeriană Cătălin Micloș și din partea națiunii gazdă, șeful de stat major al Bazei Aeriene, maior Robertas Tumasonis din Lituania, transmite locotenentul Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: A fost o zi plină de emoții pentru toți cei prezenți. Cei care se întorc în țară au fost decorați cu medalia NATO pentru misiuni de Poliție aeriană, în semn de apreciere a profesionalismului de care au dat dovadă.

Noii veniţi și-au preluat atribuțiile și vor fi ajutați de colegii care își continuă misiunea să se integreze, astfel încât spațiul aerian al țărilor baltice să rămână sigur și misiunea să fie dusă la bun sfârșit, conform mandatului.

Edi Nicola și Violeta Proșa: Din Lituania, ajungem în Polonia, unde, începând cu luna aprilie a acestui an, Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs”, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, acționează în cadrul unei misiuni NATO, în semn de recunoștință pentru militarii căzuți la datorie.

Fruntașul Vlad Pop a participat zilele trecute la concursul Murph Challenge. Competiția a constat într-o serie de probe sportive de rezistență și forță, la care au luat parte 37 de militari:

Competiția mi-a oferit ocazia să arăt respectul pe care îl port celor căzuți la datorie, indiferent de naționalitatea lor.

A fost solicitantă. Am reușit să finalizez probele în 58 de minute. Am avut momente în care mă simțeam epuizat, dar nu mi-a trecut nicio secundă prin gând să mă opresc, deoarece sunt o fire ambițioasă.

Edi Nicola și Violeta Proșa: Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest și ne oprim în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii EUFOR ALTHEA.

Despre cum sunt văzuți aceștia aflăm detalii de la căpitanul Alexandru Călin, comandantul Companiei Manevră rotația a III-a: Militarii români au avut întotdeauna o imagine bună în Bosnia și Herțegovina.

Au fost văzuți bine atât de populația locală, cât și de militarii din cadrul Batalionului Multinațional.

Parte din militari au mai participat anterior la misiuni în teatrele de operații, atât în Irak, Kosovo, cât și în Afganistan, dar nicio misiune nu seamănă cu cealaltă. Aici este un alt teatru, aici este o altă misiune și sprijinul Batalionului Multinațional a fost de importanță pentru noi.

Edi Nicola și Violeta Proșa: O altă misiune la care participă militarii români este și cea desfășurată de Organizația Națiunilor Unite în India și Pakistan, în vederea monitorizării acordului de încetare a focului dintre cele două țări.

Pe lângă activitățile specifice, ONU derulează și acțiuni de cooperare civil-militare în zonele de responsabilitate.

Despre acestea ne vorbește căpitanul Adrian Stoian din echipa de observatori: Facem și activități de CIMIC, pentru că mergem în moschei, şcoli, în spitale și luăm contact cu profesorii, cu copiii.

Încercăm să aducem ceva cadouri, poate pentru copii, care să îmbunătățească imaginea Națiunilor Unite în această zonă.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 11:45

Gabriel Stan și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Peste 300 de militari cu aproximativ 60 de mijloace tehnice din cadrul Batalionului 151 Infanterie „Războieni” și Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” participă în această perioadă la exercițiul multinațional „Anakonda 23”, cea mai înaltă formă de instruire a forțelor armate poloneze și unul dintre evenimentele majore de instruire în cadrul NATO.

Detalii avem de la căpitanul Andrei Vicol, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: După ce au parcurs peste 1.000 km și au tranzitat Ungaria și Slovacia, „Lupii Negri” din Iași au ajuns cu bine în Baza Militară din Nowa Dęba, din sud-estul Poloniei.

Tot acum s-a realizat și o premieră pentru Armata României, toate cele 60 de mijloace tehnice ale contingentului nostru au ajuns în Polonia după un marş executat pe roți. În acest moment, în poligon se fac recunoașteri și se stabilesc toate detaliile pentru începerea exercițiului.

Zile de foc și acțiune pentru militarii români și, chiar dacă se pare că vremea nu va fi prietenoasă, suntem convinși că acest aspect nu va fi un impediment pentru buna desfășurare a misiunii.

Gabriel Stan și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Rămânem tot în Polonia, acolo unde, în această săptămână, mai mulți militari din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier”, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, s-au aliniat la startul competiției SPU Raid, o competiție de tradiție organizată de către aliații americani.

Mai multe aflăm de la căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al contingentului: Prima probă a competiției a fost cea de cultură militară generală.

A urmat un marș de 25 km, în care militarii au avut de trecut mai multe obstacole, acordarea primului ajutor și evacuarea unui rănit, traversarea unui lac, capacitatea rapidă de luarea unei decizii, executarea corecției focului de artilerie, evacuarea tehnicii folosind forța musculară, deplasarea în câmp tactic prin târâş și salturi, în condiții ridicate de stres și oboseală, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.

Gabriel Stan și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Rămânem pe flancul estic al Alianței, mai exact în Lituania, acolo unde piloții români ai Detașamentului „Carpathian Vipers” au luat parte, alături de parteneri, la un exercițiu în zona Mării Baltice.

Piloții și-au îmbunătățit abilitățile exersând scenarii reale pe care echipajele dislocate în zonă le gestionează în mod curent.

Comandor Adrian Cârjeu, șeful de Stat Major al detașamentului: Am participat la Exercițiul „Ramstein Alloy 23-1”, organizat de AIRCOM, alături de militari din alte șapte țări aliate.

Practic, aeronavele F-16 românești au zburat alături de aeronave Eurofighter din Germania, Marea Britanie, aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Portugheze și aeronave ale Forțelor Aeriene al Statelor Unite.

Nivelul ridicat de interoperabilitate al detașamentului a permis îndeplinirea unor obiective comune de antrenament în diferite scenarii simulate pe timpul exercițiului.

Gabriel Stan și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Europa ajungem în Republica Centrafricană, acolo unde șase militari români fac parte din misiunea de instruire a Uniunii Europene, misiune care acordă sprijin autorităților centrafricane. România a fost în mod constant un contribuitor semnificativ la misiuni și operații UE, de aceea detașamentul românesc oferă expertiză națională în toate domeniile misiunii.

Despre evoluția stării de securitate ne vorbește căpitan-comandor Ionuț Clapon, șeful detașamentului românesc din Republica Centrafricană: Se fac progrese, dar destul de lente, şi asta se vede pentru că apar din când în când diferite grupuri rebele armate care acționează după propriile reguli și pentru anumite interese personale.

Sperăm, cu ajutorul nostru, să ajungă la un nivel care să ofere securitate și înțelegere oamenilor de aici.

Rheinmetall va construi în România un centru de întreținere și logistică pentru tehnica folosită în Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 13:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Producătorul german de armament Rheinmetall a anunțat construcția în România a unui centru de întreținere și logistică pentru tehnica folosită pe frontul din Ucraina.

Centrul de servicii ar trebui să joace un rol central în menținerea pregătirii operaționale a sistemelor de luptă occidentale utilizate în Ucraina și în asigurarea disponibilității suportului logistic, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

Rheinmetall a fondat un centru similar în Lituania, anul trecut, pentru a oferi suport vehiculelor NATO care operează în statele baltice.

Compania germană este tot mai activă în estul Europei. Luna trecută, președintele concernului, Armin Papperger, declara că intenționează să contruiască în Ucraina o fabrică de tancuri cu o producție de aproximativ 400 de unități pe an.

Doar șapte state membre NATO au cheltuit 2% pentru apărare în 2022

Publicat de Gabriel Stan, 27 martie 2023, 13:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ținta privind cheltuielile militare în anul 2022, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Potrivit raportului anual al NATO, Statele Unite ale Americii au alocat pentru apărare 3,46% din produsul intern brut, iar alte șapte țări au depășit pragul de două procente: Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Grecia.

Conform aceleiași surse, anul trecut România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB.

La summitul din Țara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca, în termen de 10 ani, țările membre ale Alianței să atingă obiectivul alocării a două procente din PIB pentru bugetul apărării.

Decizia venea ca o reacție la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situației de securitate în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.

La un an de la invazia rusă în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuții despre modul de adaptare a țintei cheltuielilor militare.

O decizie este așteptată la summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede procentul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.

Pregătire pentru misiunea de Poliție Aeriană întărită în Țările Baltice

Publicat de Gabriel Stan, 13 martie 2023, 11:10

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române vor începe, luna viitoare, misiunea de poliție aeriană întărită sub comandă NATO în țările baltice.

Detașamentul destinat pentru misiunea aparține Bazei 86 Aeriene Burcea și este format din 100 de militari cu patru aeronave F-16 Fighting Falcon.

Obiectivul principal al misiunii este prevenirea încălcării spațiului aerian aliat și acordarea de asistență aeronavelor militare și civile în situații de urgență apărute în timpul zborului.

Contingentul românesc va fi dislocat în Lituania până în luna iulie a acestui an și este comandat de comandorul Cosmin Vlad.

Cosmin Vlad: Este, într-adevăr, o provocare, nu neapărat pentru că este la granița alianței. Oamenii detașamentul lui sunt pregătiți, cunosc foarte bine tot ce înseamnă specificul acestei emisiuni. Este practic prima misiune a Bazei 86 în afara teritoriului național.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunea de poliție aeriană întărită în ţările baltice se desfășoară pe baza unui sistem de rotație între țările aliate începând din anul 2004.

România a mai participat la această misiune în anul 2007, cu personal și aeronave MIG-21 Lancer din Baza-71 Aeriană de la Câmpia Turzii.

Germania va prelua comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 12:43 / actualizat: 3 ianuarie 2023, 14:39

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania va conduce în 2023 forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat a Alianței Nord-Atlantice.

Pe măsură ce războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, hotărârea NATO de a proteja și apura fiecare centimetru din teritoriul aliat trebuie să fie fără îndoială.

Ca răspuns de primă linie, această forță este o componentă esențială a apărării noastre colective, a transmis Alianța Nord-Atlantică. Germania preia comanda de la Franța, care a fost la conducere în 2022.

Efectivele forței vor cuprinde aproximativ 11.500 de militari din nouă țări membre NATO: Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Slovenia.

Forța întrunită, cu un nivel de reacție foarte ridicat, a fost înființată în anul 2014 ca parte a întăririi forței de răspuns a NATO în urma anexării Crimeii de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu.

Structura este elementul forței de răspuns a NATO cu cel mai înalt nivel de pregătire. Statele aliate se schimbă la conducere printr-o rotație anuală.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 7 noiembrie 2022, 15:19 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 12:45

Ciprian Panga (realizator rubrică): Timp de o săptămână, un detașament format din scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave, Scafandri de Luptă, a participat la exercițiul multinațional Poseidon 22, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei.

Exercițiul are ca scop consolidarea cooperării dintre Forțele Navale Române și cele bulgare, face parte din programul NATO „Military Training Exercices” şi se desfășoară pe baza unui scenariu fictiv axat pe o situație emergentă de amenințare a minelor.

La exercițiu participă forțe și mijloace din Bulgaria, România, Belgia, Grecia, Lituania și Turcia. Exercițiul Poseidon se desfășoară anual începând cu anul 2002 şi este găzduit, prin rotație, de Forțele Navale ale Bulgariei și cele ale României.

Cpt. Sorin Machidon, locțiitor comandant detașament EOD: Exercițiul este deosebit de important. Am intervenit cu succes în mai multe scenarii – fictive de data aceasta, dar aproape de condițiile reale de îndeplinire ale unor misiuni – și, prin eforturile pe care le-am desfășurat, contribuim într-o mică parte la misiunea mai mare a Forțelor Navale Române, aceea de a asigura libertatea de navigație în apele româneşti. În situații reale trebuie să ne asigurăm că oamenii știu întotdeauna ceea ce au de făcut și că sunt gata de îndeplinirea misiunii.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Bulgaria ne îndreptăm către Vest – mai exact, în Polonia, acolo unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, acționează în cadrul Grupului de Luptă în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.

Dislocați în Baza Bemowo Piske, militarii, pe lângă misiunile specifice de apărare antiaeriană, își continuă programul de instruire pe timpul misiunii. Astfel că, deși au preluat misiunea de aproximativ două săptămâni, au executat două ședințe de tragere cu armamentul individual din dotare și le-a fost evaluat nivelul capacității de efort fizic.

Lt. Cornelia Dumitru, ofițer de informare și PR al Detașamentului „Sky Guardians”: A fost o săptămână încărcată cu activități pentru militarii detașamentului, în care au fost evaluați în ceea ce privește capacitatea de efort fizic.

În același timp, au avut o primă tragere de zi cu armamentul individual din dotare, respectiv pistol calibrul 9 mm și pușcă automată calibrul 5,45 mm. Militarii au reușit să se familiarizeze rapid cu poligonul automatizat al bazei, făcând țintele să coboare cu fiecare lovitură de glonț aflată pe traiectorie.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm oceanul și ajungem pe continentul american, în Texas, la United States Army Sergeants Major Academy, acolo unde pe durata unui an de zile se instruiesc subofițerii de comandă sau cei eligibili pentru această funcție.

Academia este cea mai înaltă formă de pregătire de care poate beneficia un subofițer, iar în cadrul celor cinci departamente ale instituției aceștia se pregătesc pentru a deveni liderii de care corpul subofițerilor și armata are nevoie.

Plj.adj.pr. Valentin Stanciu, subofițer de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”: Ar trebui să ne pregătim fiecare și să aducem valoare structurilor noastre. Pentru că ceea ce se întâmplă acum la estul nostru e atunci când nu ai o coloană dezvoltată; nu numai să primească ordine, ci să aibă și aceea inițiativă cu disciplină, atunci când este cazul, şi să ia măsuri când sunt necesare. Având un corp de subofițeri și soldați gradați profesionişti, pregătiți, ai și o armată pregătită.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 10 octombrie 2022, 16:04

Edi Nicola (realizator rubrică): În această săptămână a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii grupului de luptă din Polonia și a responsabilităților generate de misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO. Această activitate a marcat transferul de autoritate între cele două structuri din SUA.

Ceremonia a avut loc în Baza de instrucție din Bemowo Piskie și a avut o serie de invitați, printre care atașatul militar al României în Polonia, colonelul Alin Iulian Done, și șeful Forțelor Terestre Poloneze, generalul Jarosław Mika, locotenent Ana Maria Tudosie, comandant pluton sprijin în cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană.

Locotenent Ana Maria Tudosie: Ceremonia a marcat încheierea misiunii celor din Batalionul 185 Infanterie, alături de care am desfășurat toate acțiunile de până acum, dar și începutul misiunii militarilor texani din cadrul Regimentului 8 Cavalerie, cu care suntem convinși că vom reuși să colaborăm și să ne instruim în cele mai bune condiții.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia mergem spre sud și ne oprim în Bulgaria, unde România participă, alături de Italia, Lituania și țara gazdă, la singurul exercițiu european dedicat aeronavelor militare C-27J Spartan, găzduit de Baza aeriană Bezmer.

„European Spartan Exercise” se află la cea de-a șasea ediție și are ca obiectiv creșterea interoperabilității între țările europene care operează acest tip de aeronavă.

Căpitan-comandorul Florin Ianculescu, instructor-șef zbor în cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene: Este ca un exercițiu de nivel tactic avansat cu aeronave de tipul C-27J destinate pentru misiuni tactice în operațiuni de menținere a păcii și umanitare. Oferim transport aerian direct în și din teatrele de operații.

Acest exercițiu se concentrează în mod deosebit pe operațiuni de menținere a păcii și umanitare, antrenarea echipajelor la comun făcându-se în zborul de joasă altitudine, pe fondul unui scenariu tactic în strânsă legătură cu operatorii din cadrul Comandamentului Comun pentru Operații Speciale de aici din Bulgaria.

Edi Nicola (realizator rubrică): În raioanele maritime din proximitatea portului Varna, tot în Bulgaria, un detașament de scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave Scafandri de Luptă „Comandor Constantin Scarlat’ a participat la cea de-a doua ediție a exercițiului multinațional „Triton 22”, alături de parteneri din Turcia, Statele Unite ale Americii, dar și scafandri militari cu statut de observator din Franța și Italia.

Participarea Forțelor Navale Române la aceste activități contribuie la consolidarea cooperării dintre structurile similare și la dezvoltarea unui mod de acțiune integrat, adaptat provocărilor de securitate actuale.

Căpitan-comandor Cătălin Gherghinescu: Utilitatea exercițiului este una destul de mare, având în vedere că sunt doar țări NATO și se pot exersa procedurile specifice în domeniul luptei contra minelor în mediul marin. Avem o situație care ne determim să ne antrenăm în comun cu țările partenere NATO și riverane Mării Negre.

Edi Nicola (realizator rubrică): Părăsim Bulgaria și mergem spre vest, în Republica Macedonia de Nord, ce a găzduit timp de două săptămâni exercițiul militar multinațional ‘Seven Stars 22″.

Batalionul 341 Infanterie Constanța a luat parte cu o celulă de răspuns aflată sub comanda locotenent-colonelului Cătălin Covrig.

Exercițiul multinațional s-a desfășurat sub umbrela Brigăzii din Sud-Estul Europei, care a fost înființată în anul 1999, fiind organizată la nivel regional, având în subordine structuri militare din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România și Turcia.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 25 iulie 2022, 12:48

Edi Nicola (realizator rubrică): Aproximativ 400 de elevi militari din Polonia, Lituania, Estonia și Letonia participă în această perioadă la cel de-al șaptelea raliu central al claselor militare de la Irish.

Pe platoul bazei militare din Bemowo Piskie a fost prezent și ministrul apărării naționale din Polonia, care i-a recompensat pe cei mai buni dintre ei.

Elevii vor pune în practică activități specifice din cinci blocuri de formare diferite, o secvență din pregătire fiind reprezentată de cunoașterea modului de instruire a militarilor Grupului de luptă din Polonia și a echipamentelor folosite.

Din Europa ne mutăm în Africa, unde România și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală. Iar continuarea participării la misiunile ONU a contribuit la creșterea profilului României ca furnizor de securitate.

Maiorul Marcela Dumitrașcu se află în misiunea ONU MINUSMA din Mali în regiunea Timbuktu. Ofițerul român a fost decorat de către MINUSMA Force Commander cu Force Commander Cohen și Force Commander’s Commendation. Din Mali, maiorul Marcela Dumitrașcu.

Marcela Dumitrașcu: Ne întorceam de la o misiune de promovare a mandatului MINUSMA, eu aveam armament, ceilalţi trei colegi sunt civili şi nu au armament cu ei.

Au tras cu mitraliere. Au venit inclusiv în faţa maşinii şi au tras în parbriz, au încercat să mă facă să opresc mașina, dar am reușit să îi depășesc și să continui drumul până în apropierea bazei. Mașina are un blindaj foarte bun și de aceea mă și aflu astăzi aici. Eu mă consider norocoasă.

Edi Nicola (realizator rubrică): Ne mutăm pe mare, unde peste 300 de marinari militari ai Forțelor Navale Române participă cu trei nave la Exercițiul Multinațional „Breeze 22”, care are loc în Bulgaria.

Conducerea acestuia este asigurată de Forțele Navale Bulgare și se desfășoară atât în apele sale teritoriale, cât și în apele internaționale.

Obiectivul principal al exercițiului multinațional este consolidarea la nivel tactic între personalul naval și unitățile participante. Comandantul fregatei „Regele Ferdinand”, comandor George-Victor Durea.

George-Victor Durea: Am putut să exersăm lupta în toate mediile, de la antisubmarin până la antiaerian, având parte de sprijinul aviație bulgare.

Am reușit să ne ridicăm nivelul de pregătire și să integrăm personalul nou numit în funcție pentru a-şi desăvârși abilitățile dobândite în funcțiile anterioare.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și ne îmbarcăm la bordul navei-școală „Mircea”, care a mai încheiat o etapă de navigație și după o săptămână și 850 de mile marine parcurse se află în escală în Portul Alexandria din Egipt.

În ultimele zile instrucția a continuat la bord, în principal în arborada navei, pentru că s-a navigat cu vele în Mediterană în drum spre Alexandria, dar a crescut și numărul orelor alocate pregătirii tactice, pentru că se apropie examenele de la finalul stagiului de practică. Colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal Militar Constanța”.

Bogdan Dinu: După mai bine de 45 de zile putem spune că instrucția în arboradă a atins nivelul dorit de comandă a navei, dar și de instructorii de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.

În ultima săptămână au debutat și o serie de ateliere de familiarizare a studenților cu viața la bord – şi vorbesc aici despre utilizarea sifleei sau despre nodurile marinărești. Studenții au primit și unii dintre ei chiar au finalizat deja lucrările de matelotaj.

Fac parte integrantă din viitorul examen de practică marinărească, care se va desfășura în ultima săptămână a acestui marș internațional de instrucție, iar nivelul la care au ajuns este unul bun.

Militarii români au fost prezenți la parada organizată cu prilejul Zilei Naționale a Franței

Publicat de Gabriel Stan, 18 iulie 2022, 14:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un detașament de onoare format din militari ai Brigăzii 30 Gardă a participat joi, 14 iulie, la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Franței.

Pe Bulevardul Champs-Élysées au defilat împreună cu militarii francezi reprezentanții țărilor din Europa Centrală și de Est, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă, România și Slovacia.

În asistența oficială a festivităților din capitala Franței s-a aflat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, invitat la Paris de omologul său francez, generalul Thierry Burkhard.

Prezența la parada națională franceză a detașamentelor de militari străini a arătat în mod simbolic solidaritatea statelor membre NATO și ale Uniunii Europene.

Reuniunea miniștrilor apărării în Formatul B9

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 11:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.

La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.

România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Întrevederea ministrului apărării naționale cu o delegație ambasadorială

Publicat de Gabriel Stan, 11 aprilie 2022, 13:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.

Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.

Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.

Convorbire a ministrului apărării naționale cu omologul ucrainean

Publicat de Gabriel Stan, 21 martie 2022, 18:19

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În contextul evoluţiei situaţiei de securitate din Ucraina şi din regiunea Mării Negre, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, avut o convorbire în sistem videoconferinţă cu omologul uncrainean, Oleksii Reznikov.

Ministrul român a reiterat solidaritatea cu poporul ucrainean, precum şi susţinerea totală şi necondiţionată a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în graniţele recunoscute la nivel internaţional.

De asemenea, ministrul Vasile Dîncu a mai avut o serie de întrevederi cu omologii săi din state membre NATO, dintre care amintim întâlnirea cu ministrul apărării din Belgia, Ludivine Dedonder, cu prilejul vizitei contingentului militar belgian în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi pe cele bilaterale, cu miniştrii apărării din Canada şi Lituania, cu ocazia participării, în data de 16 martie, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre NATO.

Evenimentul a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles şi s-a desfăşurat pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, concentrându-se pe evoluţiile conflictului armat, împreună cu implicaţiile acestuia la adresa Alianţei. Reuniunea a fost prezidată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg: NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii sau integrităţii teritoriale a aliaţilor.Ne-am activat deja planurile de apărare pentru a proteja Alianţa.

Ne-am crescut gradul de pregătire şi am dislocat trupe de pe ambele maluri ale Atlanticului. Acum există sute de mii de forţe aflate în alertă sporită în întreaga Alianţă, 100.000 de soldaţi americani în Europa şi aproximativ 40.000 de soldaţi sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de puternice forţe aeriene şi navale şi de apărare antiaeriană.

Patru țări din UE au început investigarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 9 martie 2022, 11:40

Patru țări europene au început investigarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, a anunțat procurorul general ucrainean, Irina Venediktova.

Potrivit procurorului, este vorba despre Lituania, Polonia, Estonia și Germania.

„Coaliția globală pentru justiție se extinde în fiecare zi. Împreună, vom câștiga pe frontul juridic”, a subliniat Irina Venediktova.

La începutul lunii martie, Curtea Penală Internațională a demarat investigarea acuzațiilor de crime de război aduse Rusiei de 39 de state.

Inițiativa Bucharest 9

Publicat de prosavioleta, 1 decembrie 2021, 10:02

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.

Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale: Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Simona Cojocaru a susținut proiectul Busolei Strategice

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 12:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul român al Apărării, prin secretarul de stat Simona Cojocaru, a susținut proiectul Busolei Strategice, viitorul instrument al Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii desfășurată la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni.

Pe timpul reuniunii au fost analizate misiunile și operațiile militare europene, Armata Română fiind prezentă în cadrul operației EUFOR Altheia din Bosnia și Herțegovina și în misiunile de instruire din Mali, Republica Centrafricană și Somalia. Un punct distinct pe agenda reuniunii a fost situația de la graniță Belarusului cu Polonia, Lituania și Letonia, mesajul transmis arătând determinarea statelor membre de a nu permite utilizarea migrației ca instrument hibrid de presiune asupra Uniunii Europene.

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

Multiple exerciții NATO pe teritoriul României

Publicat de prosavioleta, 18 mai 2021, 11:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza aeriană de instruire și formare a personalului aeronautic de la Boboc, din județul Buzău, a fost în această săptămână gazda uneia dintre secvențele exercițiului multinațional „Swift Response 21”, parte a celui mai mare exercițiu desfășurat de armatele statelor membre NATO și partenere în acest an pe continentul nostru „Defender Europe”.

În scenariul exercițiului au fost prevăzute acțiunii de desant aerian, executate de militari americani, polonezi, olandezi, germani și românii. Prezent în Baza de la Boboc, șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, a declarat că în actualul context de securitate consolidarea cooperării Nord-Atlantice este tot mai necesară și justificată:

General Locotenent Daniel Petrescu: Acest exerciţiu urmăreşte creşterea capacităţii operaţionale şi a interoperabilităţii. Este asociat cu exerciţiul NATO Steadfast Defender 21, care se focalizează pe consolidarea posturii de descurajare şi apărare a spaţiului euroatlantic.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La rândul său, locțiitorul comandantului Forțelor Terestre ale Statelor Unite în Europa, generalul maior Joe Jarrard, a subliniat importanța exercițiilor comune pentru o Alianță mai puternică:

General Maior Joe Jarrard: Desfăşurarea acestor manevre militare în interiorul granițelor europene sunt esențiale pentru pregătirea aliaților și partenerilor noștrii din NATO și nu ar fi posibile fără o alianță europeană puternică.

Le mulțumim aliaților noștri din România pentru găzduirea acestor exerciții vitale și aliaților noștri și partenerilor din întreaga Europă pentru continua lor colaborare și cooperare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  În cadrul Swift Response 21, Divizia 82 aeropurtată americană a executat trei operații multinaționale în România, Estonia și Lituania, pentru a demonstra capacitatea strategică de reacție, interoperabilitatea și determinarea de a sprijini Alianța Nord-Atlantică.

Un alt exercițiu multinațional cu participare românească găzduit de țara noastră este și „Justice Sword 21”. Două mii de  militari şi aproximativ 500 de mijloacele tehnice și mașini de luptă din Forțele Terestre Române se află la Centrul secundar de instruire pentru luptă Smârdan din județul Galați. Exercițiul are ca scop testarea capacității de reacție și de luptă a Brigăzii 282 blindată, structură incluse în pachetul unic de forțe puse la dispoziția NATO.

Participanții la exercițiu au fost vizitați, marți, pe 11 mai, de președintele României Klaus Iohannis însoțit de omologul său din Polonia, Andrzej Duda, în condițiile în care o companie de militari polonezi face parte din în Brigada multinațională sud-est găzduită de țara noastră.

Klaus Iohannis: Este, pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forțe bine antrenate, bine pregătite pentru aparare. Am dorit să venim și să vedem cum se pregătesc în teren oamenii noștri. Sunt impresionat, exercițiul a funcționat foarte bine și îi felicit pe toți.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alte două exerciții, cu participare multinațională desfășurate în această săptămână, au fost „Tomis 21”, organizat în Marea Neagră de Comandamentul Flotei a Forțelor Navale Române și e „Trojan Footprint 21”, un exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale.

Fără carantină sau autoizolare pentru românii care se întorc din 17 state europene!

Publicat de Andra Radu, 15 iunie 2020, 16:47

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.

Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.

Cerbul de Aur 2019: 12 artiști din 10 țări concurează pentru Marele Trofeu!

Publicat de Andra Radu, 12 iulie 2019, 11:56

Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur.

• Hituri românești, în concursul internațional de interpretare
• Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov vor acompania finaliștii concursului

Cerbul de Aur, cel mai mare festival internaţional de interpretare organizat în România, şi-a aflat concurenţii ediţiei 2019! 12 artişti din zece ţări intră în competiţia pentru premiile puse în joc, în valoare totală de 55 de mii de euro.

Juriul selecției – Crina Mardare, Cătălin Cățoiu, realizatorii de emisiuni radio Felix Crainicu (Radio România), Oliver Simionescu – DJ Olix (Kiss FM), Andreea Remeţan (Virgin Radio), Liana Stanciu, jurnalist TVR, şi Gabriel Scîrlet, regizor muzical TVR – a ales cei 12 finalişti ai concursului internaţional de interpretare.

Tinerii artişti vor urca pe scena din Braşov, joi şi vineri, 22-23 august, urmând ca sâmbătă, 24 august, în seara de gală, să aflăm unde va merge Marele Trofeu al celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Cerbul de Aur:

1. TAMARA (GEORGIA)
2. RALFS EILANDS (LETONIA)
3. VERONICA LIBERATI (ITALIA)
4. FLORIN RADUTA (ROMÂNIA)
5. ANNA ODOBESCU (REPUBLICA MOLDOVA)
6. ALFIE ARCURI (AUSTRALIA)
7. RENATE (ROMÂNIA)
8. CYNTHIA VERAZIE (CIPRU)
9. ELIZA G (ITALIA)
10. SYUZANNA MELQONYAN (ARMENIA)
11. MONIKA MARIJA (LITUANIA)
12. SARA DE BLUE (AUSTRIA)

Pentru concurenţi, urmează prima provocare: alegerea piesei din repertoriul românesc pe care o vor interpreta pe scena de la Braşov, din lista pusă la dispoziţie de organizatori.

Hituri românești, în concursul internațional de interpretare

Continuând o tradiție de peste jumătate de secol, concurenţii vor interpreta, alături de o piesă din repertoriul propriu, şi o melodie românească. Anul acesta, cei 12 finaliști ai concursului vor alege dintr-o selecție de piese care au făcut istorie în muzica românească în ultima jumătate de veac, de la Angela Similea și Mirabela Dauer la Delia sau Smiley:

1. Domnişoară, nu pleca (Ionel Tudor) – Gabriel Cotabiţă
2. Lalele (Temistocle Popa)
3. Ţărăncuţă (Ion Vasilescu)
4. Casa mea (Ion Cristinoiu) – Angela Similea
5. Morăriţa (Vasile Vasilache) – Mirabela Dauer
6. Ploaia şi noi (Vasile Vasilache jr) – Doina Badea / Angela Gheorghiu
7. Un actor grăbit (Bogdan Cristinoiu) – Laura Stoica
8. Fată dragă, nu fi tristă (Şerban Georgescu) – Mădălina Manole
9. Bună seara, iubite (Adrian Enescu) – Loredana
10. Cât de frumoasă eşti (Andrei Tudor) – Mihai Trăistariu
11. Dragostea rămâne (Adrian Cristescu) – Andra
12. Pleacă (Cornel Ilie, Mihai Sarghea) – Vunk & Antonia
13. Vara nu dorm (Ştefan Mihalache, Răzvan Costache) – Connect R
14. Mă ucide ea (Mihail Sandu, Sergiu Socaciu) – Mihail
15. Oficial, îmi merge bine (Eduard Andreianu, Sergiu Istrati, Andrei Maria, Marius Moga) – Simplu
16. Perfect fara tine (Teodor Chirilă,Toma Eugen Caminschi) – Vama
17. Pe aripi de vânt (Alexandru Pelin, Ovidiu Baciu) – Delia
18. Acasă (Şerban Cazan, Maria Andrei, Dorian Micu, Rareş Mititean)- Smiley
19. De la capăt (Victor Alastani, Gabriel Constantin, Adrian Cristescu, Călin Goia, Silviu Păduraru) – Voltaj
20. Ploaia (Roxana Andronescu, Cătălin Tuţă Popescu) – Spin
21. Creioane colorate (Felicia Donose, ȘŞerban Cazan, Maria Andrei) – Feli
22. Noapte caldă (Robert Anghelescu) – Bere Gratis & Sore
23. Ce are ea (Sandor Biro) – Delia
24. Cât de departe (Dan Bittman, Romeo Dediu, Tino Furtună,Edi Petroşel,Mugurel Vrabete) – Holograf
25. Apa (Loredana Groza) – Loredana

Foto. arhiva/Alexandru-Dolea

Tinerii artiști vor fi acompaniați de Big Band-ul Radio România și Orchestra Operei din Brașov, sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor și Andrei Tudor.

A 19-a ediţie a Festivalului va avea loc în perioada 22 – 25 august, în Braşov, și va aduce numeroși artiști pe scena din Piața Sfatului. Pe lângă recitalurile vedetelor invitate, 12 finaliști ai concursului internațional de interpretare vor cânta pentru premii de peste 55 de mii de euro.

Festivalul se va încheia cu un spectacol folcloric care va reuni muzica populară tradiţională românească şi prelucrări de actualitate ale acestui gen muzical.

THE TIMES: Europa ex-comunistă nu ar trebui să ne îngrijoreze

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 martie 2019, 11:36

Cel ce caută turbulenţi excentrici îi găseşte în Vest şi Sud, nu în Est

Cei nouă şefi de stat şi personalul lor avuseseră o dimineaţă marcată de certuri şi un prânz greu. Eu mă ocupam cu furnizarea distracţiei, discutând modalităţile de apărare a societăţilor deschise în faţa ameninţării „războiului hibrid”: melanjul Kremlinului de bani, propagandă, subversiune şi alte năzbâtii. Preşedinţii Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei, României şi Bulgariei, întruniţi în cochetul oraş slovac Kosice, au avut reacţii diverse.

Căci, în pofida captivităţii lor comune în Imperiul Sovietic, regiunea pe care cândva o numeam „Europa Estică” nu este un monolit. Chiar şi la 30 de ani de la prăbuşirea comunismului, outsiderii sunt înclinaţi spre o etichetare leneşă, care plasează tot ce se află la est de vechea Cortină de Fier în aceeaşi categorie înapoiată, excentrică şi îngrijorătoare.

Să admitem că acest stereotip nu este complet neîntemeiat. Preşedintele Áder al Ungariei a evidenţiat nu ingerinţa Kremlinului, ci pericolele minorităţilor influente cu susţinători bogaţi. Aceasta este o referire codificată la George Soros, miliardarul filantrop care a sprijinit cauzele bune liberale pe tot cuprinsul regiunii dar este ţinta unei campanii a urii lansate de guvern în Ungaria. Preşedintele Zeman al Republicii Cehe, a cărui aparenţă sinistră contrastează cu obiceiurile lui joviale, apreciază o dispută de calitate. El i-a criticat pe omologii lui pentru atlantismul lor, spunând că istoria arată că minciunile şi răutăţile reale vin de la CIA.

Cum se schimbă vremurile şi oamenii! L-am întâlnit pentru prima dată pe dl Zeman în Cehoslovacia comunistă, când a fost demis dintr-o funcţie academică de prestigiu pentru opiniile lui reformatoare. Acum promovează strângerea relaţiilor cu Rusia şi China. Premierul Ungariei, Viktor Orban, era un tânăr disident liberal bine dispus pe atunci. Acum, el conduce un guvern autoritar, amical cu Putin, care contrariază alte partide conservatoare europene.

Dar aceste personalităţi sunt extreme. Realitatea este că publicul se opune josniciei anti-occidentale, pro-Kremlin şi intoleranţei şi xenofobiei care i se asociază. Central- şi est-europenilor le place demnitatea, legalitatea şi deschiderea pe care le-au câştigat din 1989. Ei consideră NATO şi UE garanţi ai libertăţii lor.

Exemplifică dispoziţia optimistă preşedintele Kaljulaid al Estoniei. O femeie fără fasoane de 49 de ani, ea a alergat recent la maratonul din New York împreună cu bodyguarzii ei care gâfâiau în spatele ei. Ea promovează start-up-urile şi administraţia digitalizată a ţării ei, ca şi eforturile sale de a dezvolta încrederea şi aptitudinile de conducere ale fetelor din patrie. Aceasta a atras interesul Melaniei şi Ivankăi Trump, dând Estoniei o linie de acces utilă la Casa Albă. Dna Kaljulaid a făcut deplasări în Africa şi zona Caraibelor, primind sprijin pentru candidatura ţării sale la un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Ca victimă a imperialismului, Estonia se înţelege bine cu alte foste colonii.

O altă personalitate marcantă este Laura Codruţa Kovesi, de 45 de ani. Ea a fost procuror general al României, prima femeie şi cea mai tânără persoană care a ocupat acest post. Apoi a condus direcţia anticorupţie a ţării, care este cea mai credibilă instituţie din această ţară. Când succesul ei a ajuns prea mare, politicienii au revocat-o. Acum este candidat de frunte în procesul de selecţie a şefului noului birou al procuraturii publice a UE, în pofida obiecţiilor (de o vehemenţă revelatoare) ale propriului ei guvern.

O a treia femeie care merită să fie urmărită este cea care ar putea deveni noul preşedinte al Slovaciei, Zuzana Caputova, avocat care conduce în sondajele dinaintea alegerilor de luna asta.

Aceste femei cu greutate captivează imaginaţia publică şi distrug stereotipurile occidentale. Dacă politica ar putea lua exemplu de la ele! În alegerile parlamentare şi procesul decizional guvernamental, interesele de afaceri, tensiunile regionale şi alţi factori mânjesc imaginea. Politicienii consacraţi din regiune au renumele deseori justificat de complezenţă şi corupţie. Este uşor de văzut de ce alegătorii simt nevoia de nou, chiar dacă de afară acesta pare dezgustător. Liderii autoritari, escrocii şi populiştii o duc bine mai puţin din cauză că mesajul lor rezonează, decât din cauza slabei concurenţe din partea curentului central.

Dar lecţia generală este că vechea împărţire Est-Vest din Europa devine irelevantă. Dacă vreţi un real semn de democraţie în pericol uitaţi-vă la Italia, unde de curând s-a aflat că Liga, partidul din care provine vicepremierul, Matteo Salvini, a primit finanţare direct de la Rusia. Vestele Galbene agresive din Franţa au puţine echivalente în Estul fost comunist.

Nici nevroza Marii Britanii pe tema Europei nu este de înţeles. Multe ţări au dispute cu Bruxelles-ul. Nimeni nu reacţionează cum au făcut britanicii. Între timp, viaţa merge mai departe fără ei. Discuţiile preşedinţilor s-au concentrat asupra securităţii energetice, a gazoductelor ruseşti relevante şi a Afganistanului: ei se tem că SUA vrea să-şi părăsească aliaţii. S-a discutat mult despre „mobilitatea armatei”: programul NATO-UE de a crea condiţiile pentru deplasarea mai lină şi accelerată a militarilor şi echipamentelor.

La întrunirea de joia trecută din estul Slovaciei, preşedinţii m-au întrebat într-adevăr de Brexit, dar aşa cum fac neamurile care întreabă de o rudă dragă lovită de demenţă. Ei sunt mai îngrijoraţi de ignoranţa politicienilor noştri. Gavin Williamson, secretarul apărării, a gafat luna trecută când s-a referit la programul militar britanic de apărare a „Lituaniei” (voia să spună Estonia). Jeremy Hunt, secretarul de Externe, a descris Slovenia (fostă republică iugoslavă) ca un fost „stat vasal sovietic”. Probabil vorbea despre Slovacia.

La întoarcere din Kosice, am avut o senzaţie ciudată: plecam din partea dinamică şi interesantă a Europei şi mă îndreptam spre periferia ei capricioasă dar întunecată.

Autor: Edward Lucas

Bulgaria este pe locul cinci în UE privind majorarea preţurilor la locuinţe

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2017, 14:57

Preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de două ori mai repede decât nivelul mediu în UE

Bulgaria este între primele cinci state în UE privind majorarea preţului la locuinţe, arată ultimele date ale Eurostat, date recent publicităţii. În al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, preţul la locuinţe a crescut cu 8,6%. Cu acelaşi procent a crescut preţul locuinţelor în Suedia. Totuşi, ritmul de majorare a preţurilor în Bulgaria întârzie puţin, după ce, în primul trimestru al anului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere de 9% pe an. Dintre statele vecine, procentual, cel mai aproape de Bulgaria este România, cu o creştere în al doilea trimestru de 7,1% pe an. Lider absolut în priviţa majorării preţurilor în UE este Cehia, unde locuinţele se scumpesc cu impresionantul procent de 13,3% pe an. Este urmată de Irlanda, Lituania şi Letonia. Doar în Italia se înregistrează o scădere a preţului la locuinţe – un minus de 0,2%.

În Uniunea Europeană, creşterea anuală medie a preţurilor la apartamente ajunge la 4,4%. Astfel se dovedeşte că preţurile la locuinţe în Bulgaria cresc de circa două ori mai repede decât media în statele membre. Doar pentru statele din zona euro, creşterea raportată de Serviciul European de Statistică este de 3,8%. În al doilea trimestru, comparativ cu primul, preţurile în Bulgaria s-au majorat cu 2,4%. La acest indicator, cea mai mare creştere se înregistrează în Letonia – cu 6,1% – , şi Slovacia – cu 5,6%, urmate de România. O scădere este semnalată doar în Ungaria şi Belgia. Din punct de vedere la majorării preţurilor la locuinţe, primele cinci state sunt: Cehia (13.3), Irlanda (10.6), Lituania (10.2), Letonia (9.6), Bulgaria (8.6), Suedia (8.6), Portugalia (8.0).

Ţările UE din est se plâng de o calitate mai proastă a alimentelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 octombrie 2017, 09:54

Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.

Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac

„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.

Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.

Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.

O educație eficientă necesită investiții adecvate

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 noiembrie 2016, 11:30

În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare.  Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.

România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.

Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:

În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat. La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.

Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport,  Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.

Festivalul Internaţional Turco – Tătar

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 august 2016, 18:52

           Anul acesta se va deafăşura la Constanţa ediţia a XXII-a Festivalul Internaţional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco – Tătar.

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România organizează, în zilele de 02 și 03 septembrie 2016, cea de-a XXII-a ediție a Festivalului Internațional al Portului, Dansului și Cântecului Popular Turco – Tătar. Evenimentul va reuni și anul acesta ansambluri din diferite colțuri ale lumii. De asemenea, după o perioadă de absență, pe scena festivalului vor reveni și tătarii din Ucraina. Nu vor lipsi nici ansamblurile din Turcia, Macedonia, Bulgaria, Georgia, Lituania, iar din România vor evolua ansamblurile Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România.

Festivalul va debuta vineri, 02 septembrie, ora 11.00 cu tradiționala paradă a portului popular, care se va desfășura pe traseul bd. Al. Lăpușneanu – Faleză stațiunea Mamaia și se va încheia cu o reprezentație pe terasa Radio România Constanţa . Tot vineri, începând cu ora 19,00, pe scena Teatrului de Vară „Soveja” vor evolua toate ansamblurile participante la festival, spectacolul urmând a se desfășura timp de trei ore.

Sâmbătă, 03 septembrie , ora 16.00, în parcul de lângă Teatrul „Soveja” va avea loc o competiție de lupte tradiționale tătărești – kureș, iar de la ora 19.00, pe aceeași scenă a Teatrului de Vară „Soveja” va avea loc spectacolul de gală. Nu vor lipsi momentele festive, precum decernarea plachetelor, dar și focurile de artificii.

Partenerii media sunt Radio România Constanţa, Cuget Liber, Telegraf, Observator, Replica, LTV, Neptun TV, Radio Sky, Agenţia de ştiri Crimeană QHA.

A consemnat

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa, redacția Minorităţi

Pana in 1989 ziua de 23 august era pentru romani sarbatoare nationala

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2016, 10:30

Ministrii de justitie din cateva state din fostul bloc comunist – Romania, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania- s-au reunit ieri la Bratislava, la initiativa presedintiei slovace a Uniunii Europene, pentru a comemora victimele regimurilor totalitare.

Traditia dateaza din 2009 cand Uniunea europeana a decis ca data de 23 august, zi in care in 1939 Rusia sovietica si Germania nazista au hotarat, prin pactul Molotov- Ribbentrop, sa isi imparta sfera de influenta sa fie consacrata comemorarii victimelor nazismului si comunismului.

Germania nazista a fost infranta in 1945 dar multe tari din Europa Centrala si de est au ramas sub influenta Uniunii Sovietice inca aproape o jumatate de secol.

Comisarul european pentru educatie, tineret, cultura si sport, Tibor Navracsics spune ca trebuie condamnate crimele regimurilor totalitare si in egala masura memoria lor trebuie pastrata pentru a preveni aparitia unor astfel de atrocitati pe viitor.

“Aceasta zi memoriala are doua obiective, in primul rand comemorarea victimelor, sa ne intoarcem in trecut si sa pastram vie memoria lor, in al 2-lea rand, in zilele noastre, avem misiunea de a face cunoscute toate pericolele si provocarile care ameninta democratia pentru ca una din cele mai mari provocari careia trebuie sa-i facem fata acum in Europa este radicalizarea si extremismul.”

Proiectul gazoductului Nord Stream-2 îi îngrijorează pe membrii PE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, îi îngrijorează pe membrii PE, precum şi unele state membre din Europa de Est.

Care a fost declaraţia Comisiei în plenul Parlamentului European, privind impactul proiectului NordStreem 2 asupra pieţei gazului din Europa centrală şi de est, aflăm de la Ioana Bruşten, Bucureşti FM.

Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

Opt guverne europene, printre care și Guvernul României, au adresat o scrisoare în 7 martie preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.

Comisarul pentru energie si combaterea schimbărilor climatice, Miquel Arias Canete, a declarat la începutul săptămânii, în PE:

Comisia a sprijinit enorm statele membre din Europa centrală şi de est în ceea ce priveşte interconectivitatea lor. S-au construit noi terminale de gaze naturale lichefiate,  în Lituania şi Polonia; un altul important este proiectat pentru Croaţia.

Acum încercăm să analizăm efectele  proiectului Nord Streem 2 asupra competiţiei în Europa centrală şi de est. Am pus în aplicare în mare parte, cel de-al treilea pachet de energie la nivel european şi trebuie să ne asigurăm că nici un operator de pe piaţă nu va deţine un monopol,în detrimentul consumatorilor.

Ucraina rămâne un partener de tranzit foarte important pentru UE. Este în interesul statelor din Europa centrală şi de est conservarea coridorului ucrainian.

Comisarul Canete a adăugat în final că trebuie găsite soluţii cuprinzătoare şi bine echilibrate în benefi ciul tuturor statelor mebre, dar şi al vecinilor lor.

Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.

Comisia Europeană este gata să lărgească discuţiile trilaterale pentru negocierea unui nou acord de tranzit Rusia-Ucraina, deoarece actualul acord se încheie în 2019.

Val de refugiaţi fără precedent în Uniunea Europeană!

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 iunie 2015, 10:00

Reacţionând la valul de refugiaţi fără precedent şi la tragediile de pe Marea Mediterană, Uniunea Europeană a lansat la începutul acestei săptămâni operaţiunea EUNAVFOR Med.

Anunţul lansării operaţiunii navale pe Mediterana a fost făcut personal de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini:

„Este probabil prima dată când Uniunea Europeană reacţionează atât de hotărât şi rapid la problema migraţiei, încât decide în unanimitate lansarea unei asemenea operaţiuni. Aş spune că este un semn în sensul că întoarcem o pagină!

Cu mai puţin de două luni în urmă, Consiliul European ne-a însărcinat cu pregătirea unei operaţiuni menite în primul rând să salveze vieţi şi să întrerupă modelul de afaceri al traficanţilor de persoane şi al contrabandiştilor pe Marea Mediterană. Vreau să fiu foarte clar: ţinta nu sunt migranţii, ci aceia care profită de pe urma lor, fac bani pe seama vieţii şi mult prea des, pe seama morţii acestora! Salvarea vieţilor este parte a efortului nostru.”

Ţările participante la Operaţiunea navală EUNAVFOR Med sunt: Italia, Marea Britanie, Germania, Slovenia, Grecia, Franţa, Luxembourg, Spania, Belgia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Olanda şi Suedia.

Prima fază a operaţiunii constă în colectarea de informaţii şi patrularea în larg pentru a sprijini detectarea şi monitorizarea reţelelor de trafic şi contrabandă.

Înaintea de a trece la faza a doua, respectiv a treia, Consiliul va evalua îndeplinirea cerinţelor legate de stadiul unu – a spus Înaltul Comisar.

Operaţiunea navală este doar o latură a unei strategii mai ample. Din perspectiva afacerilor externe, eforturile se concentrează pe ceea ce se petrece înainte ca bărbaţi, femei şi copii s-ajungă pe ţărmurile Mediteranei. Acesta este motivul pentru care Înaltul Comisar a avut întrevederi cu cei cinci miniştri de externe ai ţărilor din Sahel, convorbirile fiind focalizate pe Niger şi regiunea Agadez.

Federica Mogherini: „Lucrăm cu ţările Africii pe teme cum ar fi oportunităţi economice şi de lucru pentru tineri, controlul frontierelor şi lupta împotriva crimei organizate şi internaţionale.

Lucrăm de asemenea în mod cotidian la cauzele fenomenului migraţional, în speţă sărăcia, crizele şi conflictele din Siria, Yemen şi Libia, precum şi cu agenţiile ONU, care se ocupă de migranţi şi refugiaţi în ţările de tranzit.”

Partea externă a muncii va da roade numai dacă ea este completată de o strategie internă eficientă, pentru că atunci, când oameni disperaţi bat la uşa noastră, nu putem evita întrebarea, cum să le dăm bineţe la noi în Europa! – a subliniat Înaltul Comisar

Oficiul European Antifraudă al UE a publicat la Bruxelles raportul pe 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:36

Oficiul antifraudă al Uniunii Europene OLAF este un organism care are misiunea de a identifica, a investiga și a opri actele de fraudă cu fonduri europene.

Agenția a anunțat, ieri, că încearcă să recupereze peste 900 milioane de euro irosiţi din bugetul UE pe 2014.

În raportul său pe anul trecut, OLAF arată că, sub coordonarea sa, statele membre ale UE au reuşit să recupereze în 2014 fonduri în valoare de 206,5 milioane de euro, ca rezultat al anchetelor demarate încă din anii anteriori în mai multe cazuri de corupţie.

Directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a arătat că în 2014 Agenția antifraudă a UE a primit cel mai mare număr de sesizări de posibile cazuri de fraudă de la crearea sa, respectiv aproximativ 1 400 de sesizări.

Acest aflux mai mare de informații nu înseamnă neapărat că au fost mai multe acte de fraudă în Europa, ci este o dovadă a încrederii sporite a cetățenilor, a instituțiilor și a altor parteneri în capacitățile de investigare ale OLAF, a subliniat Kessler.

El a mai arătat că în 2014 inspectorii OLAF s-au axat asupra acelor cazuri în care intervenția poate aduce o reală valoare adăugată, și anume asupra investigațiilor complexe în domenii precum fondurile structurale, sectorul vamal, activitățile de contrabandă, comerțul și ajutorul extern.

În ceea ce privește fraudele cu fonduri structurale, directorul general al OLAF a arătat că principala resposabilitate revine autorităților naționale, OLAF mărginindu-se să intervină direct doar în cazurile de mare impact:

„În ceea ce privește fondurile structurale, autoritățile din statele membre au responsabilitatea principală de a investiga aceste cazuri de fraudă și o fac.

Deci, ancheta OLAF în acest sens este limitată doar la cazurile cu impact major”.

Anul trecut OLAF a finalizat cele mai multe investigaţii în domeniul cheltuirii fondurilor structurale şi a traficului ilegal la frontierele Uniunii Europene.

În România, Ungaria şi Bulgaria au fost cele mai multe investigaţii în acest domeniu.

În acelaşi timp, OLAF a emis cele mai multe recomandări anul trecut, către România, şi anume 89.

Dintre acestea doar 30% s-au finalizat cu o condamnare.De altfel, în medie, la nivelul Uniunii Europene, doar o treime din recomandările OLAF au fost recuperate în cifre reale de către autorităţile naţionale.

În raportul dat publicității, ieri, la Bruxelles se mai arată că România, alături de state ca Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, au contribuit la anchetele OLAF privind o mare reţea de contrabandă cu ţigări.

În același document mai scrie că OLAF a reușit să evalueze sesizările primite într-un timp scurt — în medie, în 2 luni — înainte de a decide dacă va iniția procedura de investigare într-un caz sau nu.

Pe parcursul ultimilor trei ani, OLAF a redus durata etapei de selecție cu 70 % față de anii precedenți.

Raportul mai arată că, în medie, OLAF deschide în prezent cu 60 % mai multe investigații decât înainte de reorganizarea sa, care a avut loc în 2012

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.

Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager

Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.

De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.

Lituania a aderat la zona euro incepand cu 1 ianuarie 2015 si spera ca isi va spori astfel gradul de securitate

Publicat de Monica Slavici, 6 ianuarie 2015, 09:06

Lituania a devenit al 19-lea stat membru care a adoptat moneda euro. Potrivit unui sondaj publicat în noiembrie de banca centrală, 53% dintre cei 3 milioane de lituanieni susţin adoptarea euro şi 39% sunt împotrivă. Peste 337 de milioane de europeni utilizează moneda unică, la 15 ani de la introducerea acesteia. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Finalizand adoptarea monedei unice europene de catre tarile baltice, dupa Estonia in 2011 si Letonia in 2014, Lituania se vede un simbol al integrarii economice si politice cu Occidentul, a declarat presedinta tarii, Dalia Grybauskaite, potrivit unui comunicat al Presedintiei. Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice şi monetare, a completat: Alăturîndu-se zonei euro a ales să facă parte din zona de stabilitate, securitate şi prosperitate. Lituania are un bilanţ de rezultate puternic, o politică fiscală de bună calitate, la fel ca şi reformele structurale care au înregistrat cele mai mari rate de creştere din Europa acompaniate de o scădere constatntă a şomajului. Ţara este bine poziţionată pentru a prospera în zona euro.
Moneda naţională, lita, este treptat înlocuită cu euro pe parcursul a două săptămîni, timp în care cele două monede circulă în paralel pînă la retragerea completă a litelor. Pregătirea minuţioasă face ca restul pentru cumpărăturile în lite să se poată primi în euro.
Valdis Dombrovskis, vice-preşedinte al Comisiei Europene responsabil pentru Euro şi Dialog social, a declarat:
„Vreau să urez un călduros bun-venit Lituaniei în zona euro!
Aderarea Lituaniei semnifică încheierea parcursului de integrare a ţării baltice în nucleul politic şi economic al continentului nostru. Acesta este un moment simbolic pentru Lituania dar şi pentru zona euro însăşi care s-a păstrat stabilă, atractivă, capabilă să primească noi membri. Sunt convins că apartenenţa statului baltic la zona euro va întări economia din regiune făcînd-o şi mai atractivă pentru afaceri, schimburi comerciale, investiţii. Doresc să confirm, să reafirm efortul impresionant pe care le-au făcut guvernul şi poporul lituanian în continuarea crizei economice pentru a ajunge la stabilitate financiară, creştere economică şi, ca o consecinţă, să se integreze în zona euro ”
Desi o parte a populatiei se asteapta la scumpiri, ministrul de Finante, Rimantas Sadzius, a afirmat ca preturile nu vor creste cu mai mult de 0,2%-0,3% dupa trecerea la moneda euro.
Intrarea în zona euro a Lituaniei va influenţa sistemul de votare în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Totodată, Lituania s-a angajat să contribuie cu câteva sute de milioane de euro la fondul european de salvare, pentru susţinerea ţărilor îndatorate din sudul Europei.
Aderarea la zona euro conincide cu afirmarea importanţei rolului membrilor mai recenti ai UE cum ar fi alegerea ca preşedinte al Consiliului European a fostului premier polonez Donald Tusk sau cu preluarea, de la 1 ianuarie, a preşedinţiei semestrile a Uniunii Europene.de către Leton

Prima zi a lui 2015 a însemnat pentru Lituania trecerea la moneda unică europeană

Publicat de Monica Slavici, 5 ianuarie 2015, 09:24

Uniunea monetară europeană numără astăzi 19 state. De la 1 ianuarie, Lituania a intrat în zona euro, finalizând adoptarea monedei unice europene de către ţările baltice, după Estonia în 2011 şi Letonia în 2014. Cu detalii, Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM:

Astfel, acest stat a devenit al 19- lea din cadrul Uniunii care foloseşte euro.
Evenimentul, anunţat încă din vara anului trecut, a fost primit cu entuziasm, atât de cetăţenii obişnuiţi, cât şi de oficiali.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru Euro şi Dialog Social, a spus:
“ Este un moment simbolic nu doar pentru Lituania, ci şi pentru zona euro, care rămâne stabile, atractivă şi deschisă către noi membri. Sunt convins că parteneriatul Ţărilor baltice va întări economia în regiune, făcând+o mai atractivă pentru afaceri, comerţ şi investiţii.”
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Şi comisarul Vytenis Andriukaitis, lituanian de origine, s- a declarat extreme de fericit:
“ Este cu adevărat un moment istoric în viaţa mea, în existenţa Lituaniei şi desigur, a Uniunii Europene. Acum suntem 19 în zona euro…şi asta înseamnă că suntem mai puternici împreună,înseamnăo mai mare solidaritate şi dreptate socială, şi mai mujlte posibilităţi de a crea condiţiim mai bune pentru fiecare dintre noi. Da, sunt atât de ferici! ”
Pe 1 ianuarie, 50 de sucursale ale celor mai mari bănci din Lituania au fost deschise în cursul după amiezei.
În următoarele două săptămâni, litas, moneda lituaniană, şi euro vor circula în paralel, la fiecare plată efectuată în litas primindu-se rest în euro.
Moneda unică europeană a fost introdusă pe 1 ianuarie 1999, fiind folosită în prezent de 337 milioane europeni.

Lituania a primit undă verde pentru aderarea la zona euro în 2015

Publicat de Stefania Grigore, 25 iulie 2014, 09:00

În urmă cu două zile miniştrii europeni ai afacerilor europene reuniţi la Bruxelles au acordat ultima aprobare pentru aderarea Lituaniei la zona euro la 1 ianuarie 2015.

Parlamentul European felicită Radio România

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iunie 2014, 13:28

Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Biroului Parlamentului European în România un mesaj de mulţumire pentru sprijinul acordat de toate posturile radioului public pentru informarea cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European.

În mesaj este scos în evidenţă faptul că, prin sprijinul acordat, Radio România a contribuit semnificativ la creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European. Radioul public şi-a informat constant ascultătorii cu privire la Uniunea Europeană, parcursul european al României, rolul Parlamentului European în construcţia europeană, dar a difuzat pe posturile de radio naţionale şi regionale şi alte informaţii de interes european.

Parlamentul European a apreciat şi iniţiativa SRR de a realiza şi difuza interviuri şi materiale despre Parlamentul European, importanţa alegerilor europene, precum şi interesul manifestat cu privire la difuzarea live în mediul online a dezbaterii între candidaţii pentru Preşedinţia Comisiei Europene, în 15 mai.

Toate aceste acţiuni au contribuit la o informare corectă şi completă a publicului din România cu privire la procesul electoral european. Cu o participare la vot de 32,44% în 2014, România a fost una din ţările care a înregistrat o creştere de aproape 5 puncte procentuale în raport cu alegerile din 2009. Doar 7 ţări din Uniunea Europeană (în afara ţărilor în care votul e obligatoriu) au avut o rată de participare mai mare decât în 2009 (Germania, Franţa, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, România şi Lituania). Buna informare a cetăţenilor români, în această campanie, şi de către radioul public, a avut un rol important.