Spectacolul premieră al Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” din Craiova susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova în data de 4 aprilie 2019 a pus în evidență sărbătorile calendaristice ale primăverii corelate cu datini, obiceiuri și cântece specifice acestei perioade din an. Conceput ca un teatru popular, scenariul s-a axat pe prezența a doi moderatori care, în grai oltenesc, au realizat lianturile între momentele spectacolului și au asigurat buna dispoziție.
Dansatorii ansamblului au amintit publicului jocuri populare aproape uitate de pe Valea Dunării: Trei păzește, Hora de Paște, Poluxia, Brâulețul, Mereul.
Luna lui Marț este luna farmecelor și a descântecelor de dragoste, fragmente semnificative au fost interpretate de Niculina Stoican.
Un moment special în acest spectacol a fost dedicat etniei romilor. Jovialitatea lor, dansurile specifice și atmosfera de sărbătoare sunt redate de către membrii ansamblului folcloric, vocea Laviniei Bârsoghe interpretând Trec țiganii, trec aigurând succesul momentului.
În acest al doilea tablou al spectacolului au evoluat soliștii: Aneta Șișu, Lavinia Birsoghe, Constantin Enceanu, Liviu Dică, Manuela Motocu, Marius Măgureanu.
Repertoriul lor a ilustrat momentele primăverii transpuse în cântece, care au făcut bucuria ascultării.
Ansamblul folcloric ”Maria Tănase” a susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova spectacolul premieră Trecu anu‘ cu olteanu’, un prim spectacol din proiectul în patru ediții despre anotimpurile reflectate în datinile și obiceiurile din zona Olteniei. Spectacolul scenarizat a avut ca moderatori doi dansatori ai ansamblului (Maria Chiurtu – Rița și Giani Chivu – Ion al lui Brodeală), care și-au asumat rolul ca adevărați actori și au realizat liantul între momentele muzicale, coregrafice și dialogale.
Prima parte a spectacolului, pe care v-o oferim în continuare, surprinde venirea primăverii, definirea sentimentului dragostei și ilustrarea prin cântec a celor mai simbolice flori ale anotimpului generator de bucurie și speranță.
Soliștii (în ordinea evoluției în scenă) Marius Măgureanu, Lavinia Bârsoghe, Liliana Popa, Aneta Șișu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Cristi Bănățeanu, Liviu Dică, Ciri Mayer au încântat publicul numeros și iubitor de folclor autentic, sala teatrului dovedindu-se a fi neîncăpătoare pentru toți doritorii de eveniment folcloric autentic. Suita de dansuri din Câmpia Băileștiului completează imaginea de ansamblu a spectacolului scenic.
Centenarul Marii Uniri – celebrarea eroilor olteni în spectacoul N- auzirăţi de-un oltean?
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
5 aprilie 2018, 06:17 / actualizat: 5 aprilie 2018, 16:02
Viaţa e un rotund al împlinirii. O viaţă începe În Lumea cea Mare şi devine fără de vârstă în Lumea cea fără de Dor. Şi totuşi, cei ce împlinesc rotundul destinului nostru sunt de-a pururi Dincolo de uitare. Iar implinirea este chiar unirea. Şi poate de aceea unirea are imaginea emoţionantă a unei hore, cât rotundul format din dorinţele noastre a fi fi împreună. Ctitorii acestui rotund al unirii s-au aşezat de-a pururi în panteonul valorilor umanităţii. Iar noi, la răstimpuri, poate neîngăduit de rar, îi amintim spre bucuria de-o clipă a unei sărbători. Unirea, un rotund al horei cât o licărire de-un veac.
Cu ocazia Zilei Olteniei (21 martie 2018), Ansamblul folcloric Maria Tănase din Craiova a susţinut pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova spectacolul „N-auzirăţi de-un oltean?” (scenariul şi regia – Gabriela Rusu-Păsărin, scenografia – Niculina Stoican). Au fost evocate patru personalităţi istorice originare din Oltenia: Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu Constantin Brâncoveanu, Iancu Jianu.
(emisiunea radiofonică Galeria interpreților de muzică populară – Ziua Olteniei, tablou istorico-folcloric)
Mihai Viteazul! Ales Ispravnic în locul banului de Craiova, nefiind ban – cum scrie cronicarul Radu Popescu – va fi „domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată ţara Modovei „. Iar Craiova rămâne locul cinstit de numele marelui voievod. Scria George Coşbuc despre Craiova: „Dacă nu ne-ar fi dat nimic alta decât pe Mihai Viteazul, ea tot ne-ar rămâne cuib sfânt dintru care ne-a ieşit viteazul cel cu şapte suflete”…
Cântecul lui Mihai Viteazul – Liviu Dică
Unirea prin cultură, unirea prin credinţă până la jertfa supremă. Astfel se poate contura portretul unui martiriu, care peste veacuri poartă nume sfânt: Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu dinspre tată trăgându-se din “vechia dungă a Craioveştilor”, născut la Brâncoveni, Olt, este cel ce a izbutit, cum scria marele istoric Nicolae Iorga “să păstreze nu numai Ţara Românească, ci întreaga naţiune, ca trup politic, ca suflet românesc, timp de mai bine de un sfert de veac”. Într-o zi sfântă, 15 august, de Sfânta Maria Mare, când doamna Marica trebuia să-şi aniverseze ziua numelui sfânt, iar domnitorul Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, s-a săvârşit cumplita tragedie: marele domnitor a fost mazilit împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu. A avut de ales între a renunţa la credinţa strămoşească sau a-şi vedea ucuşi cei patru fii. A ales să moară creştin, Brâncoveanu Constantin. O scenă de un darmatism cum rar istoria lumii a consemnat. Dar oare, câşi ştiu că la această cumolită scenă de execuţie a copiilor a asista chiar mamlor, doamna marica. Pee a nu a întebat-o nimeni ce să aleagă: A privit, cu sufletul cernit de durere cum pe rând fiii săi sunt ucişi în numele păstrării credinţei strămoşeşti.
Lavinia Bârsoghe – Balada lui Constantin Brâncoveanu
Lavinia Bârsoghe acompaniată de un grup de elevi de la Seminarul Teologic din Craiova,dirijor prof. Victor Șapcă, a interpretat cu emoție vădită Balada lui Brâncoveanu, amintind actul mazilirii domnitorului C Brâncoveanu și a fiilor săi, iar Petrică Mîțu Stoian împreună cu dansatorii Ansamblului folcloric Maria Tănase au redat o secvență din Hora de pomană, cântec grefat pe un act titual postfunerar specific zonei de N a Mehedinților, practicat înă și la românii din Bulgaria, de Paște, la Albotina.
Hora de pomană – Petrică Mîțu Stoian
Tudor Vladimirescu este cel ce a definit a fi patriot : a fi la un glas şi întru unire cu norodul, pornit numai pentru dreptate. Cererile norodului românesc sunt cuprinzătoare a noii ordini sociale. La 21 martie 1821 oastea revoluţionară în frunte cu Tudor Vladimirescu a intrat triumfător în Bucureşti pe Podul Calicilor. Iar mulţimea l-a întâmpinat cu opâine mare – semn al păcii şi belşugului şi l-a numit cu drag Domnul Tudor.
Cântecul lui Tudor Vladimirescu – Niculina Stoican
Iancu Jianu. Născut la Caracal, deci oltean get-beget, Iancu Jianu este craiovean prin mama sa, originară de aici, iar el a copilărit şi s-a format în Craiova. De aceea cântecul dedicat lui aminteşte că e “pui de craiovean”.
Marius Magureanu – Balada lui Iancu Jianu
Istoria cântecului “M-a făcut mama oltean”este mai puţin cunoscută. Cântecul este mândria oltenilor şi a fost creat în cinstea haiducului Iancu Jianu, în 1809 de către vestitul lăutar al Craiovei, Niţă Băloi, din Işalnita ca un gest de apreciere pentru vestitul haiduc după ce a învins oastea lui Paşa Pazvant Oglu la Vidin, răzbunându-se astfel faţă de ororile făcute de acesta oraşului Craiova, incendiind mai multe case şi moşii de pe teritoriul Craiovei. În urma acestei bătălii de la Vidin, se pare că însuşi Iancu Jianu a fost cel care l-a rănit pe Pazvante, lăsându-l fără un ochi. Cine nu ştie de numele Pazvante Chioru’?
La întoarcerea de la Vidin, în Craiova Iancu Jianu a fost primit ca un erou. Iar cântecul a rămas în memoria colectivă drept imnul oltenilor. Tabloul folclorico-istoric a reamintit că eroii neamului au rămas în memoria colectivă, iar în cultura tradiţională sunt multe creaţii care, prin valoarea textelor şi melosul specific, au păstrat amintirea acelor vremuri şi a acelor eroi ,cărora le datorăm unitatea neamului românesc.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator , Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
24 martie 2018, 09:45 / actualizat: 24 martie 2018, 17:56
Președintele României Klaus Iohannis a promulgat la 13 aprilie 2017 Legea privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei. Proiectul a fost inițiat de 27 de deputați și senatori de la PSD, PNL, minorități, UDMR și parlamentari neafiliați.
La Craiova, întreaga săptămână a fost animată de evenimente culturale organizate de instituțiile culturale care au dorit să evidențieze valorile oltenești intrate în patrimoniul cultural național și universal.
Ziua de 21 martie 1821 este semnificativă pentru istoria românilor: este ziua când Tudor Vladimirescu, după elaborarea celui mai important document programatic al Revoluției de la 1821, Cererile norodului românesc, intră în București. În zilele de 16 și 20 martie ale aceluiași an se adresează prin două proclamații locuitorilor Capitalei. Pe 21 martie, Tudor Vladimirescu intră în București și coboară pe Podul Calicilor. Acesta este momentul care va consfinți rolul lui Tudor Vladimirescu și al pandurilor săi în formarea statului român modern.
Pentru a marca acest moment, Ansamblul folcloric ”Maria Tănase” a susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova spectacolul N-auzirăți de-un oltean? (scenariul și regia: Gabriela Rusu-Păsărin, scenografia: Niculina Stoican). A fost un spectacol complex menit să evidențieze două componente esențiale: spiritul oltenesc și repere din istoria unității românilor. Membrii ansamblului s-au dovedit a fi adevărați artiști. Nu doar au interpretat sau dansat jocurile de altădată știute de bătrânii satului, dar au intrat în rolul scenei tematice și au produs emoția artistică atât de așteptată de publicul iubitor de folclor autentic.
Primul tablou a fost conceput ca o clacă, la care participă toate neamurile, argument pentru a ilustra specificitatea folclorului din toate cel 5 județe ale Olteniei: Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Ca la clacă, au fost nelipsiți copiii, bătrânele care le învață pe cele tinere rostul vieții (și mai ațipesc după miezul nopții), bătrânii care nu se lasă și intră în joc. Gazda clăcii a fost Niculina Stoican, reputată interpretă, om de televiziune (cu simțul intrării în rol) și managerul Ansamblului folcloric ”Maria Tănase”.
Al doilea tablou a marcat patru momente importante din istoria Olteniei, personaje istorice originare din această regiune sau din familii oltenești.
Mihai Viteazul este cel ce a înfăptuit prima unire a românilor. Scria George Coșbuc despre Craiova: ”Dacă nu ne-ar fi dat nimic alta decât pe Mihai Viteazul, ea tot ne-ar rămâne cuib sfânt dintru care ne-a ieșit viteazul cel cu șapte suflete”. Secvența cinematografică din filmul ”Mihai Viteazul” a adus un argument în plus: personajul istoric a fost interpretat de Amza Pellea, un alt oltean, iar regizorul filmului a fost Sergiu Nicolaescu, tot oltean. Doina lui Mihai Viteazul a fost interpretată de Liviu Dică.
Un al doilea moment al acestui tablou a creat emoția retrăirii unei istorii tragice: mazilirea lui Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi și cu sfetnicul Ianăchiță Văcărescu. Puțini sunt cei ce știu că la cumplita scenă a asistat chiar Doamna Marica, privind cu sufletul cernit cum pe rând sunt uciși sub ochii săi cei patru fii. Pe ea nu a întrebat-o nimeni dacă renunță la viața copiilor săi sau acceptă să-și schimbe credința. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie drept exemplul de unire prin cultură și credință până la jertfa supremă. Balada lui Brâncoveanu a fost interpretată de Lavinia Bârsoghe, iar ”Hora de pomană” (specifică acestei regiuni) a fost cântată de Petrică Mîțu Stoian.
Tudor Vladimirescu a fost personajul principal al tabloului. Pentru ilustrarea personalității sale au participat membrii fanfarei Militare a Garnizoanei Craiova, elevii Colegiului Național Militar ”Tudor Vladimirescu”, membrii Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” în haine de epocă și Petrică Mâțu-Stoian în rolul lui Tudor Vladimirescu. Un rol dificil dus cu demnitate și profesionalism până la final. Doina lui Tudor a fost interpretată cu emoție de Niculina Stoican și pentru că piesa face parte din repertoriul mamei ei, Angelica Stoican.
Născut la Caracal, deci oltean get-beget, Iancu Jianu este craiovean prin mama sa, originară de aici, iar el a copilărit şi s-a format în Craiova. De aceea cântecul dedicat lui aminteşte că e “pui de craiovean”.
Cântecul lui Iancu Jianu a fost interpretat de Marius Măgureanu.
Puțini știu că ”M-a făcut mama oltean” este cântecul creat în cinstea haiducului Iancu Jianu, în 1809 de către vestitul lăutar al Craiovei, Niţă Băloi, din Işalnița ca un gest de apreciere pentru vestitul haiduc, după ce a învins oastea lui Paşa Pazvant Oglu la Vidin.
Viaţa e un rotund al împlinirii. O viaţă începe În Lumea cea Mare şi devine fără de vârstă în Lumea cea fără de Dor. Și totuși, cei ce împlinesc rotundul destinului nostru sunt de-a pururi Dincolo de uitare. Iar împlinirea este chiar unirea. Și poate de aceea unirea are imaginea emoționantă a unei hore, cât rotundul format din dorințele noastre a fi împreună. Ctitorii acestui rotund al unirii s-au aşezat de-a pururi în panteonul valorilor umanității. Iar noi, la răstimpuri, poate neîngăduit de rar, îi amintim spre bucuria de-o clipă a unei sărbători. Unirea, un rotund al horei cât o licărire de-un veac.
Cel de-al treilea tablou al spectacolului a creat buna dispoziție prin spiritul hâtru al olteanului și prin cântecele de neuitat. Unde îl cunoști mai bine pe oltean? La MAT. Cârciumar (actor în adevăratul sens al termenului) a fost Constantin Enceanu. Iar simbolurile oltenești nu au lipsit; cobilița, prazul, zaibărul, pâinea în țăst și bucatele tradiționale. Iar glumele s-au ținut lanț, intrând în rol nu numai interpreții și dansatorii, ci și membrii orchestrei.
Finalul spectacolului a fost marcat de aplauze la scenă deschisă. Binemeritate momente după un spectacol, în care membrii Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” au trăit intens fiecare clipă, oferind publicului un spectacol complex.
Spectacolul a fost transmis în direct la TVR Craiova, va fi difuzat la TVR3 în Săptămâna Luminată. Iar noi vom transmite spectacolul la MTVA, Radiodifuziunea ungară, emisiunile în limba română, sperăm, spre bucuria românilor din jurul României.
A consemnat: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
