Peste 1.500 de locuri de muncă vacante sunt listate de angajatori la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad, cele mai multe de la începutul pandemiei, în timp ce rata şomajului este la cel mai mic nivel din ultimele 18 luni, de doar 1,41%.
Potrivit platformei AJOFM Arad, marţi erau disponibile 1.565 de posturi, oferite în 237 de firme şi companii. Acest număr de posturi libere este cel mai mare în judeţ din ultimii doi ani.
Datele din decembrie 2021 sunt chiar mai bune decât înainte de declararea pandemiei de COVID-19. Atunci erau libere 1.205 posturi, faţă de 800 de locuri de muncă disponibile în decembrie 2020 sau 850 posturi în decembrie 2019.
Conform AJOFM Arad, rata şomajului a scăzut la cel mai mic nivel din iunie 2020 încoace.
La finele anului 2021, momentul pentru care există ultimele date publicate, rata şomajului în judeţ era de 1,41%.
Un sondaj întocmit de o platformă de recrutare online a arătat că 45% dintre români, după pandemie, vor să îşi schimbe locul de muncă, iar cea mai mare încredere în şansele de a găsi un post disponibil o au IT-iştii, specialiştii şi muncitorii calificaţi.
Astfel, 14,5% dintre respondenţi nu au în plan să facă vreo schimbare, 11% vor să urmeze un proces de reconversie profesională, iar 9% au de gând să plece din ţară. De asemenea, 6,5% din totalul celor chestionaţi spun că vor să-şi deschidă un business odată ce economia îşi va reveni, în timp ce 5% se gândesc să solicite o mărire salarială.
Întrebaţi care cred că sunt categoriile profesionale care îşi vor găsi cel mai uşor un loc de muncă la finalul pandemiei, 23% dintre participanţii la sondaj au pus pe primul loc specialiştii, iar 21% cred că şansele cele mai mari le au IT-iştii şi 15% menţionează muncitorii calificaţi. În ierarhie urmează tinerii fără experienţă (14%), muncitorii necalificaţi (12,5%) şi candidaţii peste 45 de ani (7,4%).
Conform datelor centralizate, pe ultimele locuri apar liber profesioniştii (freelancers) – cu 4,3% dintre sufragii, şi managerii (2,8%).
În acest context, peste jumătate dintre români (52%) sunt de părere că acum este cel mai bun moment pentru a se angaja sau a-şi schimba locul de muncă, în timp ce 20% cred că, în această vară, va fi ocazia potrivită pentru o astfel de schimbare, 12% cred că din toamnă, iar 10% estimează că abia din 2022 piaţa muncii îşi va reveni.
Principalul motiv pentru care cei mai mulţi candidaţi ar schimba în acest moment angajatorul este un salariu mai mare, menţionat de 31% dintre respondenţi. 17% ar pleca pentru oportunităţi mai bune de creştere, 12% s-ar muta într-o companie mai stabilă şi 11% ar pleca dacă ar găsi un loc de muncă într-un alt domeniu de activitate.
O pondere de 6,1% dintre cei chestionaţi au declarat că ar renunţa la locul actual de muncă dacă ar avea posibilitatea să plece în altă ţară şi tot atât de mulţi şi-ar da demisia pentru un pachet de beneficii extra-salariale mai bun decât cel pe care îl au în prezent.
Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte
Foto: Former Prime Minister Theresa May along with Former Prime Ministers Tony Blair, second left, Gordon Brown, third left and David Cameron, second right and former Deputy Prime Minister Nick Clegg, centre right are seated in Westminster Abbey during a service of thanksgiving for the life and work of former Cabinet Secretary Jeremy Heywood, in London, Thursday June 20, 2019. (Henry Nicholls/Pool Photo via AP)
Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă
Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.
Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.
Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.
În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.
De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.
Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.
Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.
Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.
Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.
Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.
În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.
Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii
UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.
De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE
Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.
Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.
UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).
Programul de sănătate al UE
Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.
Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.
În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.
Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.
Locuri de muncă sănătoase
Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.
Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).
Societatea favorabilă incluziunii
Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).
Globalizarea economică este caracterizată de intensificarea comerțului internațional și creșterea interdependenței economiilor la nivel global. Politica comercială a UE reprezintă un instrument central pentru reacția la globalizare și transformarea potențialului acesteia în beneficii reale.
Cum profităm de globalizare: politica comercială a UE
O politică comercială la nivel UE, în locul politicilor naționale, oferă mai multă greutate în negocierile bilaterale și în cadrul unor organe multinaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Scopul principal al politicii comerciale UE este creșterea oportunităților comerciale pentru companiile europene prin înlăturarea barierelor precum tarifele și cotele și prin garantarea unei concurențe corecte.
Această politică este esențială pentru economia europeană, deoarece influențează creșterea și ocuparea forței de muncă. Peste 36 de milioane de locuri de muncă din UE depind de exporturile în afara Uniunii. În medie, fiecare miliard de euro provenit din exporturi susține peste 13.000 de locuri de muncă în UE.
Politica comercială a UE protejează europenii asigurându-se că importurile respectă normele de protecție a consumatorilor.
De asemenea, UE face uz de politica sa comercială pentru a promova drepturile omului, standardele sociale și de siguranță, respectarea mediului și dezvoltarea durabilă.
Cum funcționează politica comercială a UE?
Politica comercială a UE acoperă comerțul cu bunuri și servicii, investițiile străine directe, aspectele comerciale ale proprietății intelectuale (de exemplu brevetele) și achizițiile publice.
Aceasta este compusă din trei elemente principale: acorduri comerciale cu țări din afara UE pentru a deschide noi piețe și a spori oportunitățile comerciale pentru companiile din UE, reglementarea comerțului pentru a proteja producătorii UE de concurența neloială și aderarea UE la Organizația Mondială a Comerțului, care stabilește regulile comerțului internațional. Și țările UE sunt membre, însă Comisia Europeană negociază în numele Uniunii.
Acordurile comerciale
Acordurile comerciale sunt negociate cu țări din afara UE pentru garantarea unor oportunități comerciale mai bune.
acordurile de asociere care consolidează acorduri politice mai mari, cum ar fi Uniunea pentru Mediterana cu Tunisia.
Obiectivul tuturor acordurilor este reducerea barierelor tarifare și asigurarea investițiilor.
Reglementarea comerțului UE
UE dispune de reguli pentru protejarea companiilor europene de practicile comerciale neloiale. Printre aceste practici se numără dumping-ul sau subvențiile care fac ca prețurile să fie în mod artificial scăzute în comparație cu produsele europene. Produsele europene riscă să fie confruntate și cu bariere vamale sau cote. Dacă dezacordurile comerciale nu pot fi rezolvate, acestea pot duce la un război comercial.
Și investițiile străine directe sunt reglementate în UE. În februarie 2019, deputații europeni au aprobat un nou mecanism de monitorizare, care să se asigure că investițiile străine în sectoare strategice nu afectează interesele și securitatea Europei.
UE și Organizația Mondială a Comerțului
Organizația Mondială a Comerțului are peste 160 de membri, care reprezintă 98% din comerțul internațional. Aceasta are ca scop păstrarea predictibilității și corectitudinii sistemului comercial mondial cu acorduri și monitorizarea regulilor comune pentru comerțul între națiuni.
UE susține puternic OMC și a jucat un rol central în dezvoltarea sistemului comercial internațional. Este implicată îndeaproape în negocierile comerciale multilaterale ale OMC.
Parlamentul European urmărește îndeaproape aceste negocieri și adoptă rapoarte de evaluare.
Actuala rundă a negocierilor OMC – ciclul de la Doha (2001) – a fost blocată din cauza lipsei unui acord asupra principalelor politici, inclusiv asupra agriculturii.
UE folosește puterile de guvernare și de executare ale OMC în cazurile litigiilor comerciale și este unul dintre cei mai mari utilizatori ai sistemului de soluționare a litigiilor.
Cum se decide politica comercială a UE
Politica comercială este o competență exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că UE în ansamblul său, mai degrabă decât statele membre individuale, are competența de a legifera în materie comercială și de a încheia acorduri comerciale internaționale (conform articolului 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).
Tratatul de la Lisabona (2007) a făcut din Parlamentul European un colegiuitor în domeniul comerțului și al investițiilor împreună cu Consiliul, care reprezintă statele membre. Acordurile comerciale internaționale pot intra în vigoare doar dacă Parlamentul votează în favoarea lor. Parlamentul poate influența negocierile prin adoptarea de rezoluții.
Eurostat: unul din patru tineri din UE nu studiază și nici nu lucrează
Publicat de Camelia Teodosiu,
21 iunie 2018, 09:22 / actualizat: 21 iunie 2018, 14:11
Italia este una dintre țările UE care stau cel mai prost la capitolul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, care nu studiază și nu caută de lucru, așa-numiţii NEET. Conform unui studiu realizat de Eurostat, anul trecut procentul era de 25,7%, față de media europeană de 14,3%. Cea mai mică proporție de NEET a fost înregistrată în schimb în Olanda (5,3%). La nivelul UE, în 2017 aproximativ 5,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (14,3%) nu studiau şi nici nu aveau un loc de muncă.
În UE trăiesc peste 38 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Marea majoritate a acestor tineri sunt implicați în educație sau în cursuri de formare profesională și/sau exercită o muncă. Eurostat arată că, în 2017, 40,4% dintre cei care aveau între 18 și 24 de ani au declarat că învaţă, 27,4% munceau iar 17,8% au declarat că sunt angajaţi concomitent în acţiuni de de educație și de muncă. Acest lucru înseamnă – continuă Institutul European de Statistică – că anul trecut, 14,3% dintre tinerii din UE cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani erau Neet, adică nici nu aveau un loc de muncă şi nu erau angajaţi nici în cursuri de educație sau formare profesională.
Din 2012, în UE, proporția tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nici nu muncesc şi nici nu îşi definitivează educația sau frecventează cursuri de formare profesională s-a diminuat constant, de la un maxim de 17,2%, la nivelul actual de 14,3%, procent similar cu nivelul dinaintea crizei (până în 2008).
Mai precis, anul trecut, în Italia, unul din patru tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nici nu muncea, nici nu studia şi nici nu frecventa cursuri de formare (25,7%), și aproximativ 1 din 5 în Cipru (22,7% ), Grecia (21,4%), Croația (20,2%), România (19,3%) și Bulgaria (18,6%). De asemenea, o rată NEET mai mare de 15% a fost înregistrată în Spania (17,1%), urmată de Franța (15,6%) și de Slovacia (15,3%).
În schimb, cea mai mică proporție de NEET a fost înregistrată în Olanda (5,3%), Slovenia (8,0%), Austria (8,1%), Luxemburg și Suedia (ambele 8,2%), Republica Cehă (8,3%), Malta (8,5%), Germania (8,6%) și Danemarca (9,2%).
24 de state UE s-au angajat să colaboreze pentru a constitui o „abordare europeană” în materie de inteligență artificială, într-o tentativă de a concura cu giganții tehnologici din America și Asia.
Miniștrii au semnat marți declarația, afirmând că vor lua în calcul investiții publice în inteligența artificială, însă nu au promis o sumă anume dedicată acestor investiții.
Toate statele membre, cu excepția Ciprului, României, Croației și Greciei, s-au angajat să-și „modernizeze politicile naționale”, ca parte a unui efort de dezvoltare a unei cercetări la scară mare în domeniul inteligenței artificiale.
Un oficial al Comisiei a declarat că cele patru state membre care nu au semnat acordul nu se opun inițiativei, dar e posibil să aibă încă nevoie de o aprobare formală înainte de a semna. Declarația a fost semnată și de Norvegia.
Politicienii europeni se chinuie să-și intensifice munca la inteligența artificială prin alocarea de fonduri publice și îndemnarea companiilor pentru a investi în tehnologii precum robotica sau aplicațiile medicale care procesează volume enorme de date. Investițiile UE în inteligență artificială au rămas în urma celor ale SUA și Chinei, iar noua inițiativă a blocului ar putea fi totuși obstrucționată de competiția dintre statele membre ori de pozițiile lor diferite cu privire la legislație.
Comisarul digital al UE, Mariya Gabriel, va publica un document de strategie privind inteligența artificială, pe 25 aprilie, în care va sublinia chestiunile legale pe care tehnologia e probabil să le creeze și că va aborda și temerile legate de substituirea locurilor de muncă cu roboți. Ea nu va propune luna aceasta legislația obligatorie privind inteligența artificială, însă nu a exclus ca tehnologia să fie reglementată la o dată ulterioară. /…/
Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu face parte dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie. Proiectul său ARIN(link is external) (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural.
Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 de euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.
Volumul total de finanțare se ridică la 9,65 milioane de euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22). Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28).
Numărul total de propuneri de proiecte depuse spre finanțare a fost 2.596.
Context
Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, precum și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai.
Angajatorii din Spaţiul Economic European pun la dispoziţia lucrătorilor români, prin intermediul reţelei Eures, un număr de 939 de locuri de muncă, cele mai multe în Portugalia, Malta şi Germania.
Potrivit datelor centralizate de ANOFM, în Portugalia sunt disponibile 330 de locuri de muncă pentru culegători de zmeură, mure şi afine, în Malta – 161, majoritatea pentru şofer de autobuz, iar în Germania 144 locuri pentru inginer software, salvamar şi şofer camion.
Marea Britanie oferă 67 de locuri de muncă, majoritatea asistent medical, croitor, măcelar, tranşator şi 58 de locuri de muncă în Cehia, majoritatea pentru şlefuitor, pilitor şi forjor.
De asemenea, în Slovacia sunt 41 de posturi pentru brutar, operator producţie, iar în Belgia sunt vacante 40 de locuri pentru ocupaţiile macaragiu, tehnician reţele de telecomunicaţii, tehnician electromecanic.
Belgia oferă 40 de locuri de muncă, majoritatea pentru operator cnc, şofer camion şi electrician, iar Italia are tot 40 de posturi vacante, toate pentru îngrijitori la domiciliu.
În Spania sunt disponibile 14 locuri de muncă, Finlanda – 11, Luxembourg – 10, Ungaria – 10, Suedia – 5, Slovenia – 3, Polonia şi Norvegia – câte 2, iar în Irlanda un post vacant, pentru personal auxiliar de asistenţă medicală / îngrijitor la domiciliu.
În perioada 11-14 decembrie 2017, ANOFM va organiza selecții pentru cele 800 de locuri de muncă sezoniere în agricultură pentru recoltarea căpşunilor în Spania, campania 2018.
Selecțiile se vor organiza astfel:
– 11 decembrie, la Ploiești: – organizator AJOFM Prahova;
– 12 decembrie, la Focşani: – organizator AJOFM Vrancea;
– 13,14 decembrie, la Craiova: – organizator AJOFM Dolj.
În județul Constanța, doar 5 persoane s-au arătat interesate de această ofertă.
Vă reamintim: firma Surexport Compania Agraria SL din provincia Huelvo, Spania, oferă locuri de muncă sezoniere în agricultură pentru recoltarea căpşunilor, în campania 2018.
Pentru această ofertă, nu se solicită experiență.
Durata contractului de muncă este de aproximativ 3 luni, data estimată de angajare fiind 15 februarie 2018. Timpul de lucru este de 6,5 ore pe zi/ 39 ore pe săptămână împărţite în 6 zile, ziua 7 este zi de odihnă care poate să nu coincidă cu duminica. Programul de lucru începe la primele ore ale dimineţii.
Salariul oferit este de 40,43 euro brut/zi, conform Convenţiei colective aplicabile plătibil la două săptămâni prin transfer bancar.
Contribuţiile datorate sunt de 2% impozit pe venit şi 113 euro asigurare socială.
Cazarea este asigurată de angajator, iar muncitorul trebuie să plătească 1,6 euro/zi pentru cheltuieli. Muncitorul plăteşte primul transport de venire, iar firma plăteşte întoarcerea, cu condiţia ca muncitorul să foloseasca mijlocul de transport oferit de firmă.
Preţul primului drum se va recupera din primele salarii.
Primele norme la nivelul Uniunii Europene (UE) privind utilizarea civilă a dronelor au fost aprobate joi dimineață de negociatorii Parlamentului European (PE) și de Consiliu
Raportorul Marian-Jean Marinescu (PPE, RO) spune despre acordul de astăzi că „este o veste foarte bună pentru pasageri și industria aeronautică. Sunt mulțumit că am reușit să introduc toate propunerile PE în textul final. Le mulțumesc colegilor mei din PE, pentru rezultatul obținut, și în special Karimei Delli, președinta Comisiei pentru Transport.”
Conform acordului obținut în dimineața zilei de joi, proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele fundamentale ale UE privind siguranța, securitatea și protecția datelor cu caracter personal. Comisia Europeană (CE) este însărcinată cu definirea unor cerințe specifice, in funcție de zona de operare și tipul de operație, caracteristicile dronei – masă, viteza și echipamentele din dotare vor determina certificarea aparatului.
Toate dronele care dezvoltă la impact o energie mai mare de 80 Jouli precum și dronele care prezintă risc pentru securitate și viată privată vor fi înregistrate în sisteme naționale armonizate la nivel European.
Regulamentul aprobat actualizează, de asemenea, legislația UE privind siguranța în sectorul aviației. Având în vedere că traficul aerian se va dubla în deceniile următoare, obiectivul este de a crea un sistem mai flexibil, bazat pe risc la nivelul UE și al statelor membre, care să permită identificarea rapidă și eficientă a potențialelor amenințări. Vom menține un nivel ridicat de siguranță fără a afecta competitivitatea Industriei europene. Statele membre și Comisia vor intensifica, de asemenea, cooperarea în domeniul securității aviației, inclusiv securitatea cibernetică.
Acordul trebuie acum aprobat de Consiliul de Miniștri (guvernele UE) și de Parlamentul European, înainte ca acesta să intre în vigoare. Dronele ar reprezenta aproximativ 10% din piața aviației din UE în următorii 10 ani (adică aproximativ 15 miliarde EUR pe an). Potrivit Comisiei, industria dronelor ar putea crea în UE aproximativ 150 000 de locuri de muncă până în 2050.
Premierul Mihai Tudose a felicitat miercuri Ministerele Economiei și Energiei, precum și Transgaz pentru semnarea contractului de execuție a gazoductului BRUA, precizând că acest proiect este „o investiție majoră”, care va determina crearea a 3.000 de locuri de muncă.
„O să încep prin a felicita colegii care s-au ocupat și societatea română Transgaz — Ministerul Economiei, Ministerul Energiei—, care au reușit să finalizeze săptămâna aceasta semnarea contractului pentru execuția BRUA, gazoductul care tranzitează în cea mai mare parte România — investiție majoră, 3.000 de locuri de muncă”, a declarat Tudose, la începutul ședinței de Guvern.
Ceremonia de semnare a contractelor pentru lucrări de execuție a conductei de transport gaze naturale — faza 1, în cadrul proiectului BRUA, a avut loc marți la Palatul Victoria.
Contractele au fost semnate de Ion Sterian, director general al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, de Karl Leidenfrost, administrator al companiei austriece Habau PPS Pipeline Systems, și de Petre Mustățea, director general al Inspet SA Ploiești.
Cu acest prilej, vicepremierul Marcel Ciolacu a afirmat că BRUA este un proiect între Bulgaria, România, Ungaria și Austria care reprezintă pentru Guvern o prioritate, fiind deosebit de important pentru securitatea și independența energetică a țării noastre. „Asistăm astăzi la semnarea contractelor pentru lucrările de execuție pentru prima fază a conductei de gaze naturale de 478 de km între localitățile Podișor și Recaș și trei stații de compresoare. (…) Valoarea totală a investiției este estimată la 480 de milioane de euro, dintre care aproximativ 180 de milioane fondurile nerambursabile”, a spus Ciolacu în cadrul evenimentului.
În municipiul Drobeta Turnu-Severin, autorităţile locale au decis să sprijine firmele care creează cel puţin 20 de locuri de muncă.
Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, firmele noi primesc un teren de la Primărie, fără licitaţie publică, doar dacă respectă această condiţie, care ar putea contribui la reducerea şomajului în judeţul Mehedinţi.
Primăria are la dispoziţie şi un teren de 5 hectare, pe care-l poate concesiona unei firme care ar demara o investiţie în urma căreia s-ar crea câteva sute de locuri de muncă.
Potrivit acesteia, Banca Europeană de Investiţii va oferi un împrumut de 7 milioane şi jumătate de euro companiei GreenFiber International pentru a finanţa un proiect în domeniul reciclării şi economiei circulare.
Acţiunea are sprijinul Fondului European pentru Investiţii Strategice, care este componenta principală a Planului de investiţii pentru Europa, aşa-numitul Plan Juncker.
Proiectul va sprijini crearea a 280 locuri de muncă şi va mări volumul de deşeuri colectate şi procesate cu peste 50.000 de tone pe an.
De asemenea, în cadrul Iniţiativei pentru IMM-urile din România, Fondul European de Investiţii va semna trei noi acorduri cu BRD-Groupe Société Générale, ING şi Libra Internet Bank, care vor facilita accesul la finanţare pentru aproximativ 300 de IMM-uri şi companii de tip start-up, interesate să îşi dezvolte afacerile.
Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi va fi organizată vineri, 20 octombrie la Reşiţa.
Evenimentul se adresează însă şi celorlalţi cărăşeni aflaţi în căutarea unui loc de muncă sau care deja lucrează şi vor să-şi schimbe locul şi să se angajeze în altă parte, a transmis pentru Radio Reşiţa Marius Dumbravă – director executiv adjunct al AJOFM Caraş-Severin.
Acţiunea va avea loc în foaierul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa începând cu ora 9.00.
Peste 27 de mii de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Prahova, Sibiu şi Arad.
Cei mai căutaţi sunt muncitorii necalificaţi, agenţii de securitate sau manipulanţii de mărfuri – anunţă site-ul ANOFM. Şi angajatorii din afara ţării vor să angajeze prin intermediul reţelei Eures România peste 1400 de persoane.
Oferta cuprinde printre altele, 800 de posturi în Spania pentru culegătorii de fructe şi 150 în Malta pentru şoferii de autobuz.
Cei interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sau pot intra pe pagina de internet a agenţiei, anofm.ro.
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a publicat o ofertă pentru locuri de muncă temporare, evaluată la 31,8 milioane de lire sterline, pentru angajaţi cu contract temporar de muncă, pe fondul dificultăţilor legate de relocarea forţată din Londra după Brexit, transmite Reuters.
Instituţia are 890 de angajaţi şi sediul central la Londra din anul 1995.
Pe lângă sutele de locuri de muncă bine plătite, EMA atrage anual aproximativ 36.000 de experţi la reuniunile sale, o adevărată mană cerească pentru hoteluri. Şi, mai important, Agenţia care aprobă şi monitorizează siguranţa medicamentelor din Uniunea Europeană (UE) poate fi un magnet pentru viitoarele investiţii în sectoarele farmaceutic şi al biotehnologiei.
Deşi EMA angajează în mod regulat persoane cu contract temporar de muncă, oferta de vineri este neobişnuit de mare şi vine într-o perioadă de incertitudini pentru angajaţi, mulţi dintre ei preferând mai degrabă să părăsească instituţia decât să plece din Londra.
Director Guido Rasi a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că activitatea esenţială, de la aprobarea noilor medicamente la efectuarea verificărilor privind siguranţa medicamentelor se va confrunta cu riscuri dacă politicienii aleg o nouă locaţie inadecvată.
Oferta de locuri de muncă anunţată de Agenţia Europeană a Medicamentului vizează vorbitori de limbi străine, în domeniul administrativ, de reglementare, ştiinţific, expertiză legală, care să lucreze în actualul sediu al EMA din Londra.
Până în 30 septembrie, Comisia Europeană (CE) a evaluat diferitele oferte, pe baza unor criterii convenite anterior, precum acces la infrastructură şi posibilitatea continuării activităţilor, înainte ca miniştri din cele 27 de stat membre UE să ia o decizie prin vot în luna noiembrie. Procedura de vot va fi una secretă, dar acest lucru nu exclude negocierile din culise, în presă apărând deja speculaţii că Franţa a acceptat ca Frankfurt să obţină sediul EBA cu condiţia ca noul sediul al EMA să fie la Lille.
”Estimarea se bazează în întregime pe informaţiile trimise de statele membre. Agenţiile au fost de asemenea consultate în acest proces”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Evaluarea Comisiei include rezumatele celor două seturi de oferte sub formă de grilă, însoţite de comentarii efective la fiecare criteriu.
În cazul României, Comisia Europeană a informat că oferta arată disponibilitatea curselor aeriene directe între Bucureşti şi 23 de capitale din UE, zboruri de legătură către restul capitalelor blocului comunitar şi o frecvenţă de la două la 12 zboruri pe zi, plus transportul public către sediul propus ”în mai puţin de 16 minute”. În privinţa hotelurilor, în oferta capitalei României se menţionează ”10.000 de camere existente de hotel, de la hoteluri exclusiviste la locuri de cazare de categorie medie”.
Agenţia Europeană a Medicamentului a informat Comisia Europeană că oraşul preferat de către angajaţii săi pentru noul sediu este Amsterdam, în urma planificatei mutări din Londra după Brexit, a anunţat recent site-ul Politico.
Un studiu realizat în rândul a 92% dintre salariaţii EMA a arătat că mai puţin de jumătate din personal ar fi dispus să se mute în nouă din oraşele candidate. În opt dintre aceste oraşe – pe care EMA nu le-a nominalizat – ar vrea să se mute sub 30% din angajaţii agenţiei. Nouă din zece angajaţi EMA ar prefera să demisioneze decât să se mute în oraşe ca Varşovia, Bucureşti sau Sofia.
Angajaţii EMA au indicat că sunt reticenţi în a se muta în multe dintre cele 19 oraşe propuse să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului.
Ediţia europeană a Politico informează că cei 900 de angajaţi care au participat la studiu au indicat că oraşul preferat pentru noul sediu este Amsterdam, iar EMA a informat Comisia Europeană că relocarea în oraşul olandez ar duce la cele mai reduse pierderi de personal.
Alte oraşe preferate de către angajaţii Agenţiei Europene pentru Medicamente sunt: Barcelona şi Viena, urmate de Milano, Copenhaga, Atena şi Dublin, susţine Politico.
Menţinerea personalului este esenţială pentru menţinerea serviciilor esenţiale, apreciază conducerea EMA.
În cazul României, Guvernul de la Bucureşti a anunţat, pe 21 iulie, că dosarul de candidatură pentru relocarea de la Londra la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente a fost finalizat, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană.
Locuri de muncă în domeniul hotelier-gastronomic.
Bucureștenii calificați și care doresc să lucreze în Germania, au la dispoziție 19 posturi, prin intermediul Rețelei EURES.
Salariile variază între 1.800 și 2.500 de euro brut pe lună, anunța Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă București.
Sunt disponibile posturi pentru ospătari, bucătari, recepționeri, coordonator evenimente, agent operațiuni hotel și agent servicii clienți.
Posturile sunt pentru persoanele care doresc să desfășoare o activitate sezonieră sau permanentă în Germania.
Pentru ocuparea acestor posturi se va organiza luna aceasta o selecție la Brașov.
Publicat de adinaiftime,
30 septembrie 2017, 21:40
Peste 31 de mii de locuri de muncă sunt disponibile la nivel naţional, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Prahova, Sibiu, Arad şi Timiş.
Potrivit ANOFM, cele mai multe posturi sunt oferite pentru muncitorii necalificaţi sau pentru lucrătorii comerciali.
Şi firmele din Spaţiul Economic European vor să angajeze prin intermediul reţelei Eures România peste 600 de persoane.
Se caută 150 de şoferi de autobuz în Malta şi 30 în Cehia.
Oferta mai cuprinde şi 40 de posturi de îngrijitori persoane în Italia şi 15 pentru asistenţi medicali în Marea Britanie.
Pentru mai multe informaţii persoanele interesate se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sau pot intra pe pagina web a agenţiei, anofm.ro.
În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.
Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.
Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.
Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.
Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.
Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.
În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.
S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)
Timișul, județul cu cei mai puțini șomeri. Candidații sunt atrași cu stagii plătite
Publicat de adinaiftime,
15 septembrie 2017, 09:30
Județul Timiș înregistrează cea mai scăzută rată a șomajului din țară. La nivel național, rata șomajului este de 4,17 la sută, aflându-se la cel mai mic nivel înregistrat din anul 1990.
În județul Timiș, rata șomajului este, la ora actuală, de 1,08%, spune directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Marcel Miclău.
“Sunt foarte multe locuri de muncă, foarte multe cereri și îi felicit pe angajatori pentru că dezvoltă locuri de muncă. În același timp, avem și un deficit de forță de muncă. Pentru a preveni acest deficit, în ultima perioadă, pe lângă programele de mobilitate și ‘Prima chirie’, au apărut modificări și în ceea ce privește programele de ucenicie. Fiecare persoană care este în pregătire, șase luni, 12 luni sau 24 de luni în funcție de competențele pe care doresc să le obțină, primesc de la AJOFM 1.125 de lei. Angajatorul primește această sumă dacă preia un program de ucenicie”, a precizat Marcel Miclău. În plus, un proaspăt absolvent cu studii superioare, stagiar, care îşi face stadiul de practică pe o perioadă de șase luni, beneficiază de un ajutor de o 1.350 de lei din partea statului.
Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) și la asigurările sociale (CAS) pentru salariații part-time sunt datorate, începând cu luna august, la nivelul salariului minim pe economie, 1.450 de lei brut. Plata efectivă se face în luna septembrie, pentru veniturile încasate în luna august.
Aşadar, contribuţiile vor fi calculate şi plătite la nivelul de 1.450 de lei, chiar dacă angajatul part-time avea un salariu mai mic.
Potrivit estimărilor autorităţilor, în România sunt înregistrate circa 360.000 de contracte de muncă part-time.
Efectele sociale sunt evidente: unii oameni îşi pierd locurile de muncă.
Vocea mediului de afaceri a fost ignorată din nou, afirmă preşedintele patronatului IMM Constanța, Iulian Gropoşilă.
Iuliana Constantin, expert contabil, a văzut cum s-au adaptat clienții săi la modificările legislative, iar la firma sa a fost nevoită să renunțe la un post ocupat în regim part-time, la fel ca mulți alți antreprenori.
Este foarte adevărat că rețeta angajatului part-time care muncește de fapt poate și 12 ore pe zi este o practică a patronilor necinstiți ca să nu apară cu angajați „la negru“ la controalele Inspecției Muncii, dar și să facă economie la dările datorate bugetului de stat.
Pentru un mai mare control asupra timpului de lucru, s-a introdus obligativitatea ca angajatorii să țină evidența zilnică a timpului de muncă al salariaților, cu precizarea orei de începere a activității și a celei de finalizare. Iar amenzile pe care le pot da inspectorii pentru lipsa acestor evidențe sunt între 1.500 și 3.000 de lei .
„Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”, scrie acum în Codul muncii.
Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, potrivit Codului muncii.
Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de opt ore pe zi timp de cinci zile, cu două zile de repaus. Regula e că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Douăzeci de companii nou înfiinţate, acceptate în programul Start-Up Nation şi selectate pentru a obţine fonduri au semnat, ieri, acordurile de finanţare. Acestea vor primi, în total, aproximativ 4 milioane de lei şi vor crea 155 de noi locuri de muncă.
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a declarat că firmele îşi vor desfăşuara activitatea în domenii precum: articole de îmbracaminte, panificaţie, cofetărie, patiserie, fabricarea de mobilă şi birouri sau realizarea de software la comandă.
Programul Start Up Nation este menit să stimuleze înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii, iar perioada de depunere a proiectelor pentru acest an s-a încheiat.
Peste 26 de mii de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Prahova, Sibiu şi Arad.
Potrivit site-ului de internet al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, se caută muncitorii necalificaţi, şoferii de camion sau vânzătorii. Şi firmele de peste hotare oferă peste 800 de locuri de muncă în spaţiul economic european, prin reţeaua EURES România.
Oferta cea mai bogată este pentru şoferii de autobuz – 250 de posturi în Malta, iar alte 30 în Cehia. Mai sunt căutaţi îngrijitorii de persoane la domiciliu, în Marea Britanie şi Italia.
Cei interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă la domiciliu.
Bihorenii dornici de emigrare au acum la dispoziţie 16 locuri de muncă în Germania.
Se caută, prin intermediul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Bihor, 8 ospătari, 2 recepţioneri, 4 bucătari, un coordonator de evenimente şi 1 lăcătuş.
Solicitanții trebuie să aibă calificare profesională și experienţă în domeniu şi cunoștinţe bune de limbă germană și engleză.
Persoanele care corespund cerinţelor trebuie să se adreseze Agenţiei Județene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, pentru a primi formularele de aplicare și pentru a fi înregistrate în baza de date pentru muncă în străinătate.
Potrivit datelor furnizate de agenții economici privind locurile de muncă vacante, în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 21.736 locuri de muncă, în data de 8 iunie 2017.
La nivel național, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: muncitor necalificat în industria confecțiilor (1.457), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.296), manipulant mărfuri (867), lucrător comercial (827), agent de securitate (816), confecționer-asamblor articole din textile (810), vânzator (640), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide (596), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (569), operator confecționer industrial îmbrăcăminte din țesaturi, tricotaje si materiale sintetice (543).
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă de domiciliu sau de reședință ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro. Oferta locurilor de muncă se actualizează în timp real și poate fi vizualizată pe site-ul www.card-profesional.ro.
Parlamentul European susţine că lucrătorii trebuie să aibă drepturile de bază garantate
Publicat de Andrei Cretoiu,
23 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 31 ianuarie 2017, 1:35
Parlamentul European susţine că indiferent de forma de muncă şi durata contractului, lucrătorii trebuie să aibă drepturile de bază garantate, dat fiind faptul că deseori se simt neprotejaţi în faţa crizei economice, concurenței globale şi revoluţiei digitale.
Deputaţii consideră că trebuie urgentate politicile care compun pilonul european al drepturilor sociale, cea mai importantă inițiativă a Uniunii Europene în domeniul ocupării forței de muncă. Angajaţii trebuie să beneficieze de condiţii de muncă decente şi nu în ultimul rând de o stabilitatea financiară.
Raportoarea Maria Joao Rodrigues crede că statele membre ar trebui să facă mai mult pentru a combate munca nedeclarată sau munca la negru. În acest scop, Parlamentul European propune introducerea unui card de securitate socială cu ajutorul căruia ar exista o evidență clară a contribuțiilor. Deputaţii vor să se asigure totodată că toţi cetăţenii vor avea pensia asigurată atunci când va veni vremea.
O altă practică ce ar trebui să ia sfârşit este cea a practicii neplătite. Deputaţii spun că stagiarii şi ucenicii ar trebui remuneraţi şi nu ar mai trebui să existe contracte de muncă de zero ore. Raportoarea Maria Joao Rodrigues:Avem nevoie de politici care să țină cont de realitățile în schimbare de pe piaţa forţei de muncă. Faptul că productivitatea este în creștere este bine nu numai pentru companii, ci şi în ceea ce priveşte condițiile de muncă. Practic, pilonul european al drepturilor sociale se vrea un scut. Toţi cetățenii trebuie să aibă asigurat accesul la educație, asistență medicală și protecție socială, însă nu pot fi realizate fără fonduri şi investiţii strategice.
Îmbătrânirea populației, accentuarea inegalităților sociale, rata ridicată a șomajului şi afluxul de solicitanți de azil. Toate acestea au pus presiune pe sistemul de protecție, care are nevoie urgentă de o reformă.
În plus, oamenii trebuie încurajaţi să caute noi locuri de muncă. Ei îşi vor schimba locul de muncă de mai multe ori pe durata vieţii lor, aşa că trebuie să-şi îmbunătăţească aptitudinile şi competenţele. Trebuie să avem sisteme de educaţie şi formare care oferă oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii, a mai precizat Maria João Rodrigues.
Criza refugiaţilor constituie probabil una dintre principalele provocări cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană şi care a scos la iveală o altă problemă extrem de gravă – lipsa locurilor de muncă.
Prin urmare, pe lângă eforturile pentru consolidarea frontierelor, căutarea şi salvarea migranţilor, trebuie găsite şi modalităţi rapide de integrare a refugiaţilor. Europarlamentarul român Maria Grapini spune însă că este nevoie de fonduri suplimentare, mai ales că prin intermediul unor politici sociale potrivite, refugiaţii pot deveni productivi şi utili pentru ţara gazdă.
Nu vom putea face locuri de muncă mai multe ca să încapă și refugiații, având în vedere că există o nevoie de locuri de muncă și acum fără refugiați, dacă nu vom aloca bani pe deoparte pentru industrializarea pentru crearea de locuri de muncă pentru că nu poți să dai dispoziție să apară un loc de muncă. Locul de muncă trebuie creat și un loc de muncă costă și o spun ca un fost întreprinzător. Ştiu ce înseamnă să creezi un loc de muncă. Trebuie sprijinite întreprinderile mici și mijlocii, trebuie sprijinită cercetarea si inovarea altfel nu o să avem locuri de muncă și mai ales locuri de muncă sustenabile. E vorba de un loc de muncă care să reziste în timp pentru că dacă îl fac acum și în jumătate de an dispare este o cheltuială, dacă îl fac acum și durează zeci de ani este o investiție. Deci diferența dintre cheltuială şi investiție trebuie foarte bine înțeleasă.
Integrarea nu este o sarcină uşoară. În primul rând, deoarece toţi migranţii îşi părăsesc forţat ţara, având adeseori probleme grave de sănătate şi suferind din cauza stresului. Reunificarea familiei reprezintă un alt aspect esenţial al integrării în ţările-gazdă, se arată într-un raport adoptat recent de Parlamentul European. Integrarea cu succes necesită și accesul la cursuri de limbă și educaţie, spune Maria Grapini.
Un lucru bun cu acest raport este că cheltuiala pe care o face un stat membru pentru integrarea refugiaților se scade din calculul unui indicator extrem de important și presant adică deficitul bugetar. Deci țara membră care cheltuiește pentru asimilarea și integrarea în piața munci a refugiaților, acea cheltuială nu se ia în calcul când se calculează de către comisie deficitul bugetar. Așadar există și această facilitate și este corectă. Defapt nu este o facilitate, este un lucru corect pentru că este o sarcină suplimentară a statului membru faţă de ceea ce își proiectase ca buget, ca și deficit bugetar.
Maria Grapini a mai spus că nu este normal ca oamenii să se simtă ameninţaţi de sosirea refugiaţilor. Aceştia văd în ei un potenţial pericol întrucât 24 % din populația totală a Uniunii Europene se confruntă cu riscul de sărăcie și de excludere socială.
Publicat de Camelia Teodosiu,
24 octombrie 2015, 13:37 / actualizat: 24 octombrie 2015, 21:01
În sfârșit, mai sunt și subiecte de laudă pe bune. Că de cele minunate doar în teorie și de vorbe goale ne-am săturat.
Când vezi câte o măsură care, luată greu, e adevărat, dar până la urmă, cu ”tras-împuns”, reușește să fie implementată, nu poți să nu te uiți un pic mai atent și să subliniezi ingredientele care au dat succesul acesteia. Doar, doar or lua și alții aminte.
Cererea creează oferta. Și cum cereri pentru casă există din belșug, fără a pune la socoteală câți și-ar dori, dar ”n-au neam” cu ce, iată că oameni preocupați au sensibilizat Guvernul să mai ”up-dateze” (tradus: actualizeze) ceva ce dă bine la votanții care vor un acoperiș (al lor, nu al părinților) deasupra capului.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, o mare parte din tinerii europeni (30.9%) locuiesc încă cu părinţii lor, chiar şi la vârsta de 30 de ani. În România, 44.1% dintre tinere stau încă în casa părintească. Procentul este mult mai mare în cazul băieţilor, ajungând la 75%. Mai mult decât atât, se pare că fetele din România se mută de acasă în jurul vârstei de 26 de ani, în timp ce băieţii pleacă mult mai târziu, pe la 30 de ani.
Așadar, cu argumente solide, inspirate de studii și rapoarte sociale și/sau politice, s-a schițat planul de acțiune.
S-au emis regulile referitoare la primul Program „Prima Casă”, care au fost incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 și în normele pentru aplicarea acesteia, care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 717/2009.
Obiectivele acestui program, pe care îl periem și rostogolim din 2009, vizează relații de tip ”win-win”(că bine mai sună pentru unii!), în care fiecare parte implicată are de câștigat. Unii câștigă capital de imagine și încredere, alții un loc de muncă, constructorii iau și ei un ban cinstit, băncile implicate în program – comisioane și rulaj, intermediarii de tot felul câștigă în reputație, iar solicitanții – o ”casa dulce casă”, chiar dacă gustul ratelor este cam acru – amărui.
În luna ianuarie a acestui an, în limita plafonului de 2,5 miliarde de lei stabilit de Guvern, statul acorda garanții pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul „Prima Casă”. De reținut este și că, din 2013, garanțiile pot fi acordate doar în lei.
Sigur că sunt o serie de amănunte și multe condiții, dar cei interesați vor primi lejer aceste informații, mai ales după ce aleg cu ce bancă vor să meargă la drum. Vă recomand să fiți grijulii cu această opțiune.
Și pentru că succesul trebuie întreținut, ca să putem străluci cât mai mult de pe urma acestuia, programul guvernamental a fost modificat prin ordinul nr.1119/2015, emis de Ministerul Finanţelor Publice, publicat în Monitorul Oficial pe 28 septembrie 2015, asta după ce prin martie, a mai apărut OUG nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri.
Noutatea este că cei care au deja o locuinţa achiziţionată prin program o pot înlocui cu alta cu suprafaţă utilă mai mare, dar și de o valoare mai mare, cu condiţia să vândă locuinţa iniţială şi creditul acordat în cadrul programului să fie lichidat, ambele operaţiuni efectuate cel mai târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe.
Totodată, plafoanele anuale de garantare vor fi gestionate în sistem revolving (credit reînnoibil în mod automat, fără negocieri suplimentare cu banca ce l-a acordat, până la epuizarea unui plafon prestabilit sau până la epuizarea perioadei pentru care a fost acordat), astfel încât se va asigura continuitatea programului.
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat, în primele şase luni ale lui 2015, peste 15.600 de garanţii pentru programul Prima Casă, cu 40% mai multe decât în prima jumătate a anului trecut, ajungând la 1,3 miliarde de lei. Ca să fim sinceri și să nu diminuăm succesul programului guvernamental, de la începutul acestuia și până în prezent, au fost acordate peste 157.000 de garanții, în valoare de peste 13 miliarde de lei, pentru finanțarea achiziționării sau construirii de locuințe în valoare de peste 26 de miliarde de lei.
Asta înseamnă să găsești coridorul și să-l exploatezi până ”iese untul din el”. Așa da, succes, pentru unii! Dar, ar trebui să mai căutăm și alte filoane ca să ridicăm măcar ”nițeluș” nivelul de trai în casele astea. Pentru că, prin analogie cu vorba zilelor noastre – ”Cine are carte, n-are parte”, putem spune că ”Cine are casă, n-are masă”. Dar, în notă optimistă, poate adera la propunerea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru o mai mare implicare a tinerilor în activitățile civice, îndemnându-i, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului de anul acesta, să devină lideri de marcă ai statelor membre, „motoarele” renaşterii economice, politice şi sociale europene.
Nu luați în seamă accentele pișcătoare ale scrisului meu, ci doar criticile și proiecțiile constructive și, mai ales, numărul semnificativ, menționat și la începutul articolului, de tineri europeni care continuă să se încăpățâneze să nu aibă un loc de muncă (săracii de ei!).
Pornind chiar de la raportul Eurostat, din care reiese că un procent semnificativ de tineri europeni, cu vârste cuprinse între 25-29 de ani locuiesc încă cu părinţii sau nu au un loc de muncă, îngroşând astfel rândurile şomerilor, nu trebuie decât să ne concentrăm pe propunerea unui alt model, un super program pentru crearea de locuri de muncă care vă asigur că va avea și mai mare succes. Pe principiul economiei de piață, dacă există cerere, trebuie să apară și oferta. Dar, poate, fără plata în rate sau integral.
Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au la dispoziție peste 2.000 de joburi la târgul organizat la Universitatea Titu Maiorescu din Capitală.
Evenimentul se desfășoară astăzi și mâine, între orele 9.00 și 15.00.
Târgul se adresează tinerilor absolvenți, șomerilor, dar și celor care nu au promovat bacalaureatul.
Angajatorii oferă locuri de muncă în domenii precum vânzări, finanțe-bănci, confecții, secretariat, management, consultanță, comerț și media.
Târgul este organizat de Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt face ultima strigare pentru înscrierile de persoanele interesate să muncească în domeniul construcţiilor în Israel. Obţinerea unui astfel de job este posibilă în urma semnării unui protocol între Ministerul Muncii şi Ministerul Afacerilor Interne din Israel.
Oltenii care vor să muncească în Israel o vor face în baza unui protocol pus în aplicare de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România, prin intermediul filialelor sale din ţară – în acest caz, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, şi, respectiv, Autoritatea pentru Populaţie, Emigrare şi Frontieră din Israel. Astfel, persoanele din judeţul Olt care vor să muncească în Israel în sectorul construcţiilor trebuie să ştie că înscrierile în acest sens se fac doar la Slatina, adică acestea îşi pot depune dosarele doar la sediul AJOFM Olt de pe strada Crişan.
Angajatorii israelieni caută să angajeze persoane în meserii precum: zidari-tencuitori, dulgheri pentru cofraje de construcţie industrializată; fierari-betonişti în îndoirea fierului şi zidari-faianţari, pentru toate cele trei categorii de meserii fiind obligatorie cunoaşterea citirii planurilor de construcţii.
Reprezentanţii AJOFM Olt precizează că vor fi acceptate la înscriere doar persoanele care au o minimă experienţă în sectorul de muncă amintit şi, mai ales, NU au mai muncit în ţara angajatoare Israel.
De asemenea, persoanele interesate mai trebuie să îndeplinească câteva condiţii: să nu aibă rude de gradul I ce lucrează deja în această ţară (cu excepţia fraţilor), să nu aibă cazier judiciar, să fie apţi psihic şi fizic de muncă intensă în condiţiile climatice specifice statului de destinaţie (inclusiv muncă la înălţime) şi manipulare de greutăţi, şi să nu sufere de anumite boli cronice.
„Contractele de muncă în Israel se vor încheia pentru o perioadă determinată de un an, dar acestea pot fi prelungite până la cel mult 63 de luni. Salariul lunar minim brut va porni de la 1.450 dolari SUA”, a declarat Elena Ţane, coordonator Biroul EURES din cadrul AJOFM Olt.
Candidaţii ce vor să-şi depună dosare pentru a fi luaţi în evidenţă vor completa o cerere tip şi vor aduce cu sine următoarele documente: curriculum vitae, declaraţie – tip bilingvă, copie carte de identitate, copie paşaport, copii ale actelor de studii şi de calificare, copii ale documentelor ce atestă experienţa şi vechimea în muncă, cazier judiciar valabil, în original.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Camera de Comerţ şi Industrie, din Caraş-Severin vin în sprijinul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În 14 septembrie cei interesaţi sunt aşteptaţi la bursa locurilor de muncă, eveniment ce se va desfăşura la sediul Camerei de Comerţ de la ora 11.00. Organizatorii vor pune la dispoziţia şomerilor 34 de locuri de muncă. Se caută instalator apă-canal, mecanic utilaje şi muncitori necalificaţi. Informaţii suplimentare puteţi obţine la numărul de telefon: 0255. 212.160
Uniunea Europeană intenționează sã impună cât mai rapid în legislația comunitară conceptul de ‘economie circulară’, adica deseuri zero.
In acest context, responsabilii pe probleme de mediu din România și Europa s-au reunit la București pentru a discuta despre îmbunatatirea managementului resurselor.
In Europa se vehiculeaza tot mai des conceptul de societate europeană de reciclare şi conceptul de deşeuri zero, iar România trebuie să adere la aceste principii.
Aplicarea lor ar putea introduce în lanţul de producţie deşeuri în valoare de aproximativ 600 de miliarde de euro anual, doar la nivelul Uniunii Europene și în plus ar crea aproximativ 2 milioane de noi locuri de muncă
Conceptul de economie circulara presupune reciclarea aproape totala a materiilor prime prezente în produse și reducerea masivã a utilizãrii resurselor naturale.
Se vorbește despre o economie în care se reduce consumul de energie şi materii prime, se recuperează şi se reutilizează materiale sau produse existente, iar deşeurile sunt fie folosite ca resurse sau reciclate.
Noul concept nu vizează doar managementul deșeurilor, ci și gestionarea resurselor, au afirmat participantii la conferinta Green Report de la București.
Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via a precizat că instituția europeană a încheiat dezbaterea publică pe marginea legislației care va sta la baza Directivei europene privind economia circulară.
Nouă propunere se va afla în dezbarere timp de un an. După aceea va începe procesul legilativ.
Economia circularã presupune o nouã abordare a materialelor și a producției, o abordare care pune pe primul loc recuperarea, reciclarea, repararea și reutilizarea, a explicat La Via.
Și România trebuie sa învețe să recicleze deșeurile, este mesajul transmis de Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via, care a reamintit că țara noatră se confruntă cu o rată mică a reciclării, dar și cu un nivel redus al cheltuielilor.
”În această fază, rata de reciclare a României este foarte, foarte redusă, de 3-4 %, ceea ce reprezintă un nivele foartye, foarte jos, , dacă ținem cont că în alte țări europene, reciclarea deșeurilor e de zece ori mai mare. Va trebui în consecință să creștem această rată, nu numai aici ci în întreaul spațiu comunitar și de aceea lucrăm la nivelul legislativului europena pentru a ajnge în 2030 să închide acest ciclu și să nu mai fim puși să îngropăm deșeurile sub pământ.”
Giovani La Via, Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European a cerut autorităților din România să colaboreze cu cele europene pentru a obține o legislație completă în domeniul economiei circulare care să garanteze rezultate mai bune.
Potrivit statisticilor, România se afla pe ultimele locuri din UE la eficienţa folosirii resurselor
Suntem de 7 ori mai ineficienţi la folosirea materiei prime decât media statelor europene şi de peste 300 de ori mai ineficienţi decât Danemarca în ceea ce priveşte consumul de apă.
România se afla pe locul 6 la nivel european in ceea ce priveste cantitatea de deseuri produsa anual pe cap de locuitor.
In tara noastra un cetatean produce 11 tone de gunoi pe an, potrivit studiului Eurostat.
In prezent, aproximativ 90 la suta din deșeurile menajere ajung la gropi de gunoi, irosindu-se astfel resurse valoroase și contribuind astfel la poluarea mediului.
Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via, a mai precizat cã la Conferința Internaționalã de Mediu, din decembrie, de la Paris, reprezentanții Uniunii vor încerca sã sensibilizeze comunitatea internaționalã sã urmeze exemplul european de protecție a mediului.
Fundaţia Şanse Egale organizează cursuri gratuite de iniţiere cu durata de 45 de ore pentru ocupaţiile alpinist utilitar şi operator calculator electronic şi reţele, destinate următoarelor categorii de persoane care au domiciliul sau reşedinţa în judeţul Constanţa: persoane care trăiesc din venitul minim garantat, familii cu mai mult de doi copii, familii monoparentale sau persoane de etnie rromă.
Cursul de Operator calculator electronic şi reţele poate fi accesat de persoane care au absolvit studiile liceale (cu sau fără Bacalaureat), iar cursul de Alpinist utilitar de cei care au absolvit minim 10 clase şi nu au probleme de sănătate.
În urma absolvirii oricăruia dintre programele de pregătire, cursanţii vor beneficia de o subvenţie de 400 de lei şi de consultanţă gratuită pentru a se integra mai uşor pe piaţa muncii.
Fundaţia „Şanse Egale” a fost înființată în 2008 şi are ca scop principal ajutorarea, prin programe şi activităţi cu caracter umanitar şi caritabil, a copiilor orfani, a copiilor defavorizaţi din mediul rural, a bătrânilor şi a familiilor defavorizate, reducerea poluării şi educarea şi conştientizarea populaţiei asupra mediului înconjurător.
Vineri are loc, în Bucureşti, Bursa locurilor de muncă pentru persoanele vulnerabile.
Sunt aşteptaţi să participe beneficiarii proiectului Mobilizare, Acces şi Incluziune – MAI, proiect cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007 – 2013.
Cu alte cuvinte, toţi cei care sunt în căutarea unui loc de muncă şi au absolvit sau urmează să se califice prin cursuri organizate cu ajutorul fondului social european.
Anna-Maria Bitere, expert în mediere şi angajare, organizator, spune că acest tip de programe creează oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii, asigurându-le şansa învăţării unei meserii:
„Aceste programe sunt necesare pentru orientarea profesională a persoanelor cu vulnerabilităţi, le oferă şansa unei calificări sau recalificări în situaţia în care doresc să-şi schimbe locul de muncă sau să ocupe o altă funcţie.”
Prin POS DRU se urmăreşte dezvoltarea capitalului uman, cresterea competitivitatii si asigurarea de oportunităţi sporite astfel încât 1.650.000 de persoane să aibă acces la o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă.
Bursa locurilor de muncă pentru persoane vulnerabile se desfăşoară vineri, 14 august, de la ora 11, în incinta Spaţiului Public European.
Peste 19.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivelul întregii ţări, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Prahova, Arad, anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Cea mai bogată ofertă se adresează celor cu studii medii şi profesionale. Pentru cei cu studii superioare sunt aproape 1.300 de locuri de muncă, în special pentru programatori, ingineri sau inspectori în administraţia publică.
Totodată, agenţia pune la dispoziţie, prin intermediul reţelei europene EURES, peste o mie de oferte din partea angajatorilor din afara ţării, din care 800 sunt pentru muncitori sezonieri în Spania.
Statistica arată că numărul de şomeri, înregistraţi la finalul lunii iulie, depăşea 460 de mii, în creştere cu peste 19 mii faţă de luna trecută.
Cea mai bogată ofertă este în continuare, pentru cei cu studii medii sau pentru muncitorii necalificaţi, datele exacte fiind disponibile la sediile agenţiilor din teritoriu.
În judeţul Cluj există cele mai multe servicii libere – aproape 2.800 – în timp ce oferta pentru şomerii constănţeni este de peste douăsprezece ori mai mică , doar 223 de joburi, aproximativ la fel ca în Tulcea.
Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, spune că, în ciuda existenţei portului, investitorii care creează locuri de muncă nu optează uşor pentru această parte a ţării, din cauza distanţei fizice mari faţă de Occident. Mazăre mai spune că investitorii sunt reticenţi să mai participe la licitaţii, după ce procurorii au început să ancheteze modul în care a fost construit cartierul social Henri Coandă -dosar în care primarul din Constanţa este cercetat penal, sub acuzaţia că a luat mită 175 de mii de euro de la câştigătorul contractului. În acelaşi timp, mediul de afaceri din Constanţa acuză taxele şi impozitele locale excesive, care inhibă iniţiativa privată, ce duce la apariţia de noi locuri de muncă.
Peste 1.000 de locuri de muncă sunt disponibile în aceste zile a declarat purtătorul de cuvant al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi, Adriana Sîrghie. Aceasta spune că la mare căutare sunt inginerii în construcţii, inginerii mecanici, în domeniul IT, economişti dar şi barmani, ospătari.
Prin reţeaua EURES sunt disponibile aproximativ 170 de locuri de muncă în ţări precum Germania.
Suma va creste in cazul absolventilor de facultate. Programul pentru IMM-uri va incepe in luna iunie. Banii provin din fonduri europene si vor fi acordati timp de cel mult un an. Pentru a primi subventia, firmele trebuie sa pastreze locurile de munca in aceasta perioada.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
