Asociația Liga Albanezilor din România a lansat marți, 28 Mai, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, numărul al doilea al revistei „Albanica”, publicație trimestrială, științifică și culturală, ce-și propune să prezinte istoria și cultura albaneză și a albanezilor din România precum și zona de confluență a culturilor română și albaneză.
Au participat la lansare, Mihai Firică – președinte USR filiala Craiova, Bogdan Alin Stoica – deputat al minorității albaneze din România, Radu Săvulescu – director executiv ALAR și Luan Topciu, redactor șef al revistei . Despre inițiativa editării revistei Albanica, a doua publicație a ALAR, alături de revista Drita, ne-a vorbit deputatul Bogdan Alin Stoica:
Rolul României în dezvoltarea culturii albaneze a fost subliniat de dr. Luan Topciu, redactor șef al revistei Albanica:
?
?
A consemnat Ludovic Vulea, redactor Radio România Craiova
Ambasadorul statului Israel în România, Excelența Sa doamna Tamar Samash, în vizită la Craiova
Foto: ?
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
14 noiembrie 2018, 11:06 / actualizat: 14 noiembrie 2018, 12:27
La invitația președintelui Comunității Evreilor din Oltenia, academician Corneliu Sabetay, luni, 12 noiembrie 2018, ambasadorul statului Israel în România, Excelența Sa doamna Tamar Samash a efectuat o vizită în municipiul Craiova. Domnia Sa a poposit la Sinagogă, unde s-a întâlnit cu membri ai comunității evreiești din Craiova și cu reprezentanți ai unor instituții de cultură și ai altor culte.
?
?
?
?
Vizita doamnei Tamar Samasha a continuat la Primăria Municipiului Craiova cu o întrevedere cu viceprimarul Adrian Cosman. La ora 14:00, la sediul Consiliului Județean Dolj, doamna ambasador s-a întîlnit cu domnul Ion Prioteasa, președintele Consiliului și cu prefectul județului, Dan Narcis Purcărescu.
?
?
?
Cu această ocazie, gazdele i-au făcut distinsului oaspete o prezentare a Olteniei, a Craiovei și a oportunităților de colaborare în plan economic, cultural și de învățământ între cele două țări, între Oltenia și Israel.
Referindu-se la sentimentele evreilor față de România, doamna ambasador Tamar Samash a declarat:
Tamar Samasha fost desemnată pentru funcţia de ambasador al Israelului în România, după ce ocupase postul de ambasador în Belgia. Este cea de-a doua prezență într-un post oficial în România, domnia sa fiind consilier al ambasadorului Israelului în țara noastră în perioada 1988 – 1991. Este diplomat al Ministerului israelian de Externe începând din decembrie 1975, iar în acest an, misiunea doamnei Tamar Samash în România se va încheia.
A consemnat Ludovic Vulea, redactor Radio România Oltenia Craiova
Marți, 9 octombrie 2018, Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România a fost marcată și la Craiova, la Sinagogă, unde elevi ai Colegiului Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” și ai Liceului „Traian Vuia” s-au întâlnit cu președintele Comunității Evreilor din Oltenia, academician Corneliu Sabetay, care le-a vorbit despre evenimentele tragice petrecute în Europa, în perioada celui de Al Doilea Război Mondial, dar și despre Holocaustul petrecut în România în urmă cu 77 de ani. De asemenea, elevii au recitat și au citit din creațiile literare ale unor scriitori și poeți evrei, supraviețuitori ai Holocaustului. 9 octombrie a fost desemnată Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel.
?
?
?
?
?
?
?
?
?
Ludovic Vulea, redactor Radio România Oltenia Craiova
Duminică, 9 septembrie 2018 sau 29 Elul 5778, conform calendarului ebraic, membrii Comunității Evreilor din Craiova au celebrat intrarea în noul an 5779, ErevRoshHashana sau ajunul Anului Nou, azi, 1 Tishrei 5779 fiind Anul Nou Evreiesc, RoshHashana sau Capul Anului.
RoshHashana este prima dintre cele zece zile ale penitenței cunoscute sub numele de „YamimNoraim” – Zilele Groaznice – care culminează cu „YomKippur”, Ziua ispășirii . De RoshHashana este sărbătorită crearea lumii de către Dumnezeu, aceasta fiind și ziua în care Dumnezeu a creat primul om, pe Adam.
Până în ajunul de RoshHashana evreii au obiceiul de a face „tashlich”, merg pe malul unei ape curgătoare și își scutură buzunarele pentru a-și arunca păcatele. În ajun – ErevRoshHashana – se mănâncă mere cu miere pentru a avea un an dulce, se mănâncă un pește pentru a fi rapid ca peștele iar capul peștelui trebuie să fie în farfurie pentru ca în anul ce începe oamenii să fie capul și nu coada. Cu această ocazie oamenii își urează „ShanaTova” adică „un an bun” , „ShanaTova u Metuka” adică „un an nou si dulce” sau KtivaveHatimaTova” „să fiți înscriși și pentru anul viitor” (în cartea vieții).
Cu ocazia sărbătorii, una dintre puținele sărbători vesele ale evreilor, academician Corneliu Sabetay, președintele Comunității Evreilor din Oltenia, a transmis:
A consemnat Ludovic Vulea, redacttor Radio România Oltenia Craiova
Sârbii de la Șvinița au sărbătorit Festivalul Smochinelor
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
3 septembrie 2018, 08:13 / actualizat: 4 septembrie 2018, 7:39
Primăria Comunei Șvinița din județul Mehedinți în parteneriat cu Uniunea Sârbilor din Romania și Centrul Cultural „Nichita Stănescu” Drobeta-Turnu Severin, a organizat sâmbătă, 01.09.2018, cea de-a XIX-a ediție a sărbătorii ,,FESTIVALUL SMOCHINELOR”.
S-au aflat alături de sviniceni, consulul general al Republicii Serbia la Timișoara – Execelenţa Sa VladanTadic, deputatul minorității sârbe în Parlamentul României – SlavoliubAdnagi, prefectul județului Mehedinți – Nicolae Drăghia, președintele Uniunii Sârbilor din România – Ognean Cristici și invitați din Moldova -Veche, Radimna, Belobreșca, Timișoara, Sânmihaiul Sârbesc, Diniaș, Orșova, Eșelnița, Dubova, Stei-Bihor, Bogdan Vodă –Maramureș, Moroeni – Dâmbovița, Albeni – Gorj, Bela Trka și Bor – Serbia.
Ca de fiecare dată, gospodinele și gospodarii din Șvinița s-au întrecut în cadrul concursurilor ,,Cea mai bună dulceață de smochine” și ,,Cea mai bună țuică din smochine”, iar ca element de noutate, asociații ale femeilor din Șvinița, Sânmihaiul Sârbesc, Diniaș și Belobreșca au pregătit standuri cu produse tradiționale specifice fiecărei comunități. Totodată, prof. dr. Florin Stănică de la Facultatea de Horticultură a USAMV București a prezentat celor prezenți referatul științific ,,Perspective privind cultura și valorificarea smochinului în România”
În comuna Șvinița, peste 90% din locuitori sunt de etnie sârbă, iar datorită climei cu influențe mediteraneene, smochinul crește natural în livezi sau în grădini, ca și prunii sau alți pomi fructiferi, fiind cultivat în zonă de peste 500 de ani.
A consemnat Ludovic Vulea, redactor Radio România Oltenia Craiova
Primăria Comunei Șvinița din județul Mehedinți în colaborare cu Uniunea Sârbilor din România a organizat sâmbătă, 26 mai 2018, cea de-a IX-a ediție a evenimentului „Festivalul Înfrățirii”, prilej de întâlnire a reprezentanților localităților deja înfrățite, dar și de stabilire a unor colaborări cu alte localități.
La festival au participat oficialități și ansambluri artistice din localitățile:
StaroNagoricane – Macedonia;
DonjiMilanovat, Rgotina, Bor, Bela Ţrkva, Krusevaţ și Liubicevat – Serbia;
Moldova Nouă, Radimna, Orșova și Șvinița – România.
De asemenea, au fost prezenți deputat Alina Teiș, Nicolae Draghia – prefectul județului Mehedinți și Octavian Tuțu – subprefect. Cu această ocazie, la biserica din localitate a avut loc slujba de înfrățire a ansamblului artistic Dunav din Șvinița cu ansamblul din Bela Ţrkva ( KUSICI ) din Serbia.
În cadrul „Festivalului Înfrățirii” au avut loc o paradă a costumelor populare și un program artistic prezentat de formațiile artistice invitate precum și balul festivalului. Sărbătoarea a continuat în comuna Șvinița și duminică, 27 mai, de Rusalii, cu Ziua Comunei, când fii satului au revinit acasă și au petrecut alături de rude și consăteni. Programul zilei a cuprins slujba și tăierea colacului de Rusalii în biserica din comună, program artistic și acordarea de premii și tradiționalul bal de Rusalii susținut artistic de ansamblul Dunav al comunei și de formația de muzică populară sârbească ,,ŢuleGeorgevici”.
A consemnat Ludovic Vulea, redactor Radio România Oltenia Craiova
Comunitățile Elene din Oltenia au serbat Ziua Națională a Greciei
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
25 martie 2018, 19:39 / actualizat: 25 martie 2018, 20:44
Duminică, 25 martie 2018, Comunitățile Elene din Craiova, Drobeta-Turnu Severin și Calafat au serbat Ziua Națională a Republicii Elene printr-un spectacol susținut la Facultatea de Agronomie din Craiova.
Partener în cadrul manifestării a fost Palatul Copiilor din Craiova, iar alături de ansamblurile celor trei comunități – Prietenii lui Zorba și Mlădițe de la Drobeta-Turnu Severin, Elefteria de la Calafat și Irini de la Comunitatea Craiova – au urcat pe scenă și câțiva studenți greci de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, care au dorit să sărbătorească împreună cu grecii din Oltenia și prietenii lor.
A consemnat Ludovic Vulea, redactor, Radio România Oltenia Craiova
Ca în fiecare primăvară, de peste 20 de ani, Uniunea Elenă din România (UER) a comemorat la Drăgășani luptele purtate de eteriști împotriva trupelor otomane în anul 1821, în care revoluționarii s-au jertfit pentru libertate și neatârnare. Evenimentul de la Drăgăşani face parte dintr-o serie amplă de manifestări inițiate de Uniunea Elenă din România, care vor marca, până aproape de jumătatea lunii aprilie, Ziua Naţională a Greciei – 25 martie, data la care, în anul 1821 a început lupta de eliberare a poporului grec de sub jugul asupririi otomane, manifestări organizate la nivelul întregii ţări de cele 25 de comunităţi elene teritoriale, a precizat preşedintele Uniunii Elene din România, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol:
Sâmbătă, 24 martie, la Drăgășani, au răspuns invitației domnului deputat, secretarul general adjunct al grecilor de pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe al Greciei – Dimitris Plevrakis, Ioannis Sarriyannis – Atașatul Militar al Greciei în Romania, Athanasios Houpis- Secretar general în orașul Aspropirgos din Grecia, Gyorgos Stafylakis – președintele Organizației Naționale de Turism a Greciei, membri ai comunităților elene din Oltenia și reprezentanți ai comunităților elene din Romania. La „Monumentul eteriştilor şi pandurilor” au fost intonate imnurile naţionale ale Greciei şi României şi a fost oficiată o slujbă de pomenire a eroilor greci și români căzuți în luptele de la Drăgășani, au fost depuse coroane din partea Ambasadei Republicii Elene în România, a Uniunii Elene din România, din partea Primăriei Municipiului Drăgăşani și a comunităţilor teritoriale, iar o gardă de onoare a Jandarmeriei Române a prezentat onorul militar.
Ziua Națională a Greciei este marcată și la Craiova, duminică, 25 martie, printr-un spectacol organizat de comunitățile elene din Craiova, Calafat și Drobeta-Turnu Severin, la facultatea de Agronomie, începând cu ora 11:30, la care sunt invitați să participe toți prietenii grecilor și cei care vor să descopere frumusețile folclorului elen.
A consemnat Ludovic Vulea, redactor, Radio România Oltenia Craiova
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
2 martie 2018, 07:01 / actualizat: 2 martie 2018, 8:07
În ciuda vremii reci și a traficului dificil, membrii Comunității evreilor din Craiova s-au întâlnit joi, 1 martie (14 Adar conform calendarului ebraic), în sinagoga mică unde au sărbătorit Purim, cea mai veche sărbătoare din calendarul evreiesc, iar președintele comunității, doctor docent Corneliu Sabetay a reamintit celor prezenți povestea frumoasei Estera, cea care, dând dovadă de curaj și voință, a reușit salvarea de la pieire a unchiului său Mordechai și a poporului evreu, nimicire pusă la cale prin minciună și uneltire de nedreptul Haman, sfetnicul împăratului Ahashverosh.
Purim sau Sărbătoarea Destinului este o sărbătoare veselă, o sărbătoare a speranței în care, un popor mereu împins la limita supraviețuirii prin forța istoriei, își amintește că visul poate deveni realitate dacă este urmat cu credință, o sărbătoare ce comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic de către frumoasa regină Estera, după cum este scris în cartea biblică Megillat Esther ( Cartea Esterei). Purimul este mai mult o sărbătoare națională decât una religioasă, abținerea de la muncă și de la alte activități nefiind obligatorie. Atmosfera din zilele de Purim este una de carnaval: oamenii poartă măști, atât în timpul ceremoniei religioase cât și după aceasta, se organizează petreceri și se pun în scenă diferite piese.
A consemnat Ludovic Vulea, redactor Studioul Teritorial de Radio Craiova
Partida Romilor Dolj a marcat „Ziua dezrobirii romilor în România”
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
22 februarie 2018, 18:00 / actualizat: 22 februarie 2018, 19:01
Joi, 22 februarie, Biblioteca Județeană Alexandru și Arstia Aman din Craiova a găzduit manifestarea cu titlul „Dezrobirea juridică și socio-economică a romilor la 100 de ani de la Marea Unire”, organizată de Partida Romilor Pro-Europa, filiala Dolj și Asociația Centrul de Cultură al Romilor Dolj, pentru a marca astfel împlinirea a 162 de ani de la adoptarea primelor legi pentru dezrobirea romilor.
Au participat reprezentanți ai minorităților albaneză – deputat Bogdan-Alin Stoica și elenă – Ion Vasoianis, ai prefecturii Dolj, ai Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) și desigur ai etniei, elevi ai școlilor Ion Creangă și Anton Pann din Craiova, dar și tineri ori mai vârstinici romi.
S-a discutat despre semnificația eliberării romilor din robie – „soră bună” a sclaviei, după cum a remarcat Lucian Cherata, inspector de specialitate al ISJ Dolj, despre modul în care dezrobirea a fost receptată de membrii etniei, dar și despre faptul că robia romilor nu s-a încheiat încă, deoarece, după cum a remarcat președintele Partidei Romilor Dolj, Romeo Tiberiade, tributari unor idei preconcepute provenite din sânul etniei, dar și din afara ei, unii romi sunt încă robi, captivi în lumea tradițiilor și de aceea, organizațiile reprezentative ale acestora, cei care au reușit să depășească barierele deseori autoimpuse de mentalitate, trebuie să lupte pentru a-i elibera pe romi din cătușele ignoranței și din lanțurile neștiinței de carte, pentru a-i dezrobi pe copii din temnița căsătoriilor timpurii și din carcera lipsei de educație.
A consemnat Ludovic Vulea, redactor, Studioul Teritorial de Radio Craiova
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
2 februarie 2018, 13:42 / actualizat: 2 februarie 2018, 14:54
A îngriji viţa de vie tot anul şi a o boteza odată-n an, la 1 februarie este o practică generală. Zonal, denumirea sărbătorii motivează punerea în prim plan a gesticii şi recitativului, a recuzitei folosite şi a participării actanţilor. Arezanul viilor, Gurbanul viilor, trifănitul viilor, târcolitul viilor sunt câteva din denumirile ştiute în arealul românesc, în special în zona de sud a ţării. Trifănitul face trimitere la Trif şi este ştiut în partea de nord a Olteniei. În partea de sud, în zona Giurgiu, arezanul adună oamenii la vii, iar în Gorj gurbanul viilor e grija cea mare a podgorenilor. Dacă în cazul acestor trei denumiri practica vizată era organizarea de ospeţe la vie, în capul viei, la care participau sătenii şi se pregăteau bucate şi băutură pentru străini, ofrandele erau date celor ce nu făceau parte din comunitate, tocmai pentru a îmbuna natura şi a rodi viile. Se viza astfel abundenţa şi păzirea viilor de acţiunea nefastă a insectelor.
În Plaiul Cloşani străinii ştiau de această sărbătoare şi în prima zi de făurar veneau spre a se înfrupta din ofrande.
A doua componentă definitorie a obiceiului ştiut de „gurban” sau „trifănit” era folosirea corzilor de vie ca element de podoabă şi cu funcţie apotropaică. Se făceau coroniţe de corzi de vie, se purtau în timpul mesei şi participanţii îşi încingeau mijlocul cu corzi de vie, în ideea de realizare a unui transfer magic dinspre rodirea viei spre rodirea trupului.
Şi încă un detaliu semnificativ uneşte practica rituală a celebrării zeului vinului: târcolirea viei, înconjurarea ei. Este o tehnică magică pentru invocarea belşugului, preluată şi în alte momente calendaristice importante:Crăciun, Anul Nou. Gospodarul „ocoleşte via cu «bundăretele» (preparatul ritual de Crăciun, consumat apoi pe loc), turnând vin la butuci”, ca să fie strugurele cât „bundăretele”.
La Segarcea în judeţul Dolj sau în Mehedinţi la Balta, ori la Bălceşti în judeţul Vâlcea preotul înconjoară via, stropind-o cu aghiazmă.
O altă practică rituală, aproape uitată este „tratarea” corzii de viţă de vie: o crestează în patru locuri, în formă de cruce, o udă cu vin, pun sare, înfig o bucată de slănină şi una de pâine. Ca să aibă viţa de toate ale acestei lumi şi în această lume să-şi lase rodul spre îndestularea oamenilor.
Indiferent de complexitatea practicii rituale şi magice, la final via, şi, prin reducţie simbolică, corzile de vie sunt udate de preot cu aghiazmă mică, făcută pe loc şi împreunată cu aghiazmă mare făcută la Bobotează. Trifănitul şi târcolitul dau bucuria roadelor de mai târziu şi încă o sărbătoare în calendarul popular.
În comuna Peștișani din județul Gorj s-a desfășurat o nouă ediție a sărbătorii Trifonului „Conform obiceiului păstrat de decenii, asemeni părinților și bunicilor, proprietarii viilor din dealul Ieriți s-au adunat la început de Făurar la crucea din deal, unde preotul a sfințit viile, a blestemat gângăniile dăunătoare și i-a pomenit pe cei plecați în altă lume”, declară colegul nostru de la Studioul Teritorial de Radio Craiova Ludovic Vulea, cel care a şi imoitalizat momentele semnificative ale sărbătorii.
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifiziune
Miercuri, 13 septembrie 2017, Asociația Parida Romilor „Pro Europa” sucursala Dolj a organizat, la Craiova, evenimentul omagial „Lacrimi țigănești pe rugul deportării”, marcând astfel împlinirea a 75 de ani de la începutul deportării romilor din județul Dolj, în Transnistria.
Manifestarea a debutat cu o slujbă de pomenire a victimelor deportării dar și a celor trei adevărați eroi romi, Serdaru Nicolae – Oran, Miclescu Vasile – Netinov și Parnică Baculescu, oamenii care au reușit salvarea a peste 300 de persoane din Transnistria. Slujba a fost săvârșită de un sobor de preoți, la biserica Madona Dudu din Craiova și a fost urmată de o masă rotundă, la sediul Consiliului Județean Dolj, la care au participat membri ai comunității, supraviețuitori ai deportării, tineri romi, reprezentanți ai autorităților județene și municipale precum și o delegație suedeză condusă de profesorul Jurgen Indt.
S-a discutat despre momentul 13 septembrie 1942 în Craiova, s-au depănat amintiri dureroase.
Evenimentul s-a încheiat cu un concert susținut de muzicieni ai Operei Române din Craiova la Muzeul de Artă – Palatul Jean Mihail, având în repertoriu piese clasice cu rădăcini țigănești – Dansuri ungare de Johannes Brahms și Oci Ciornie din folclorul rus, dar și lucrări de Mozart, Bach, Mascagni și Balada de Ciprian Porumbescu.
„Dacă 13 septembrie 1942 este ziua începutului sfârșitului, ziua deportării și ziua drumului către moarte, 13 septembrie 2017 este ziua în care etnia romă din județul Dolj dorește a-și venera înaintașii, a-și jeli morții, a cugeta asupra condiției umane și a ne gândi cu toții la libertate, la faptul că ororile trecutului niciodată nu trebuie să se mai repete”, a declarat Romea Tiberiade, președintele filialei Dolj a Asociației Partida Romilor „Pro Europa”.
A consemnat Ludovic Vulea, redactor Radio România Oltenia Craiova
Joi, 09 iunie 2016, Asociația Partida Romilor „PRO-EUROPA”, filiala Dolj, a organizat în Parcul Tineretului din Craiova manifestarea „ȘI TU POȚI”, un proiect de integrare socială a copiilor de la școlile generale 13, respectiv 19.
Au participat elevi de la clasele primare și gimnaziu, care au avut ocazia să-i întâlnească pe câțiva dintre studenții mediciniști de etnie romă din Craiova, să le asculte poveștile și să învețe cum pot reuși să se realizeze, luptând uneori chiar cu bariere și prejudecăți inconștient autoimpuse. Au avut loc întreceri sportive, jocuri psihosociale, iar elevi romi de la Liceul de Arte Marin Sorescu au susținut scurte recitaluri.
La finalul activității, participanții și-au înălțat către cer dorințele de devenire viitoare, mai exact fiecare a scris pe câte un balon ce ar vrea să devină când va fi mare și, lansând în văzduh baloanele, au promis să lupte pentru realizarea visului.
A consemnat Ludovic Vulea – Radio românia Oltenia Craiova
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
