Copiii și tinerii, mai înclinați să creadă că lumea devine un loc mai bun decât generațiile mai în vârstă!

Publicat de Andra Radu, 18 noiembrie 2021, 13:39

Copiii și tinerii sunt cu 50% mai înclinați decât persoanele mai în vârstă să creadă că lumea se transformă într-un loc mai bun cu fiecare generație, potrivit unui nou sondaj internațional realizat de UNICEF și Gallup și publicat înaintea Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului.

Din sondaj reiese și faptul că tinerii cred într-o proporție mai mare că viața copiilor s-a ameliorat, o majoritate covârșitoare considerând că serviciile medicale, educația și siguranța fizică de care se bucură copiii de astăzi sunt la un nivel mai ridicat decât în cazul generației părinților lor.

Totuși, în ciuda optimismului lor, tinerii nu sunt nicidecum naivi, așteptându-se la acțiuni împotriva schimbărilor climatice, exprimând scepticism față de informațiile pe care le accesează pe rețelele de socializare și luptându-se cu stări de depresie și anxietate.

Aceștia se consideră cetățeni globali într-o proporție mult mai mare decât persoanele mai în vârstă și îmbrățișează mai ușor ideea cooperării internaționale în lupta împotriva unor amenințări precum pandemia de COVID-19.

„În prezent, lumea are nenumărate motive de pesimism: schimbările climatice, pandemia, sărăcia și inegalitatea, creșterea neîncrederii și răspândirea naționalismului. Dar iată și un motiv de optimism: copiii și tinerii refuză să privească lumea prin lentilele întunecate ale adulților”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Față de generațiile mai în vârstă, tinerii lumii își păstrează speranța, au o perspectivă mult mai globală și sunt hotărâți să transforme lumea într-un loc mai bun. Tinerii din zilele noastre își fac griji pentru viitor, dar se consideră parte a soluției”.

Sondajul din cadrul proiectului Changing Childhood este primul de acest gen care caută să afle părerea mai multor generații despre lume în general și despre ce înseamnă să fii copil în zilele noastre. Acesta a inclus peste 21.000 de persoane din două grupe de vârstă (15-24 de ani și 40 de ani și peste), provenind din 21 de țări.

S-au realizat sondaje reprezentative la nivel național în țări din toate regiunile – Africa, Asia, Europa, America de Nord și America de Sud – și din toate categoriile de venit.

În general, datele schițează imaginea generațiilor tinere ca un produse ale globalizării. De exemplu, în medie, aproape de două ori mai mulți tineri (39%) decât persoane mai în vârstă (22%) se consideră ca făcând parte din comunitatea mondială mai mult decât din propria națiune sau comunitate locală. Cu fiecare an adăugat la vârsta respondentului, ponderea persoanelor care se consideră cetățeni globali scade, în medie, cu aproximativ un procent.

Sondajul – realizat în timpul pandemiei – remarcă de asemenea faptul că tinerii și copiii au, în general, mai multă încredere în guvernele țărilor lor, în oamenii de știință și în presa internațională ca surse de informații fiabile. Și totuși, sondajul arată că tinerii de astăzi sunt conștienți de problemele cu care se confruntă lumea:

• Majoritatea tinerilor identifică o serie de riscuri serioase la care sunt expuși copiii în mediul online, precum vizionarea de conținut violent sau explicit din punct de vedere sexual (78%) sau bullying-ul (79%).
• Doar 17% dintre tineri spun că au „multă” încredere în platformele sociale în ceea ce privește furnizarea de informații fiabile.
• În timp ce 64% dintre tinerii din țările cu venituri mici și medii cred că, la maturitate, copiii din țara lor vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor, tinerii din țările cu venituri mari cred într-o mică măsură în progresul economic. În aceste state, mai puțin de o treime dintre tinerii respondenți afirmă că, la vârsta maturității, copiii din zilele noastre vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor.
• Peste o treime dintre tineri declară că se simt adesea nervoși sau anxioși și aproape unul din cinci spune că se simte deseori deprimat sau are un interes scăzut pentru orice fel de activitate.
• În medie, 59% dintre tineri declară că, în zilele noastre, copiii sunt supuși presiunii de a reuși mai mult decât părinții lor în copilărie.

Sondajul constată și faptul că tinerii vor să vadă progrese mai rapide în lupta împotriva discriminării, mai multă cooperare între țări și să fie ascultați de către factorii de decizie:

• În medie, aproape trei sferturi dintre tinerii care sunt conștienți de schimbările climatice cred că guvernele ar trebui să ia măsuri importante pentru a le combate. Proporția este și mai ridicată în țările cu venituri mici și medii (82%) unde se așteaptă ca impactul schimbărilor climatice să fie cel mai grav.
• În aproape toate țările incluse în sondaj, marea majoritate a tinerilor declară că țările lor ar fi mai puțin expuse amenințărilor precum COVID-19 dacă guvernele s-ar coordona cu alte state în loc să acționeze pe cont propriu.
• Tinerii sprijină mai puternic drepturile persoanelor LGBTQ+, la cârma luptei pentru egalitate aflându-se femeile tinere.
• În medie, 58% dintre persoanele de 15-24 de ani cred că este foarte important ca liderii politici să asculte copiii.

„Nu putem ști ce gândesc tinerii dacă nu îi întrebăm. Sondajul UNICEF subliniază importanța consultării generației viitoare și a înțelegerii perspectivelor sale”, a afirmat Joe Daly, partener principal în cadrul Gallup. „Copiii de astăzi sunt liderii de mâine; este esențial ca generațiile mai mari să își asume rolul ce le revine pentru a ne asigura că lăsăm o lume mai bună copiilor noștri”.

Sondajul identifică anumite zone în care se remarcă o puternică aliniere între generațiile tinere și cele mai în vârstă – în special referitor la climă, importanța educației, cooperarea internațională și implicarea copiilor. La polul opus, optimismul, abordarea dintr-o perspectivă globală și recunoașterea progreselor istorice reprezintă câteva dintre clivajele cele mai profunde.

„Deși acest studiu creionează o perspectivă nuanțată a decalajului inter-generațional, transpare o imagine clară: copiii și tinerii întruchipează spiritul secolului XXI într-o măsură mult mai mare decât părinții lor”, a declarat Fore. „Acum, când UNICEF se pregătește să marcheze cea de-a 75-a aniversare a sa luna viitoare și suntem la un pas de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, este esențial să îi consultăm pe tineri în mod direct în legătură cu bunăstarea lor și cu schimbările din viața lor”.

Scopul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului – sărbătorite în fiecare an pe 20 noiembrie – este acela de a sensibiliza cu privire la milioanele de copii cărora li se neagă dreptul la servicii de sănătate, nutriție, educație și protecție adecvate și de a promova vocea tinerilor ca un element critic în orice discuție despre viitorul lor.

Odată cu publicarea sondajului, UNICEF lansează o nouă platformă interactivă, www.unicef.org/changing-childhood, conținând toate datele din cadrul sondajului și raportul proiectului.

Proiectul Changing Childhood reprezintă primul sondaj realizat la nivel mondial în rândul mai multor generații cu scopul de a afla părerea acestora referitor la ce înseamnă să fii copil în prezent. În cadrul proiectului, UNICEF a colaborat cu Gallup pentru realizarea unui sondaj în rândul a peste 21.000 de adulți și copii din 21 de țări, în perioada februarie-iunie 2021.

În fiecare țară, eșantionarea a fost una aleatorie și reprezentativă la nivel național pentru două categorii ale populației: persoane de 15-24 de ani și persoane de 40 de ani și peste. Aria de acoperire a reprezentat-o întreg teritoriul țării, inclusiv mediul rural, iar baza de sondaj a cuprins întreaga populație civilă neinstituționalizată din fiecare grupă de vârstă, cu acces la telefon.

Țările incluse în sondaj sunt: Argentina, Bangladesh, Brazilia, Camerun, Etiopia, Franța, Germania, Japonia, India, Indonezia, Kenya, Liban, Mali, Maroc, Nigeria, Peru, Regatul Unit, Spania, SUA, Ucraina și Zimbabwe.

UNICEF: Prima zi de şcoală, „amânată pe termen nedefinit” pentru 140 de milioane de noi elevi din lume!

Publicat de Andra Radu, 24 august 2021, 17:05

Prima zi de şcoală, un moment important pentru cei mai mici elevi din lume şi pentru părinţii lor, a fost amânată din cauza COVID-19 pentru 140 de milioane de copii, conform estimărilor unei noi analize a UNICEF publicate într-o perioadă în care vacanţa de vară ia sfârşit în multe părţi ale lumii.

Potrivit estimărilor, opt milioane dintre aceşti elevi au aşteptat peste un an de zile şi continuă să aştepte prima zi de şcoală cu prezenţă fizică, deoarece trăiesc în zone în care şcolile s-au închis pe durata pandemiei.

„Prima zi de şcoală este un moment important din viaţa unui copil, deschizându-i calea spre învăţare şi creştere personală, un drum ce îi va schimba viaţa. Majoritatea dintre noi îşi amintesc numeroase detalii mărunte —  cu ce eram îmbrăcaţi, numele învăţătoarei, lângă cine am stat. Însă, pentru milioane de copii, această zi importantă a fost amânată pe termen nedefinit”, a afirmat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.

„Odată cu reluarea cursurilor în multe părţi ale lumii, milioane de copii de clasa întâi aşteaptă de peste un an să vadă cum arată o sală de clasă. Este posibil ca milioane de alţi copii să nu vadă deloc o sală de curs în acest semestru. În cazul celor mai vulnerabili, creşte simţitor riscul de a nu pune niciodată piciorul într-o sală de clasă.”

Clasa întâi pune bazele întregului proces de învăţare, introducând elevii în tainele cititului, ale scrisului şi ale matematicii. Este, de asemenea, o perioadă în care cursurile cu prezenţă fizică îi ajută pe copii să devină independenţi, să se adapteze noilor rutine şi să dezvolte relaţii importante cu cadrele didactice şi colegii.

Cursurile cu prezenţă fizică permit, de asemenea, cadrelor didactice să identifice şi să abordeze carenţele educaţionale, problemele de sănătate mintală şi abuzul care ar putea afecta negativ bunăstarea copiilor.

În 2020, şcolile din lumea întreagă au fost închise complet timp de 79 de zile de şcoală, în medie. Însă, în cazul a 168 de milioane de elevi, după declanşarea pandemiei, şcolile au rămas închise aproape tot anul. Chiar şi acum, mulţi copii se confruntă cu un al doilea an în care le va fi întreruptă educaţia, lucru fără precedent.

Consecinţele închiderii şcolilor – regresul şcolar, disconfortul psihic, neefectuarea vaccinurilor, riscul crescut de abandon şcolar, exploatarea copilului prin muncă şi căsătoriile timpurii – vor fi resimţite de către numeroşi copii, mai ales de către cei mai mici, aflaţi într-o etapă de dezvoltare critică.

Deşi ţările din lumea întreagă fac demersuri pentru asigurarea educaţiei la distanţă, cel puţin 29% dintre elevii de ciclu primar nu beneficiază de aceasta. Pe lângă lipsa resurselor necesare pentru a învăţa la distanţă, este posibil ca cei mai mici elevi să nu poată participa din cauza lipsei de sprijin pentru utilizarea tehnologiei, a unui mediu de învăţare ineficient, a presiunii de a se ocupa de sarcinile gospodăreşti sau a obligaţiei de a munci.

Studiile arată că experienţele şcolare pozitive din această perioadă de tranziţie determină viitoarele rezultate obţinute de copii în plan social, emoţional şi educaţional. Totodată, copiii care acumulează carenţe educaţionale în primii ani de şcoală rămân, de obicei, în urmă pe toată durata şcolarizării lor, iar decalajul creşte pe parcursul anilor. Numărul anilor de şcoală ai unui copil afectează în mod direct şi viitoarele venituri ale acestuia.

Dacă nu se iau măsuri pentru reducerea riscurilor, Banca Mondială estimează că această generaţie de elevi va înregistra o pierdere de 10 trilioane de dolari la nivelul câştigurilor de-a lungul timpului. S-a dovedit că demersurile pentru eliminarea decalajului educaţional implică nişte costuri mai reduse şi sunt mai eficiente dacă se realizează mai din timp, precum şi că investiţiile în educaţie susţin redresarea, creşterea şi prosperitatea economică.

UNICEF îndeamnă guvernele să redeschidă, cât mai repede cu putinţă, şcolile pentru derularea cursurilor cu prezenţă fizică şi să ofere elevilor metode eficiente de recuperare a cunoştinţelor. Împreună cu Banca Mondială și UNESCO, UNICEF îndeamnă guvernele să se concentreze pe trei priorităţi cheie privind recuperarea materiei în şcoli:

• Programe ţintite pentru a readuce toţi copiii şi tinerii la şcoală, acolo unde pot accesa servicii personalizate, care să le satisfacă nevoile educaţionale, medicale, psihosociale şi de altă natură;
• Educaţie remedială eficientă pentru a-i ajuta pe elevi să recupereze materia pierdută;
• Sprijin oferit cadrelor didactice pentru eliminarea carenţelor şcolare şi integrarea tehnologiilor digitale în actul didactic.

„Prima zi de şcoală este o zi a speranţei şi a posibilităţilor — o zi pentru un început bun. Însă nu toţi copiii au parte de un început bun. Unii copii nici măcar nu încep şcoala,” a afirmat Fore.

„Trebuie să redeschidem şcolile pentru derularea cursurilor cu prezenţă fizică cât mai repede cu putinţă şi trebuie să eliminăm negreşit decalajele educaţionale pe care  le-a creat această pandemie. Dacă nu vom face acest lucru, unii copii s-ar putea să nu recupereze niciodată decalajul.”

În săptămânile următoare, UNICEF va continua mobilizarea partenerilor săi şi a publicului larg pentru a se asigura că această criză a educaţiei nu devine o catastrofă educaţională. Campaniile online şi offline vor mobiliza liderii lumii, cadrele didactice şi părinţii în jurul unei cauze comune: redeschiderea şcolilor pentru derularea cursurilor cu prezenţă fizică cât mai repede cu putinţă. Este în joc viitorul celor mai vulnerabili copii ai lumii.

Suicidul, nefericirea, obezitatea și abilitățile sociale și academice limitate, caracteristici des întâlnite la copii!

Publicat de Andra Radu, 3 septembrie 2020, 12:45

Suicidul, nefericirea, obezitatea și abilitățile sociale și academice limitate au devenit caracteristici mult prea des întâlnite la copiii din țările cu venituri ridicate, potrivit ultimului raport publicat astăzi de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti.

Seria acestor rapoarte realizate de către UNICEF – de 20 de ani deja – folosește date naționale comparabile pentru a realiza un clasament al țărilor membre ale UE și ale OCDE în ceea ce privește copiii. Raportul Worlds of Influence: Understanding what shapes child well-being in rich countries [Lumi de influență: înțelegerea factorilor ce determină bunăstarea copiilor în țările bogate] utilizează date de dinaintea declanșării pandemiei de COVID-19 și cuprinde un clasament ce ține cont de sănătatea mintală și fizică a copiilor, precum și de abilitățile academice și sociale ale acestora. În baza acestor indicatori, la nivelul statelor bogate, Țările de Jos, Danemarca și Norvegia sunt pe primele trei locuri la condițiile de care beneficiază copiii.

„Multe dintre cele mai bogate țări – care dețin resursele necesare pentru a oferi tuturor o copilărie fericită – nu reușesc să realizeze acest lucru pentru copii”, a afirmat Gunilla Olsson, director al UNICEF Innocenti. „Dacă guvernele nu iau măsuri rapide și decisive pentru a asigura bunăstarea copiilor în cadrul răspunsului lor la pandemie, ne putem aștepta în continuare la creșterea vertiginoasă a sărăciei infantile, la deteriorarea sănătății mintale și fizice și la adâncirea decalajului privind competențele înregistrat în rândul copiilor. Sprijinul acordat familiilor și copiilor pentru a face față pandemiei de COVID-19 este complet inadecvat. Trebuie realizate mai multe demersuri pentru a oferi copiilor o copilărie sigură și fericită – acum”.

Rezultate-cheie ale raportului

Sănătate mintală: În majoritatea țărilor, mai puțin de patru cincimi dintre copii se declară mulțumiți de propria viață. Turcia înregistrează cea mai mică rată a satisfacției în viață, și anume 53%, fiind urmată de Japonia și Regatul Unit. Copiii care au parte de susținerea familiei în mai mică măsură și cei care sunt victime ale bullying-ului au o sănătate mintală mult mai fragilă.

Lituania raportează cea mai ridicată rată a suicidului în rândul adolescenților – una dintre principalele cauze de deces în cazul adolescenților din țările bogate cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, urmată de Noua Zeelandă și Estonia.

Sănătate fizică: Rata de obezitate și rata de supraponderabilitate înregistrate în rândul copiilor au crescut în ultimii ani. La nivelul tuturor țărilor, în jur de 1 din 3 copii este fie obez, fie supraponderal, înregistrându-se o creștere simțitoare a acestor rate și în Europa de Sud. În peste un sfert dintre țările bogate, mortalitatea infantilă depășește în continuare raportul de 1 la 1.000.

Competențe: În medie, 40% dintre copiii din toate statele membre ale OCDE și ale UE nu dețin competențe de bază în ceea ce privește cititul și matematica la vârsta de 15 ani. Copiii din Bulgaria, România și Chile se descurcă cel mai slab. Estonia, Irlanda și Finlanda stau cel mai bine la acest capitol. În majoritatea țărilor, cel puțin 1 din 5 copii nu are încredere în abilitățile sale sociale de a-și face noi prieteni. Încrederea cea mai scăzută în această privință se remarcă la copiii din Chile, Japonia și Islanda.

Raportul conține și date privind domeniile în care se înregistrează progrese clare în ceea ce privește bunăstarea copiilor. În medie, 95% dintre copiii de vârstă preșcolară sunt actualmente cuprinși în programe de educație formală, iar numărul tinerilor de 15-19 ani care nu sunt nici angajați, nici cuprinși într-o formă de învățământ sau instruire a scăzut în 30 dintre cele 37 de țări. Totuși, aceste progrese importante riscă să fie anulate din cauza impactului pandemiei de COVID-19.

Țările sunt clasificate și în funcție de politicile lor în domeniul bunăstării copiilor și de alți factori, inclusiv factori referitori la economie, societate și mediu. Norvegia, Islanda și Finlanda ocupă primele locuri în ceea ce privește contextul și politicile favorabile bunăstării copiilor. În medie, țările cheltuie sub 3% din PIB pentru politici dedicate familiilor și copiilor.

Din cauza pandemiei de COVID-19, în prima jumătate a anului 2020, majoritatea țărilor incluse în raport au închis școlile timp de mai bine de 100 de zile, în paralel cu implementarea unor măsuri stricte de izolare a populației.

Raportul constată faptul că pierderea membrilor familiei și a prietenilor, anxietatea, restricțiile referitoare la izolarea acasă, lipsa sprijinului, închiderea școlilor, căutarea unui echilibru între viața profesională și cea personală, accesul redus la asistență medicală, dublate de pierderile economice provocate de pandemie au un impact devastator asupra bunăstării copiilor, afectându-le atât sănătatea mintală și fizică, cât și dezvoltarea.

Înaintea pandemiei de COVID-19, rata medie a sărăciei relative înregistrate în rândul copiilor în cele 41 de țări era de 20%. Având în vedere previziunile potrivit cărora, în următorii doi ani, se va raporta o scădere a PIB-ului în aproape toate aceste țări, dacă guvernele nu întreprind neîntârziat acțiuni corective, sărăcia infantilă va crește.

„Pe măsură ce repercusiunile economice, educaționale și sociale ale pandemiei continuă să ia amploare, în absența unor eforturi concertate, impactul asupra bunăstării actualei generații de copii, a familiilor lor și a societăților în care trăiesc aceștia va fi și mai agresiv și mai devastator”, a declarat Olsson. „Însă aceste riscuri pot fi evitate dacă guvernele nu întârzie să realizeze acțiuni decisive menite să protejeze bunăstarea copiilor”.

În baza raportului și a evoluțiilor recente, UNICEF îndeamnă la luarea următoarelor măsuri destinate protejării și creșterii bunăstării copiilor:

• Realizarea unor acțiuni decisive pentru a reduce inegalitatea veniturilor și nivelul de sărăcie și pentru a asigura accesul tuturor copiilor la resursele de care au nevoie.
• Eliminarea rapidă a decalajului major înregistrat la nivelul serviciilor de sănătate mintală în cazul copiilor și al adolescenț
• Extinderea politicilor adresate familiilor în vederea îmbunătățirii echilibrului dintre viața profesională și cea personală, în special a accesului la servicii flexibile de îngrijire timpurie a copilului, de calitate și la prețuri accesibile.
• Intensificarea eforturilor menite să protejeze copiii împotriva unor boli evitabile, inclusiv inversarea tendinței recente de reducere a vaccinării împotriva rujeolei.
• Îmbunătățirea politicilor de combatere a COVID-19 ce vin în sprijinul familiilor cu copii și asigurarea că bugetele ce susțin bunăstarea copiilor nu sunt deloc afectate de măsurile de austeritate.

OMS: Situaţia pandemiei de coronavirus în lume se înrăutăţeşte!

Publicat de Andra Radu, 9 iunie 2020, 16:54

Situaţia legată de răspândirea coronavirusului în Europa se îmbunătăţeşte, însă, per ansamblu, în lume aceasta se înrăutăţeşte, a declarat directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„OMS a primit informaţia privind creşterea până la 7 milioane de cazuri de infectare cu coronavirus în lume şi la circa 400.000 de decese”, a declarat acesta.

„Deşi situaţia în Europa se îmbunătăţeşte, la nivel global aceasta se înrăutăţeşte”, a constatat şeful OMS.

Directorul general al organizaţiei a amintit că, în ultimele 9-10 zile, în lume au fost înregistrate zilnic peste 100.000 de cazuri noi de infectare. Duminică, acest număr a depăşit 136.000 într-o singură zi, 75% dintre cazuri fiind confirmate doar în zece state, în principal din America şi Asia de Sud.

„De asemenea, observăm o creştere a numărului de cazuri COVID-19 şi în unele regiuni din Europa de Est şi în Asia Centrală”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Potrivit afirmaţiilor sale, principala ameninţare în aceste ţări este „autorelaxarea”.