Filipii de Toamnă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 15 noiembrie 2019, 05:00

Odată cu Lăsatul de sec al Postului de Crăciun (14 noiembrie) trebuie respectaţi şi Filipii de toamnă, sărbătoare de care îşi amintesc mai ales femeile. Astfel gospodăria va fi ferită de necaz. Filipii se ţin pentru a avea noroc la cai, pentru a nu se isca viermi în grădini, pentru a se feri viile de uscăciune şi mai ales pentru a feri vitele de lupi. Socotind durata Filipilor, sărbătoarea poate fi plasată în calendarul popular chiar pe primul loc alături de Sântoader.

(varianta radiofonică a rubricii)

Despre Filipi folcloristul Constantin Rădulescu-Codin comenta hazliu la începutul acestui veac. „Dar eu mă crucesc tare la Filipii aceştia! De unde or mai fi ieşit şi ei, că-n calendar nu-i nici o pomeneală de Filip ori de Pilip. Şi cât sunt de ţinuţi, doamne, Pilipii! Şase zilişoare în rând femeile nu dau gunoiul afară, încât se strânge o târnă de gunoi după uşă. Nu împunge una o dată cu acul şi nu pune mâna pe nimic, „că-i rău de lup!” Îţi ia lupul oiţele din bătătură! Să te ferească Dumnezeu să isprăveşti de moară-n Filipi, să ţi se stingă focul în vatră, fie să-ţi lipsească ceva din casă, că nu te lipeşti de vecine, de te-ar vedea mort de foame ori îngheţat scut. Afurisite lighioane trebuie să mai fie şi lupii aceştia! Vezi dumneata, de unde să ştie ei c-ai ţinut Pilipii, ca să se uite cu jind la oiţele şi la porcii Dumitale, fără să le poată mânca, iar pe ale mele, care n-am ţinut Pilipii, să mi le mănânce?”.

Femeile să nu muncească, dar bărbaţii pot îndeplini orice sarcină: să lucreze deci, chiar şi în gospodărie. Măsuri apotropaice însoţesc această sărbătoare „se lipeşte gura sobii, să se lege şi gura lupului”, „prin unele părţi ale Doljului, în tot timpul celor trei zile cât durează pe aici Filipii se ţine atârnate de lemnul coşului o secure cu scopul ca întreaga familie să fie ferită de pagube”.

Să nu se dea nimic cu împrumut, mai ales sărături şi foc.

 Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: DanPăsărin, arhiva personală

Academia Română aprobă intervenţia la urs şi lup, cu condiţia protejării speciilor

Publicat de adinaiftime, 23 iulie 2017, 10:10

Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române anunţă că va aviza proiectul Ministerului Mediului referitor la nivelul de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup. Condiţia este menţionarea măsurilor concrete de conservare a speciilor vizate şi de prevenire a conflictelor om-animal. Comisia a cerut şi modificarea textului ordinului astfel încât să fie clarificat faptul că nu este vorba de vânătoare la trofeu şi că primează acţiunile de capturare şi relocare.

De asemenea, comisia solicită Ministerului Mediului ca prin structurile teritoriale să verifice punerea în aplicare a legislaţiei naţionale şi comunitare, în mod special când ordinul va produce efecte.