Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de munte de la Brașov, respectiv Miercurea Ciuc, participă până pe 11 octombrie la exercițiul SARMIS-OLT 24. La exercițiu sunt prezenți și militari aliați din Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Cehia, Portugalia, Turcia și Marea Britanie. Exercițiul are și o componentă interinstituțională, prin participarea forțelor din Ministerul Afacerilor Interne și din Serviciul de Telecomunicații Speciale. Antrenamentele au loc în poligoanele Brădet, Grohotiș, Valea Doftanei și Trăisteni.
Schimbarea comenzii Grupului de luptă NATO din România
Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:32
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Rotație de efective ale detașamentului francez din cadrul grupului de luptă NATO găzduit de România.
Colonelul Jean Michelin a preluat comanda grupului de la conaționalul său, colonelul Louis Marie Levacher, pe timpul unei ceremonii desfășurate marți în Centrul Național de Instruire de la Cincu.
Trupele franceze aflate în țara noastră ajung astfel la a noua rotație a misiunii Aigle, desfășurată pentru întărirea posturii de descurajare aliate în regiune.
Din grupul de luptă aliat aflat pe teritoriul României mai fac parte forțe ale armatelor din Belgia și Luxemburg, cu un total de 1.000 de militari.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și omologul luxemburghez, generalul Steve Thull, au vizitat marți Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est din Sibiu și Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu. Cei doi oficiali au discutat despre integrarea militarilor luxemburghezi în Grupul de Luptă NATO găzduit de țara noastră și au evaluat situația de securitate din zona extinsă a Mării Negre și programul de antrenamente și exerciții comune pe teritoriul României.
Generalul Vlad a apreciat că nivelul de cooperare dintre militarii români și partenerii din structura aliată este unul excelent, iar contribuția militarilor luxemburghezi rămâne esențială în procesul realizării capacității operaționale inițiale a grupului de luptă de nivel brigadă, care va avea loc la începutul anului viitor.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Ministrul apărării și șeful statului major al armatei luxemburgheze au vizitat, luni, contingentul de militari al acestei țări aflat în grupul de luptă NATO găzduit de țara noastră.
În Centrul Național de Instruire de la Cincu, județul Brașov ei s-au întâlnit cu omologii din România ministrul Angel Tîlvăr și generalul Gheorghiță Vlad, alături de care au discutat despre situația de securitate din regiune, a Mării Negre și a Balcanilor de Vest și au făcut o analiză a stadiului relațiilor bilaterale de cooperare în domeniul militar.
Ministrul apărării, Angel Tîlvăr:Discuțiile au avut în vedere utilizarea centrului F-16, un alt succes al României, fiind singurul loc din Europa unde există un astfel de centru. Apoi, elementele de cyber defence, în care Luxemburg are o experiență pe care o poate împărtăși și cu noi.
Conceptul de apărare colectivă, suntem atenți și implicați în ceea ce înseamnă Balcanii de Vest, dar și în ceea ce privește țări vulnerabile la comportamentul Rusiei, mă refer aici la Republica Moldova.
Șeful statului major al apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit în această săptămână, la sediul batalionului 22 în Fanterie din Caracal și cu omologul portughez, generalul José Nunes da Fonseca.
Portugalia are dislocați în țara noastră, în sistem rotațional, începând din luna aprilie a anului 2022, circa 200 de militari în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Îl ascultăm pe șeful apărării, General Gheorghiță Vlad, cu o declarație acordată pentru Jurnal Militar: Avem un plan de cooperare bilateral foarte bun cu armata portugheză. Au fost camarazii noștri de la începutul construcției tuturor structurilor multinaționale. Ne perfecționăm împreună, ne pregătim împreună, suntem interoperabili 100% în toate activitățile în care ne-am implicat.
Am avut acest sentiment că suntem camarazi, că suntem pe deplin compatibili și putem să desfășurăm misiuni de luptă, împreună.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO găzduite de România și-a testat în această săptămână capacitatea de dislocare rapidă a trupelor și a tehnicii militare. 250 de militari francezi și luxemburghezi cu 65 de mijloace tehnice din grupul aliat, aflat în poligonul de la Cincu din județul Brașov, au participat la exercițiul Deployex, care a presupus deplasarea în poligonul Babadag din Dobrogea.
Potrivit comandantului Grupului de luptă NATO, colonelul francez Philippe Le Duc, exercițiul a contribuit la îmbunătățirea nivelului de interoperabilitate a forțelor, fiind o continuare a secvențelor de instruire desfășurate anterior în Cincu.
Grupul de luptă NATO dislocat în România a fost constituit pentru consolidarea securității spațiului euroatlantic pe flancul estic și la el contribuie militari din Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.
Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.
Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.
Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO din România a fost completat cu un detașament de militari din Luxemburg. Ceremonia de integrare a noii structuri a avut loc în Centrul Național de Instruire Întrunite de la Cincu.
Militarii luxemburghezi vor forma un pluton de recunoaștere, care va face parte, pe timpul misiunii, din compania olandeză a Grupului de luptă. Detașamentul este dislocat în țara noastră pentru o perioadă de 28 de luni.
Alianța Nord-Atlantică a constituit Grupul de luptă din țara noastră în luna mai a anului trecut, sub comanda Franței, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul forței de răspuns a NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Anunțul a fost făcut de premierul acestei țări, Xavier Bettel, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o în Marele Ducat cu președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului român a declarat că apreciază acest sprijin și a salutat viitoarea prezență militară luxemburgheză în România, precizând că această decizie consolidează cooperarea celor două țări în ceea ce privește întărirea flancului estic al NATO.
Klaus Iohannis:Discuția a cuprins, desigur, și analiza actualului context de securitate. I-am prezentat, domnule prim-ministru, evaluarea noastră la un an de la declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Am subliniat sprijinul multidimensional și constant al Bucureștiului pentru Ucraina, dar și provocările multiple cu care se confruntă Republica Moldova, pe care România o susține fără echivoc, nu numai pentru a avansa parcursul său european, dar și pentru a face față dificultăților economice și de securitate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO din țara noastră a fost constituit anul trecut, cu Franța în rol de națiune-cadru și cu efective din armatele Belgiei și Olandei, care acționează în sistem rotațional.
Germania va prelua comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO
Publicat de Gabriel Stan,
3 ianuarie 2023, 12:43 / actualizat: 3 ianuarie 2023, 14:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania va conduce în 2023 forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat a Alianței Nord-Atlantice.
Pe măsură ce războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, hotărârea NATO de a proteja și apura fiecare centimetru din teritoriul aliat trebuie să fie fără îndoială.
Ca răspuns de primă linie, această forță este o componentă esențială a apărării noastre colective, a transmis Alianța Nord-Atlantică. Germania preia comanda de la Franța, care a fost la conducere în 2022.
Efectivele forței vor cuprinde aproximativ 11.500 de militari din nouă țări membre NATO: Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Slovenia.
Forța întrunită, cu un nivel de reacție foarte ridicat, a fost înființată în anul 2014 ca parte a întăririi forței de răspuns a NATO în urma anexării Crimeii de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu.
Structura este elementul forței de răspuns a NATO cu cel mai înalt nivel de pregătire. Statele aliate se schimbă la conducere printr-o rotație anuală.
Peste o sută de tineri, selectaţi din ţări de pe patru continente, participă în această săptămână la MILSET Expo Sciences Europe, manifestare găzduită de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV).
Expo Sciences Europe este o expoziţie internaţională de ştiinţă şi inventică pentru tineret, ce se desfăşoară pentru prima dată în România.
Tinerii care participă în această săptămână la activităţile organizate la Suceava în cadrul acestei manifestări sunt din Algeria, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Italia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Nepal, Olanda, Polonia, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina şi România.
Programul cuprinde expoziţii de proiecte ale elevilor, prezentări pe teme ştiinţifice, workshop-uri şi ateliere, prezentări ale unor cercetători internaţionali şi ale unor firme, vizite ştiinţifice şi culturale în municipiul Suceava şi în judeţ, seri culturale româneşti şi internaţionale, concursuri pe teme ştiinţifice.
Potrivit celei mai recente cercetări Eurostat, învățământul superior în Uniunea Europeană este o realitate pentru tot mai mulți oameni, 2021 atingând un vârf istoric pentru continent.
Potrivit datelor, Irlanda este lider. Aici, aproximativ 50% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au absolvit studii superioare, adică o universitate sau o altă instituție de învățământ superior.
Acest rezultat este urmat de Luxemburg, unde procentul este puțin sub 50%, și de Cipru, unde acest grup cuprinde aproximativ 45% din populație. Pentru comparație, media UE este puțin peste 30%.
De cealaltă parte a spectrului, cu cel mai mic număr de persoane care au studii superioare, Eurostat indică România, Italia și Republica Cehă, unde nivelurile de învățământ superior se situează la circa 20%.
Acest rezultat este deosebit de scăzut în România, de fapt, cel mai scăzut din UE, unde persoanele cu diplomă universitară sau una echivalentă reprezintă aproximativ 18% din populația cu vârste între 25 și 74 de ani.
Învățământul superior este din ce în ce mai vital pentru o piață a muncii bine dezvoltată a UE, atât pentru indivizi, cât și pentru societate în ansamblu. Pe măsură ce piața muncii și viața noastră de zi cu zi devin mai interconectate și mai complexe, prin digitalizare, cererea de forță de muncă înalt calificată și specializată va crește.
În general, chiar și un învățământ secundar superior, adică liceu sau formare profesională, este adesea considerat nivelul minim care le poate permite indivizilor să participe pe deplin în societate și să ducă o viață împlinită.
Acesta este motivul pentru care, în 2021, UE a adoptat un pachet de măsuri care vizează creșterea învățământului terțiar în rândul tinerilor (25-34) la 45% până în 2030. Aproximativ jumătate din toate statele membre au atins deja acest obiectiv, Irlanda raportând că peste 60% din populația sa a atins obiectivul.
Potrivit datelor Eurostat, femeile au atins obiectivul de învățământ superior al blocului pentru 2030, de 45%, în 2019. În 2021, acest procent a crescut la 46,8%. Spre comparație, ponderea bărbaților cu studii superioare a fost de numai 35,7% în 2021.
În ciuda faptului că numărul bărbaților care au studii universitare a crescut în aceeași perioadă, ritmul a fost mai lent, ceea ce a dus la o diferență de gen de 11,1% între cele două grupuri. Această tendință a continuat în grupul celor de 20-24 de ani, cu cel puțin studii medii superioare – mai multe femei fiind absolvente de liceu.
Există doar două țări în UE în care numărul bărbaților l-a depășit pe cel al femeilor – România și Bulgaria. Cu toate acestea, majoritatea țărilor UE au raportat o rată generală ridicată a persoanelor care au cel puțin studii de calificare, din aceeași grupă de vârstă, media fiind în jur de 85%.
Patru echipe ale Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov au obţinut, anul acesta, locul I la prestigiosul „Space Settlement Contest” organizat de NASA, fiind singurul colegiu participant care a înregistrat o astfel de performanţă, conform unui comunicat remis, luni, de instituţia braşoveană de învăţământ.
Elevii premiaţi sunt invitaţi de onoare la Luxemburg, unde vor dispune de un stand pentru a-şi expune proiectele realizate.
„Space Settlement Contest” este un concurs internaţional multidisciplinar organizat de National Space Society (NSS) din SUA şi care, timp de 25 de ani, a fost administrat de NASA Ames Research Center.
În cadrul competiţiei, elevii din întreaga lume au fost invitaţi să-şi imagineze şi să proiecteze viaţa unei societăţi umane în spaţiu, precum şi sistemele de menţinere a vieţii necesare colonizării Cosmosului.
În cadrul ediţiei de anul acesta, National Space Society a avut parte de 3.076 de înscrieri, fiind implicaţi astfel peste 17.000 de elevi din 22 de ţări.
Selecţionata masculină a României a debutat cu o victorie, 3-1 cu Luxemburg, marţi, la Campionatele Europene de tenis de masă pe echipe de la Cluj-Napoca.
Punctele tricolorilor au fost aduse de Rareş Şipoş, 3-2 (11-5, 7-11, 16-14, 8-11, 11-9) cu Eric Gold, Hunor Szocs a trecut de jucătorul de origine română Traian Ciociu cu 3-0 (11-8, 11-8, 11-5), iar Ovidiu Ionescu a dispus de Eric Gold cu 3-0 (11-5, 11-8, 11-9).
Singurul punct al oaspeţilor a fost reuşit de Luka Mladenovic, cu 3-2 (11-13, 3-11, 11-4, 11-7, 11-8).
Astăzi, în Grupa H, România va înfrunta Finlanda (19:00), iar joi va avea loc meciul cu Slovenia (19:00).
În şcolile primare din Uniunea Europeană există, în medie, 14 elevi la un învăţător.
Clasele din România sunt cele mai numeroase, în condiţiile în care în anul 2019 erau aproape 20 de elevi la un învăţător, iar în Grecia erau 8,7 elevi la un învăţător, arată datele publicate marţi de Eurostat.
În total, în anul 2019, în UE erau două milioane de învăţători (85% femei şi 15% bărbaţi) şi 24,5 milioane de elevi în învăţământul primar.
Ţările cu cel mai ridicat număr de elevi pentru un singur învăţător sunt: România (19,4 elevi), Franţa (18,8 elevi) şi Cehia (18,7 elevi). La polul opus sunt Grecia (8,7 copii), Luxemburg (9 copii) şi Polonia (9,6 elevi).
Numărul mediu de elevi pentru un singur învăţător a scăzut uşor în UE de la 13,6 elevi în 2018 la 13,5 elevi în 2019. O tendinţă similară s-a înregistrat şi în România, de la 19,5 elevi în 2018 la 19,4 elevi în 2019.
Participanții la Școala de Vară de la Braşov, organizată de Institutul Cultural Român în perioada 2-27 iulie 2019, învaţă limba română prin intermediul cursurilor, atelierelor, vizitelor documentare.
Cei mai mulţi spun că s-au îndrăgostit de România, de cultura şi civilizaţia noastră, iar cei mai tineri se declară fascinaţi de cum s-a păstrat limba română între popoarele slave care o înconjoară.
Cursanții vin din Luxemburg, Spania, Israel, Croația, Elveția, Belgia, Polonia, Venezuela, Brazilia.
Anul acesta, la cea de-a 25-a ediţie a Şcolii de Vară de Limba Română, s-au înscris 23 de participanţi.
Programul organizat de ICR este potrivit nevoilor lor, fapt care le dă ocazia să cunoască România din punct de vedere literar, artistic, turistic, dar și gastronomic.
„Proiectul acesta este o bună combinaţie, pentru că ne integrăm foarte bine, mai ales că suntem din diferite ţări, este un moment bun ca oamenii să se cunoască. Putem să vorbim şi să ne înţelegem în română”, spune Daniel Navas, un cursant din cadrul Şcolii de Vară de Limba Română.
Cursurile de limbă română sunt susţinute de trei profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Școala de Vară de la Brașov este cel mai longeviv program derulat de ICR. Alături de cursurile intensive de limba română, în program mai sunt incluse ateliere de creație, cursuri de cultură şi civilizaţie românească, proiecții de filme, precum și un program de documentare culturală.
Publicat de Andra Radu,
23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25
Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.
Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.
Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.
Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.
Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.
La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.
Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.
În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.
Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.
În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.
Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!
Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.
Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.
Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.
Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.
Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.
Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.
Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.
Luxemburgul este țara care cheltuiește mai mult pentru sănătate, pe cap de locuitor, în comparație cu România, care cheltuie cei mai puțini bani la acest capitol. Spania se află în centrul clasamentului, cu o cheltuială per locuitor de 2.034 de euro. Țările care alcătuiesc Uniunea Europeană cheltuiesc circa un miliard de euro pentru sănătate, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Această cifră reprezintă 7,2% din PIB-ul european și este al doilea element de cheltuieli cel mai important după „protecțiasocială” (19,2%). Țările care cheltuiesc cel mai mult în raport cu PIB-ul lor sunt Danemarca (8,6%), Franța (8,2%), Austria și Olanda (ambele 8%). Spania se află pe poziția 15, cu 6,2%.
Ce se întâmplă dacă analizăm cheltuielile pe cap de locuitor? În acest caz, potrivit Eurostat, clasamentul este condus de Luxemburg, cu 5.556 de euro per locuitor, urmat de Suedia, cu 4.966 de euro, şi Danemarca, 4.876 de euro. Pe de altă parte, cei care cheltuiesc cel mai puțin per cetățean sunt România (388 euro), Bulgaria (504 euro) și Letonia (650 euro). Spania, în acest caz, este situată pe poziția 13, cu 2.034 de euro per locuitor.
Luxemburg – 5.556; Suedia – 4.966; Danemarca – 4.876; Olanda – 4.297; Irlanda – 4.147; Germania – 3.973; Austria – 3.957; Belgia – 3.722; Franţa – 3.582; Finlanda – 3.575; Spania – 2.034. (Sursa: Eurostat)
Vânzările cu amănuntul au crescut în septembrie cu 0,7% faţă de luna anterioară în zona euro şi cu 0,3% la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit datelor furnizate de Biroul european de statistică, Eurostat, vânzările cu amănuntul în luna septembrie au crescut cu 0,7% faţă de luna august în zona euro, cu 19 membri. Faţă de luna septembrie a anului trecut, vânzările cu amănuntul au înregistrat o creştere de 3,7 procente.
Datele Eurostat indică faptul că la nivelul celor 28 de membri ai Uniunii Europene, creşterea în septembrie 2017 a fost de 0,3% faţă de august şi de 3,5 procente faţă de septembrie 2016.
Potrivit datelor oficiale, cea mai mare creştere, în bază lunară, din Uniunea Europeană, s-a înregistrat în Irlanda (1,4%) iar cea mai mare scădere a fost raportată în Regatul Unit (2,2%).
Analizând datele în baza anuală, cea mai mare creştere a comerţului cu amănuntul s-a înregistrat în România (14%). Singura ţară care şi-a diminuat vânzările cu amănuntul în perioada de referință a fost Luxemburg (25,3%).
România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.
România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.
Politica europeană în sectorul transporturilor feroviare urmărește crearea unui spațiu unic în acest domeniu. Cele trei pachete legislative adoptate și ce de-al 4-lea, în curs de adoptare, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, scăderea timpului de deplasare, creșterea siguranței și a nivelului calității serviciilor.
Adoptat deja de Parlament în primă lectură, cel de-a patrulea pachet presupune modificări legislative la nivel național, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, deschiderea la concurență, cel târziu în decembrie 2019, a contractelor de servicii publice de pe piețele naționale în vederea îmbunătățirii calității și eficacității serviciilor de transporturi naționale de călători. România, alături de alte 6 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Letonia și Luxemburg), nu au luat încă măsurile necesare pentru a se conforma directivei și, dacă în termen de două luni nu comunică măsurile adoptate privind instituirea unui spațiu feroviar european unic, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. Deschiderea spațiului pentru o concurență pe piața națională feroviară până în 2019 este un termen ambițios dar sunt și motive de speranță apreciază europarlamentara Claudia Țapardel, membră în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European:
Este un termen foarte provocator dar pot să vă spun că discuțiile pe care le avem, Parlament European, Comisie Europeană, Consiliu European, toate cele 3 instituții își manifestă dorința ca acest sistem de management integrat la nivel feroviar să fie adoptat și implementat cât mai rapid. Nu aș vrea să mă hazardez să dau un termen limită dar obiectivele sunt ca în cadrul acestui mandat, 2014 – 2019, să avem o finalizare a celui de-al patrulea pachet feroviar și o mai mare integrare a sistemului feroviar în Europa.
Cel de-al 4-lea pachet feroviar, adoptat deja de Parlament în primă lectură, vizează modificarea actelor legislative naționale privind interoperabilitatea, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, reglementarea perceperii de tarife pentru utilizarea infrastructurii, a serviciilor de transport și standardizarea conturilor întreprinderilor feroviare. O politică comună a transporturilor capabilă să mențină concurența și să asigure libera prestare a serviciilor necesită armonizarea normelor tehnice, administrative și în materie de securitate. Rezultatele așteptate vizează capacitatea de interoperabilitate, o mai mare siguranță în funcționarea sistemului feroviar european, cerințe comune pentru întreprinderile de transport feroviar pentru accesul în rețeaua națională a statelor membre, armonizarea condițiilor privind accesul în profesie și reducerea poluării sonore. Pe termen lung, este vorba despre realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză și, pe termen mediu (până în 2030), triplarea lungimii rețelei de mare viteză și menținerea unei rețele feroviare dense în toate statele membre. De asemenea, se preconizează că, în 2050, cea mai mare parte a transportului de pasageri pe distanțe medii se va realiza cu trenul.
În ciuda succesului înregistrat de programele UE anterioare, drumurile europene sunt încă departe de a fi sigure. În 2009, 35 000 de persoane au murit în accidente rutiere şi peste 1,7 milioane au fost rănite. UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50% până în 2020. Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru evaluarea normelor privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcarea reglementărilor în materie de siguranță rutieră.
Scopul acestei consultări este de a realiza o evaluare a eficacității normelor în vigoare și a relevanței domeniului lor de aplicare. În funcție de rezultate, Comisia poate face propuneri cu privire la o serie de aspecte, inclusiv în ce privește evaluarea impactului. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.
”Încurajarea participanților la trafic să respecte normele de bază în ceea ce privește siguranța rutieră este un element esențial în strategia dedicată. Pentru respectarea legii, urmărirea și pedepsirea infracțiunilor sunt necesare. Controalele ar trebui să fie sistematice, iar sancțiunile ar trebui să fie eficiente și aplicate tuturor infractorilor, nu numai rezidenților”.
Directiva Uniunii Europene oferă acces la date privind înmatricularea vehiculelor, cu scopul identificării infractorilor nerezidenți. Deschisă la finele anului trecut, o consultare publică stă la dispoziția tuturor cetățenilor până în 19 febr. Chestionarul la care suntem invitați să răspundem cuprinde întrebări de genul: Ce credeți despre sancționarea șoferilor rezidenți, in comparative cu cei ne-rezidenți, in cazul încălcării regulilor de trafic rutier? Cum evaluați calitatea informării oferită de autoritățile țărilor prin care tranzitați? Ați primit vreodată o cerere de plată a unei amenzi din partea unui alt stat el UE? Dacă da, ați plătit amenda? Despre obiectivele acestei consultări, Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara: ”Directiva cu privire la schimbul de informații transfrontalier contribuie la identificarea conducătorilor auto care au comis infracțiuni legate de siguranța rutieră , cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a avut loc infracțiunea. Pe baza studiilor și a chestionarelor completate, Comisia va prezenta la finele acestui an un raport în care va evalua:
eficacitatea Directivei privind reducerea numărului de decese pe drumurile europene,
aplicația electronică pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor,
necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și de a propune criterii comune privind procedurile de urmărire în cazul neplății unei sancțiuni financiare,
necesitatea dezvoltării de standarde comune pentru echipamentele automate de verificare și pentru proceduri pentru a asigura o mai mare convergență a aplicării normelor de trafic rutier de către statele membre”.
Conducătorii auto ne-rezidenți reprezintă 5% din traficul rutier în Uniunea Europeană dar aproximativ 15% din amenzile pentru condus cu viteză peste limita legală. În țări precum Franța unde turismul de tranzit e foarte ridicat amenzile pentru depășirea vitezei legale ajunge până la 40-50% în sezon pentru ne-rezidenți. Acest lucru duce la o mai mare nevoie de control interstatal în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și Spania. Cetățenii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile comerciale și companiile sunt invitate să participe la consultare, completând chestionarul într-una din limbile oficiale ale UE, chestionar disponibil on-line doar în limba engleză pe pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.
Bruxelles, noiembrie 2015, capitala instituțiile europene, cu mașini și trupe militare în patrulă pe străzi, clădiri evacuate și stații de metrou închise de teama unor atacuri teroriste. Aceasta este imaginea de ansamblu din care fragmente sunt așezate în relatările jurnaliștilor.
Măsurile luate de autoritățile belgiene sunt reacție la desfășurările ulterioare atacurilor teroriste din capitala franceză. În fapt, chiar autoritățile de la Paris au lansat o ofensiva politico – diplomatică pentru a accelera luarea unor măsuri la nivel european în lupta împotriva celor care pregătesc atentate. De altfel, pe acest fond al solicitărilor franceze, președinția Uniunii Europene ce este deținută până la sfârșitul anului de Luxemburg a convocat de urgență Consiliul de Miniștri pentru Justiție și Afaceri Interne.
Așadar, pe un fond de tensiune în spațiul comunitar, oficialii au discutat în ideea unor măsuri energice care să acopere mai multe planuri, inclusiv cel al securității cetățenilor.
Conferința de presă organizată după Consiliul Justiție și Afaceri Interne a adus în fața jurnaliștilor, cum rar s-a întâmplat, concomitent și la aceleași pupitre, mai mulți miniștri și oficiali europeni. Tradus ca un gest de înțelegere și solidaritate între statele europene, prezența comună , prin cele spuse, a oferit și informații cu privire la măsurile ce ar urma să fie luate.
În deschiderea întâlnirii cu presa, ministrul luxemburghez al securității interne, Etienne SCHNEIDER, a rezumat ce măsuri urmează să fie luate, după discuțiile din Consiliul Justiție Afaceri Interne.
Am adoptat concluziile Consiliului și care au în vedere întărirea luptei comune împotriva terorismului. Scopul nostru este să avem o cooperare simplă și eficientă și asta într-un mod permanent. Președinția luxemburgheză a Uniunii Europene își propune să finalizeze elaborarea acestui dosar până la sfârșitul acestui an. Va trebui, desigur, să negociem o directivă operațională și eficientă care va include și realizarea unei baze de date a pasagerilor zborurilor intracomunitare și aceasta nu se va limita la crima transnațională. Al doilea aspect pe care vreau să-l subliniez este cel al luptei noastre împotriva traficului ilegal de arme. Vrem să se înceapă lucru în Consiliu, mai ales că a fost adoptată de Comisia Europeană directiva ce vizează armele de foc. În al treilea rând, trebuie să întărim controalele la frontierele noastre externe. Legislația actuală deja permite să desfășurăm controale sistematice și coordonate, chiar și în cazul cetățenilor care se bucură de circulația liberă. Cred că s-a discutat destul, este timpul ca noi să implementăm deciziile luate. Nu este o opțiune, este o obligație. Prin concluziile Consiliului, invităm Comisia Europeană să realizeze un proiect de revizuire cu amendamente pentru codul Schengen. Vrem să ne asigurăm că nu vom bloca libera circulație dar totuși trebuie să urmăm această cale.
De adăugat că România a fost reprezentată de ministrul justiţiei, Raluca Prună, şi de ministrul afacerilor interne, Petre Tobă. Poziţia țării noastre este cea de susţinere a măsurilor care asigură securitatea cetăţenilor europeni şi protejarea valorilor şi a principiilor care fundamentează construcţia europeană.
Al treilea transport de imigranţi din state din sudul Europei a plecat spre o altă ţară a Uniunii Europene, potrivit planului de relocare propus de Comisia Europeană.
Din Grecia, 30 de persoane s-au îmbarcat spre Luxemburg, majoritatea sirieni şi irakieni. Cele şase familii au fost însoţite până la avion de premierul grec Alexis Tsipras, de comisarul european Dimitris Avramopoulus, de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz şi de ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn.
În acest context, comisarul Uniunii Europene pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulus, a declarat:
“Acest proces de relocare se va confrunta cu diverse dificultăţi. Din acest moment, trebuie să se transforme într-un proces regulat, astfel încât, treptat, succesul acestei politici să ofere un răspuns convingător la toate întrebările care sunt ridicate şi, în acelaşi timp, să ducă la realizarea obiectivelor pe care le avem în vedere.”
Grecia dispune de mai multe centre localizate în Lesbos, Chios, Samos şi Leros, însă nu are, deocamdată, un număr semnificativ de experţi ai UE promişi de statele membre. Este necesară prezenţa experţilor Frontex şi ai Biroului European de Sprijin pentru Azil. Ambele agenţii sunt utile în cadrul procesului de monitorizare şi evaluare, fiind considerate esenţiale pentru ca schema de relocare să fie cu adevărat funcţională.
Conform planului de relocare decis de UE în luna septembrie, un numar de 160.000 imigranţi, dintre care 66.000 intraţi prin Grecia, urmează să fie distribuiţi între ţările blocului comunitar pe o perioadă de doi ani.
Două serii au plecat deja din Italia în luna octombrie, cu destinaţia Suedia şi Finlanda, în total fiind vorba despre 87 de persoane, sirieni si eritreeni.
Ministrii de interne şi ai transporturilor din nouă ţări legate prin linii feroviare – Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Luxemburg, Olanda şi Elveţia – au convenit, la Paris, să consolideze măsurile de securitate în gări şi trenurile internaţionale, după atacul dejucat într-un tren pe ruta Amsterdam-Paris, la 21 august.
Autorităţile din nouă ţări europene vor spori controalele privind identitatea pasagerilor şi a bagajelor în cazul călătoriilor cu trenurile internaţionale pe distanţe mari.
De asemenea, vor emite bilete nominale pe acest tip de trenuri, pentru a întări securitatea, iar pe calea ferată vor fi suplimentate patrulele mixte formate din poliţişti din aceste state.
Măsurile figurează într-o declaraţie comună dată publicităţii la încheierea reuniunii de la Paris. În declaraţie, cei nouă miniştri fac apel la Comisia Europeană să înăsprească legislaţia cu privire la armele de foc şi cer serviciilor de informaţii să-şi intensifice cooperarea.
Violeta Bulc, comisar european responsabil de Transport, a declarat după reuniune că securitatea şi siguranţa pasagerilor este o prioritate majoră a Comisiei Europene.
”Întâlnirea a fost extrem de importantă şi eficientă. Este esenţial ca transportul public să rămână deschis şi accesibil, iar măsurile de securitate trebuie să fie proporţionale cu ameninţările. Declaraţia adoptată astăzi va da un nou impuls consolidării securităţii feroviare. Comisia va lucra foarte strâns cu statele membre ale UE, cu experţii din industria de profil pentru a identifica modalităţi de creştere a securităţii feroviare transfrontaliere.”
Recomandările făcute în cadrul reuniunii de la Paris vor fi dezbătute de un grup de lucru pentru securitatea feroviară europeană, la 11 septembrie, apoi de miniştrii Transporturilor din statele UE, care se vor întâlni la 7-8 octombrie.
Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare, economia dă semne de revenire treptată.
Cu toate acestea, rata medie a şomajului este încă îngrijorător de ridicată, tinerii din toate ţările fiind deosebit de afectaţi. Comisia Europeană – conform angajamentului din momentul investirii – pregăteşte soluţii structurate pe mai multe paliere. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
În primul trimestru al anului 23,6 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene erau înregistraţi ca şomeri. O tendinţă îngrijorătoare este creşterea procentului şomerilor pe termen lung, care în primul trimestru al anului se cifra la 4,9%.
Miniştrii ocupării şi afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii s-au reunit săptămâna trecută în Luxemburg, pe ordinea de zi figurând printre altele, tocmai aceste problematici.
Prezentă la întrunire, Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a ţinut să sublinieze:
„Este clar, că lucrul de care avem cea mai mare nevoie la ora actuală în Uniunea Europeană sunt noi locuri de muncă, bune şi sigure.
Încă din prima zi de activitate a Comisiei Juncker aceasta ne-a fost prioritatea numărul unu. Ştiţi că mai mult de un miliard de euro au fost alocaţi Iniţiativei pentru Ocuparea Forţei de Muncă în Rândul Tinerilor pentru ca 600 de mii de tineri să-şi găsească un serviciu sau să beneficieze de un training un cursul anului 2015!
Am intensificat de asemenea cooperarea cu sectorul privat, care s-a angajat să asigure acces tinerilor la mai mult de 140 de mii de stagii de practică. Imediat după perioada de vară voi veni cu o propunere vizând modalităţi de abordare a şomajului pe termen lung, pentru ca să reuşim reîncadrarea în muncă a acelor persoane care au stat prea mult timp fără un serviciu.”
Conform raportului pe 2014 privind evoluţiile pieţei muncii şi a salariilor în Europa, anul trecut a reprezentat un punct de cotitură în domeniul creării a noi locuri de muncă: după 5 ani de declin aproape continuu, tendinţa a fost finalmente inversată, înregistrându-se o creştere cu 1%. Evoluţia este una însemnată având în vedere şi ritmul modest al redresării economice.
Îmbunătăţirea vizibilă a fost determinată printre altele de măsurile de sprijin vizând costurile salariale. Totuşi este nevoie de noi investiţii pentru un progres de durată şi nu în ultimul rând pentru îmbunătăţirea statisticii şomajului pe termen lung. Planul de Investiţii pentru Europa, cu finanţarea sa de 315 miliarde de euro va juca fără îndoială un rol important şi în acest plan.
„Dacă ne dorim o revenire economică puternică, este nevoie ca statele membre să crească unele spre altele, să conveargă. Mai multă convergenţă este lucrul de care avem nevoie, în viziunea noastră o convergenţă „în sus”. Aceasta ne va fi ţinta propusă prin semestrul european eficientizat, în care reformele economice şi sociale merg mână-mână.”
Agenda socială va beneficia inclusiv de suportul Fondului Social European – a subliniat comisarul.
Luxemburg, cea mai mica tara din UE dar, in acelasi timp, una din cele 6 tari fondatoare ale UE alaturi de Germania, Franta, Italia, Belgia si Olanda a preluat la 1 iulie presedintia prin roatie a Consiliului UE.
Această ţară, poate cea mai experimentată din Europa, după cum subliniază eurodeputaţii şi corespondenţii de presă acreditaţi la Bruxelles, are de făcut faţă unor probleme de o dificultate fără precedent. Sunt menționate îndeosebi criza datoriei Greciei, problemele legate de migraţia masivă prin Mediterana, dar şi pregătirile în vederea importanţei Conferinţe de la Paris, din luna decembrie, consacrată complicatelor probleme ale schimbărilor de climă.
Nu puţini eurodeputaţi luxemburghezi au relevat importanţa misiunii ce revine în acest al doilea semestru al anului 2015 Luxemburgului în calitatea sa de preşedinte al Consiliului UE.
Xavier BETTEL, prim ministrul luxemburghez a prezentat prioritățile mandatului său care se bazează pe șapte capitol:
Motto-ul nostrum este O Uniune pentru cetățeni, o Uniune care să fie mai aproape de cetățeni și de mediul de business. Vrem să fim atenți la nevoile cetățenilor, partenerilor sociali si să susținem mediul de afaceri. Pentru a realize acest lucru ne-am fundamentat strategia pe următorii piloni:
Primul este aprofundarea dimensiunii sociale a UE,
al doilea , gestionarea migraţiei care îmbină noţiunile noţiunile de libertate, justiţie şi securitate,
al treilea, revitalizarea pieţei unice cu accentpe dimensiunea sa digitală,
al patrulea, plasarea competitivităţii europene într-un cadru global şi transparent,
al cincelea,promovarea dezvoltării durabile
şi cel de-al şaselea, întărirea poziţiei UE în lume
Într-o conferinţă de presă com,ună, susţinută împreună cu premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a subliniat faptul că “toate presedinţiile sunt dificile, dar aceasta în mod special, având în vedere amplitudinea problemelor care se prefigurează.
Premierul Xavier Battel s-a referit la celălalte provocări cărora trebuie să le facă faţă preşedinţia luxemburgheză cum este dezbaterea deschisă de Marea Britanie pe tema rămânerii ei în blocul comunitar, o primă evaluare a discuțiilor dintre Bruxelles și Londra privind viitoarele raporturi ale acestei țări cu blocul comunitar fiind inclusă pe agenda Consiliului European din luna decembrie.”Pentru a putea construi o punte, trebuie să existe această dorință pe ambele maluri. Președinția luxemburgheză dorește să păstreze Grecia în zona euro și Marea Britanie în UE”, a punctat Xavier Bettel.
De la an la an apele de scăldat din Uniunea Europeană devin din ce în ce mai curate. O evoluție se remarcă și în cele din țara noastră. Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014.
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania cu o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În peste 95 % din zonele pentru scăldat au fost respectate cerințele minime de calitate a apei, iar în 83 % din aceste zone au fost îndeplinite cerințe mai stricte, acestea obținând calificativul „excelent”.
Numai 409 zone pentru scăldat, reprezentând mai puțin de 2 % din numărul total, au fost evaluate ca având rezultate slabe în ceea ce privește calitatea apei de scăldat.
Cel mai mare număr de zone pentru scăldat cu un nivel redus de calitate a apei a fost constatat în Italia, Franța .
În general, plajele costiere obțin un punctaj ridicat, aproape 97 % din zonele pentru scăldat din UE îndeplinind standardele minime și mai mult de 85 % fiind apreciate ca având o calitate „excelentă”. Toate plajele costiere din Slovenia, Malta și Cipru au fost clasificate ca având o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În comparație cu aceasta, 91 % din apele interioare pentru scăldat adica lacuri și râuri, îndeplinesc cel puțin standardele minime și peste 78 % au o calitate excelentă. În Luxemburg și Bulgaria, toate zonele interioare pentru scăldat au primit calificativul excelent, urmate de Danemarca, unde 95 % din lacurile cu apă pentru scăldat aveau o calitate excelentă. În Germania, 92 % din cele aproximativ 2 000 de zone interioare pentru scăldat au obținut calificativul „excelent” în ceea ce privește calitatea apei.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a precizat comisarul european Karmenu Vella
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă înot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directivaprivind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Si apele de scăldat din România sunt sigure spune raportul.
Toate cele 50 de zone cu ape de scăldat monitorizate de pe teritoriul României îndeplinesc criteriile obigatorii și nu reprezintă nici un risc de îmbolnăvire pentru cei ce aleg să înoate în ele, potrivit raportului anual referitor la calitatea apelor de scăldat, publicat de Agenția Europeană pentru Mediu și de Comisia Europeană.
În urma analizelor, 11 zone au fost considerate drept „excelente”, în timp ce celelalte au fost incluse în categoria „satisfăcătoare”. Cele 11 zone cu ape de scăldat excelente se află la Năvodari și în stațiunile Mamaia, Eforie Sud, Olimp, Jupiter , Cap Aurora, Venus, Neptun și Costinești.
Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014. Mai multe informatii ne oferă Cristina Ion, Bucuresti FM
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele costiere şi interioare pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania, toate având o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă ănot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”
a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directiva privind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a mai precizat comisarul european Karmenu Vella.
Tragedia petrecută în acest sfârşit de săptămână, în care aproximativ 800 de imigranţi şi-au pierdut viaţa într-un naufragiu, încercând să ajungă ilegal din Libia în Italia, a determinat Comisia Europeană să propună măsuri urgente pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete.
Înaltul reprezentant al Comisiei, Federica Mogherini consideră că ”Tragediile din ultimele zile, din ultimele luni, din ultimii ani sunt prea mult”. Şefa diplomaţiei europene a declarat, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe ţinută ieri la Luxemburg:
Nu este nicio soluţie facilă, nicio soluţie magică, dar este o responsabilitate pe care trebuie să o exersăm împreună ca europeni şi într-un mod consecvent şi coerent
Cu acelaşi prilej, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a spus:
Este datoria noastră umană şi obligaţia noastră morală să stopăm drama continuă a miilor de oameni care îşi riscă vieţile în fiecare zi în Mediterana
Comisia Europeană a venit cu un plan de 10 măsuri imediate care ar putea preveni noi astfel de tragedii.
Printre acestea se numără întărirea operațiunii europene de supraveghere maritimă Triton, capturarea şi distrugerea vaselor folosite de contrabandişti, crearea unui program de repatriere a imigranţilor ilegali din statele membre.
Toate aceste propuneri vor fi transmise Consiliului European care se va reuni joi în sesiune extraordinară dedicată tocmai situaţiei din Mediterana.
S-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul pe 2015 al ţărilor din Uniunea Europeană. Nivelul cheltuielilor a fost stabilit la 141 miliarde de euro, mai mic faţă de solicitările iniţiale. Pentru a a reduce deficitele au fost diminuate toate bugetele. Datorită acestor modificări, deficitul publicîn zona euroeste așteptat săscadăde la 2,6% din Produsul Intern Brut până la 2,4% în2015.
Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Ne-am dat seama că trebuie să rezolvăm problema şomajului care este foarte ridicat, îmbătrânirea populaţiei şi crearea de locuri de muncă. Suntem cu toţii conştienţi că avem nevoie de consolidare fiscală diferenţiată în conformitate cu regulile noastre şi a reformelor structurale pentru a stimula creşterea economică.
Cinci ţări, Germania, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos şi Slovacia, au prezentat proiecte de buget care sunt în conformitate cu pactul de stabilitate şi creştere, pact care este menit să asigure disciplina bugetară a statelor membre pentru a evita apariţia deficitelor excesive.
Planurile bugetare ale Estoniei, Letoniei, Finlandei şi Sloveniei sunt în mare parte în conformitate cu pactul, însă 7 state membre au încălcat regulile bugetare: Malta, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Portugalia şi Spania. Ţările ale căror planuri bugetare nu nerespectă normele ar trebui să ia, în timp util, măsuri suplimentare.
Eurogroupul va evalua în luna martie progresele în baza evaluărilor de monitorizare din partea Comisiei Europene, care a anunţat că va reexamina situaţia de Franţa, Italia şi Belgia.
Pe agenda Eurogroupului s-a mai aflat şi situaţia din Grecia, ţară care înregistrează primele progrese din punct de vedere economic.
Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Autorităţile elene au făcut progrese în ceea ce priveşte bugetul pe 2015, însă nu suficiente pentru a încheia reexaminarea înainte de sfârşitul anului.
Având în vedere aceste evoluţii, Eurogroupul ar fi dispus să aprobe o eventuală cerere a Greciei privind prelungirea cu încă două luni a programului de salvare din Fondul European de Stabilitate Financiară, program convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. O astfel de prelungire ar da posibilitatea Greciei să încheie a cincea evaluare la începutul anului 2015, respectiv să primească încă 1,8 miliarde de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară.
Grecia a primit în vara acestui an un miliard de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară şi asta după ce autorităţile de la Atena au adoptat anumite reforme pentru redresarea economiei şi reducerea cheltuielilor publice.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
