Aurel Gheorghiță: Îmi doresc aceste întâlniri, să putem să arătăm și noi performanța și nivelul la care am ajuns

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 21:11

Cristian Dumitrașcu: S-au împlinit 193 de ani de la înființarea muncilor militare din România. „Interviul săptămânii” pe care l-am realizat la Inspectoratul General al Muzicilor Militare de aici din București, cu inspectorul general de armă, colonelul Aurel Gheorghiță.

Cristian Dumitrașcu: Domnule Inspector General Aurel Gheorghiță, vă mulțumim că ne-ați primit cu „Interviul săptămânii” la dumneavoastră acasă și „La mulți ani pentru cei 193 de ani de muzici militare în România!”.

Col. Aurel Gheorghiță: Cu drag! La 1831, 1 iulie este semnat primul document oficial în cadrul „Strajei pământești” de înființare a muzicilor militare moderne. Este foarte important de spus că existau și înainte muzici militare, dar acest act de la 01 iulie 1831 este actul de naștere a muzicilor militare moderne românești.

Cristian Dumitrașcu: Este un drum foarte lung de atunci, de la înființare și până acum. Este un drum sinuos. Nu este acum un moment de dezvoltare atât cât ar fi putut să fie muzica militară în România, pentru că în anii de reformă muzicile militare s-au redus foarte mult.

Aurel Gheorghiță: Actualmente în România sunt 17 muzici militare, trei în garnizoana București și 14 în marile centre culturale din România, mai precis la Craiova, la Constanța, Cluj, Iași și pot enumera până la 14 muzici în țară. Aceste muzici sunt coordonate din punct de vedere profesional de către Inspectoratul General al Muzicilor Militare și este o onoare și o plăcere pentru noi de a dezvolta aceste muzici prin Centrul de Instruire pentru Muzici Militare care livrează resursă umană către aceste garnizoane, către muzicile militare din România.

Cristian Dumitrașcu: A fost Școala Militară de Muzică, apoi a fost Liceul Militar de Muzică „Iacob Mureșeanu” care din păcate a fost la un moment dat desființat. Centrul de Instruire pentru Muzici Militare asigură, precum spuneați, resursa umană din liceele de muzică, din facultățile de muzică. Este pentru armată aceasta o variantă care înlocuiește cu succes fosta variantă de filieră directă, unde aici, vreme de cinci ani, de șapte ani, se formau subofițeri și ofițeri de muzică.

Aurel Gheorghiță: Este important de spus că această școală militară, cum toată lumea o cunoaște…

Cristian Dumitrașcu: Școala Militară de Muzică.

Aurel Gheorghiță: Școala Militară de Muzică a avut la un moment dat și 500-600 de elevi, ciclul de învățământ de la 14 ani până la 19 ani era un timp suficient de formare a acestor tineri viitori subofițeri. Am ajuns în situația în care să avem și 25-35 de elevi. Pentru noi este un pas înainte, pentru că astfel reușim să trimitem în teritoriu subofițeri care să deservească și să slujească muzica militară. Urmează să facem demersurile necesare să dublăm această cifră de școlarizare pentru că, din păcate, nu reușim să facem față misiunilor care ne sunt încredințate.

Cristian Dumitrașcu: Până să ajungem la performanțele muzicii reprezentative despre care vreau să vorbim la finalul interviului, aș insista pe această particularitate a muzicienilor militari sau a muzicanților, cum li se spune îndeobște în armată. Este o situație unică, în care sunt două laturi foarte importante, aceea muzicală, unde trebuie să fie la un standard, la o valoare pe care o au, de pildă, filarmonicile, dar este și această latură militară, foarte importantă, partea de ceremonii, de primiri de demnitari, este imaginea armatei în joc și acolo, până acum câțiva ani, muzicienii militari erau instruiți, precum spuneam, pe filieră directă. Sunt voci care spun că nu mai este aceeași performanță din punct de vedere militar, ca reprezentare, pentru că nu au decât o perioadă destul de scurtă, din punctul ăsta de vedere, pe partea de instruire militară.

Aurel Gheorghiţă: Din păcate, este adevărat. Trebuie menționat faptul că și în viața civilă este un deficit mare de instrumentiști. Noi toată resursa umană o recrutăm din viața civilă. Aici, în cadrul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare, reușim, cu greu, într-adevăr, să-i aducem la performanța de a face față misiunilor încredințate pentru muzici militare. Cu siguranță nu se pot echivala nouă luni de zile cu cinci ani sau cinci ani de zile cu nouă luni, dar cu toate acestea, avem copii care vin de la liceele de muzică, de la facultate, de la Conservator – și copii foarte bine instruiți. Aici noi reușim să-i canalizăm, să le deschidem acea dragoste pentru muzica militară și la sfârșitul acestui curs să își ia gradul de sergent.

Cristian Dumitrașcu: Aveți o misiune foarte grea, pentru că probele la intrare sunt aceleași ca pentru orice militar și nu de puține ori am înțeles că oameni foarte buni, cu o foarte bună pregătire muzicală, nu au trecut proba sportivă, de exemplu.

Aurel Gheorghiţă: Da, este adevărat, probele sportive sunt date la centrele zonale. Ele trebuiesc trecute, pentru că fără aceste probe nu pot să se prezinte la examenul de la Centrul de Instruire pentru Muzici Militare. O dată ce au trecut aceste probe, noi îi luăm în calcul și bineînțeles, trebuie să facă dovada științei unui instrument muzical, că știe să citească, știe armonie, știe contrapunct și să-și poată desfășura activitatea muzicală în acest cadru. În urma acelor nouă luni de zile de instruire, ei sunt repartizați la instituțiile din teritoriu.

Cristian Dumitrașcu: Ce vă faceți cu acele situații în care aveți nevoie de instrumentiști pe instrumente specifice, cum ar fi basfligornul, eufoniul, uneori și tuba? Sunt instrumente care nu se regăsesc decât în formații militare muzicale.

Aurel Gheorghiţă: Aşa este. În cadrul programului nostru, în aceste nouă luni de zile reușim să-i canalizăm. Trebuie să nu uităm că această continuă profesionalizare durează toată viața.

Cristian Dumitrașcu: Muzica reprezentativă reprezintă un obiectiv, până la urmă, pentru orice instrumentist militar din această țară să ajungă, dacă se poate, e un fel de echipă națională și este un nivel foarte înalt, este un palmares, precum am aflat și mai devreme, absolut impresionant, cu turnee în toată lumea, în festivaluri militare, unde această orchestră militară de suflători a reprezentat cu cinste România.

Aurel Gheorghiţă: Ne bucurăm că din anul 2022, prima invitație a fost în Polonia, unde au participat România, formația Lituaniei și formația Sloveniei. Ne-am bucurat de o primire călduroasă din partea formațiilor poloneze. Ne-am bucurat de faptul că avem aceste contacte minunate cu formațiile din mai multe țări. De asemenea, tot în același an am avut un turneu internațional la Madrid, unde am avut concerte de sală, sală Radio, cu Guardia Civil din Madrid. Toate aceste turnee, toate aceste manifestări culturale sunt o încercare și în același timp, o foarte mare responsabilitate pentru muzica militară, în special pentru muzica reprezentativă. De ce vă spun acest lucru? Pentru că îmi este dragă. Am pornit în carieră cu acest dar, muzica reprezentativă și este la momentul actual cea mai bună formație din țară.

Cristian Dumitrașcu: Câți ani ați fost dirijorul Muzicii Reprezentative?

Aurel Gheorghiţă: 20 de ani.

Cristian Dumitrașcu: 20 de ani. După ce ați fost înainte și instrumentist acolo.

Aurel Gheorghiţă: Am fost și instrumentist, ’86-’89, am fost instrumentist la Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. Sunt oameni admirabili, da, dedicați meseriei. Am reușit să trecem peste foarte multe lucruri și să facem concerte de sală Radio cu doar două piese, Concertul de Pian în La Minor de Grieg și Simfonia a 9-a de Dvořák. Ceea ce este un palmares, este un vârf de realizare profesională.

Cristian Dumitrașcu: Este un vârf de realizare și aș întări ceea ce aţi spus. Aceste concerte, care au fost scrise pentru orchestre de coarde, pentru pian și orchestră, este o provocare în sine să fie orchestrate pentru instrumentele specifice fanfarei, instrumente de suflat – este un alt acordaj, este o altă particularitate a instrumentului.

Aurel Gheorghiţă: Este foarte important de spus că în cadrul acestui Inspectorat al Muzicilor Militare, avem și un birou de creație, un birou de repertoriu în care oameni, care sunt dedicați meseriei, orchestratori vin cu aceste noi propuneri către muzica reprezentativă. Foarte multe piese care sunt scrise pentru orchestra simfonică sunt adaptate pentru Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, dar, în același timp, pentru formațiile din țară, ceea ce este un lucru foarte bun, pentru că dăm posibilitatea acestor oameni să abordeze un repertoriu diferit.

Cristian Dumitrașcu: Și iată, nu mai departe de acum câteva zile, un exemplu concludent: la Ambasada Statelor Unite ale Americii ați acompaniat o solistă, pentru care ați fost nevoiți să reorchestrați și să transpuneți într-o tonalitate potrivită vocii sale.

Aurel Gheorghiță: Vocii sale. Este important ca aceste adaptări pe care noi le facem aici trebuie să fie cât se poate de bine adresate și orchestrate pentru solistul cu care lucrăm.

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, o ultimă întrebare: dintre toate festivalurile internaționale, unde ați reprezentat România cu cinste, am și fost la câteva astfel de festivaluri, unul la Oslo, altul la Berlin, care v-a rămas cel mai aproape de inimă? Și care credeți că este, să zicem, cel mai reprezentativ? Un fel de Champions League al muzicilor militare? Mi s-a părut cel de la Oslo, Tattoo, de exemplu.

Aurel Gheorghiță: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a participat cred că în toate țările din Europa. Și n-aș vrea să le enumer, bineînțeles, să ne aducem aminte și de festivalul din China. Cert este că fiecare festival este unic, iar tu, ca formație, trebuie să te prezinți la cel mai înalt nivel. Într-adevăr, Festivalul de la Oslo a fost una din reprezentările în care a fost foarte important să participăm. De ce? Pentru că acolo au venit cele mai bune muzici, cele mai titrate muzici militare. Și este foarte important de spus că acest festival, Festivalul de la Oslo, este patronat de Casa Regală. Noi ne-am dorit, am ajuns acolo și, în același timp, ne-am dat seama că nu suntem departe de performanțele pe care ei le-au atins, ceea ce îmi doresc foarte mult. Îmi doresc foarte mult aceste întâlniri, da, în așa fel încât să putem să arătăm și noi performanța noastră și nivelul la care am ajuns.

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, vă mulțumesc tare mult. La mulți ani, încă o dată, și să ne revedem cu bine la, poate, nu știu, cel mai important concert care va avea loc anul acesta pentru publicul din România.

Aurel Gheorghiță: Și eu vă mulțumesc pentru amabilitate și am deosebita onoare și plăcere să vă invităm la Festivalul Muzicilor Militare de la Brăila, în perioada 9-12 august. De asemenea, vreau să urez muzicienilor militari, în primul rând, multă sănătate, să performeze pe cele mai înalte scene ale cetăților unde sunt în garnizoanele respective și le doresc să atingă performanțele muzicii reprezentative și, de ce nu, să le depășească.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc.

Vizita secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale la cartierul general al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 24 aprilie 2023, 11:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Simona Cojocaru, s-a aflat miercuri, la Cartierul General NATO de la Bruxelles, într-o vizită de pregătire a următorului summit aliat ce va avea loc la Vilnius, în luna iulie.

Oficialul român a transmis că este absolut necesară continuarea demersurilor pentru implementarea deciziilor adoptate anul trecut la Madrid, de liderii ţărilor NATO, care asigură cadrul pentru adaptarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare.

Simona Cojocaru i-a asigurat pe oficialii NATO că România va continua să fie un aliat responsabil în procesul de consolidare a securităţii regionale la Marea Neagră şi a evidenţiat importanţa creşterii rezilienţei în vederea stabilizării mediului de securitate european. Secretarul de stat a mai subliniat importanţa alocării unui nivel adecvat de resurse financiare pentru sectorul militar.

România alocă în prezent 2,5% din produsul intern brut pentru apărare.

Programul „Armata 2040”

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:30

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Modernizarea Armatei României a fost unul dintre punctele ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Programul „Armata 2040” are ca principale elemente bugetarea necesarului de personal al Armatei, reconfigurare a programelor de înzestrare, modernizare a industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.

Toate acestea în contextul deciziei de alocare a 2.5% din Produsul Intern Brut pentru apărare începând cu anul 2023.

Membrii Consiliului au analizat și implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, creșterea numărului exercițiilor aliate pe teritoriul României și intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre.

Potrivit CSAT-ului, obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securității și a apărării naționale.

Vizită oficială în Spania a Șefului Statului Major al Apărării

Publicat de Gabriel Stan, 10 octombrie 2022, 14:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a aflat în această săptămână într-o vizită oficială în Spania, unde s-a întâlnit cu omologul său, amiralul Teodoro López Calderón, cu care a discutat despre măsurile de consolidare a posturii aliate de descurajare și apărare pe flancul estic, inclusiv prin participarea militarilor spanioli la misiunile NATO în România.

Generalul Petrescu a fost prezent în mai multe unități militare, companii și centre de comandă ale armatei spaniole.

Şeful apărării a participat şi la ceremonia militară de comemorare a eroilor în Plaza de la Lealtad din Madrid.

Summit NATO-Madrid 2022

Publicat de prosavioleta, 5 iulie 2022, 13:40

Subiectul săptămânii este, fără îndoială, summit-ul Alianței Nord-Atlantice, desfășurat, la mijlocul săptămânii, la Madrid. Un summit istoric, așa cum a fost anticipat și așa cum s-a și dovedit a fi. Un summit cu decizii adaptate la criza de securitate de pe continentul european. Un summit din care a reieșit soliditatea relației transatlantice în general, dar și importanța regiunii Mării Negre și necesitatea întăriri apărării Alianței pe flancul ei estic, în mod particular. Cristian Dumitrașcu a realizat pe acest subiect, joi, chiar la finalul reuniunii, un interviu, prin telefon, de la Madrid, cu Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Cristian Dumitrașcu: Domnule general, am onoarea! Bine ați venit la „Jurnal militar”, la „Subiectul săptămânii”!

Gen. Daniel Petrescu: Bună ziua, domnul Dumitrașcu! Bună ziua și ascultătorilor! Vă salut de la Madrid! Sunt exact la încheierea summit-ului NATO, desfășurat aici.

Cristian Dumitrașcu: A fost un summit istoric. Este primul summit NATO care se întâmplă în timpul unui război în Europa și presupun că ați luat pulsul mai bine acum la summit decât, să zicem, la începutul războiului. Lucrurile sunt sub control, toată lumea știe ce are de făcut?

Gen. Daniel Petrescu: A fost un summit cu adevărat istoric, desfășurat pe parcursul a două zile, mai multe sesiuni de lucru, la nivel șefi de stat și de guvern. Un summit în care s-au luat decizii foarte importante, spun eu, pentru viitor. Este o criză de securitate gravă, care este evidentă pentru toată lumea, dar eu spun că alianța este pregătită pentru protejarea celui peste un miliard de cetățeni care există în statele aliate. Suntem pregătiți pentru apărarea teritoriului aliat și mai ales pentru salvgardarea libertății și democrației. A fost subliniată încă o dată soliditatea relației transatlantice. Toți aliații au fost de acord cu noul concept strategic, un concept strategic care va direcționa întreaga activitate a Alianței, cel puțin pentru următorii 10 ani. Pentru noi a fost important că ne-am atins toate obiectivele, a fost subliniată importanța strategică a regiunii Mării Negre și în contextul noului concept strategic, dar și pe timpul discuțiilor desfășurate la nivel de șefi de stat și de guvern și mai ales au fost discutate consecințele pe termen lung ale agresiunii Rusiei în Ucraina, consecințe care se reflectă și în postura de descurajare și apărare a Alianței.

Cristian Dumitrașcu: Care considerați dumneavoastră, domnule general, că sunt principalele lucruri pe care le așteptați și care ne avantajează?

Gen. Daniel Petrescu: Noul concept strategic, cu siguranță, importanța regiunii Mării Negre și organizarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, întărirea apărării aliate în această zonă, coerență de la Marea Baltică până la Marea Neagră și calea lăsată deschisă pentru creșterea valorii grupurilor de luptă aliate, desfășurate și constituite aici, până la nivel brigadă. A fost evidențiat comportamentul antagonist al Rusiei față de vecini, comportamentul antagonist față de comunitatea internațională și au reieșit foarte clar sarcinile Alianței, misiunile principale. Totul este subsumat apărării colective, iar alianța trebuie să fie în măsură să desfășoare descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitatea prin cooperare. Cred că este o declarație foarte fermă că noi, aliații, vrem să trăim într-o lume în care suveranitatea, integritatea teritorială, drepturile omului și legea internațională sunt respectate. Iar NATO acționează în această direcție.

Cristian Dumitrașcu: Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Gen. Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și toate cele bune!

Summitul NATO de la Madrid

Publicat de prosavioleta, 5 iulie 2022, 12:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.

Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Ministrul apărării naționale, la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO

Publicat de Gabriel Stan, 21 iunie 2022, 15:30

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Principalele decizii și perspective strategice în domeniul apărării care vor da greutate Summitului NATO de la Madrid, de la sfârșitul acestei luni, au fost puse în discuție de miniștrii apărării din statele membre NATO, reuniți miercuri și joi la Bruxelles.

În cadrul reuniunii s-au desfășurat și două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic, în care s-au dezbătut adaptarea, pe termen mediu și lung, a posturii de apărare și descurajare, precum și aspectele referitoare la resursele pentru apărare și finanțare comună.

În marja ministerialei a avut loc și întrunirea Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, constituit la inițiativa Statelor Unite ale Americii și prezidat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

Ministrul român al apărării, Vasile Dîncu, a evidențiat implicarea deplină a țării noastre în sprijinul poporului ucrainean, inclusiv a celor peste 1,1 milioane de refugiați care au intrat pe teritoriul statului român de la declanșarea conflictului.

Reuniunea s-a înscris în procesul de adaptare a Alianței în contextul deteriorării fundamentale a mediului de securitate regional, european și euroatlantic, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Federația Rusă.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Mă aștept ca la Summitul de la Madrid aliații NATO să convină asupra unui pachet curpinzător de asistență pentru Ucraina, ajutând Ucraina pe termen lung să facă trecerea de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul modern NATO și pentru a îmbunătăți interoperabilitatea cu NATO.

Aliații sunt neclintiți în sprijinul lor pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor noștri apropiați din Europa și pentru dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale, fără interferențe din afară.

Vizita președintelui României, Klaus Iohannis, împreună cu omologul Republicii Franceze, Emmanuel Macron în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu

Publicat de Gabriel Stan, 21 iunie 2022, 15:27

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, s-au întâlnit miercuri în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde au discutat despre consolidarea Parteneriatului strategic româno-francez, despre aderarea țării noastre la Spaţiul Schengen, dar și despre evoluția situației de securitate din regiune.

Președintele Iohannis a mulțumit pentru prezența militarilor francezi în țara noastră și pentru asumarea de către Franța a comenzii grupului de luptă NATO constituit în România.

Klaus Iohannis: Vă mulțumesc pentru asumarea de către Franța a calității de lider al grupului de luptă NATO din țara noastră, a cărei operaționalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.

Un loc aparte în discuțiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esențiale pentru viitorul Alianței și pentru securitatea noastră comună.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Emmanuel Macron a reiterat faptul că România nu este pentru Franța o țară ca oricare alta, alianța dintre cele două state bazându-se pe o prietenie de două secole. Președintele Franței a confirmat creșterea capabilităților aliate de apărare pe flancul estic al NATO.

Emmanuel Macron: În cadrul NATO, împreună cu ceilalți aliați și cu sprijinul Armatei Române, dispozitivul actual va lua amploare, își va spori capacitățile.

Întâlnirea de nivel înalt care va avea loc la Madrid va confirma această ambiție și este o dovadă suplimentară a unității noastre pentru a îndepărta orice amenințare militară de pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În același context al contribuției țărilor europene cu efective la grupul NATO din România, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit și cu Regele Philippe al Belgiei tot în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, acolo unde se află și un contingent de militari ai acestei țări.

Reuniunea a 30 de lideri ai țărilor NATO la Bruxelles în contextul războiului din Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot la Bruxelles, cei 30 de lideri ai ţărilor NATO s-au reunit joi pentru a lua noi decizii în urma evoluţiei războiului din Ucraina.

Măsurile adoptate rămân preventive, proporţionale şi neescaladante, dar transformarea Alianţei Nord Aatlantice va fi accelerată pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului concept strategic la summitul NATO care va avea loc la Madrid.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Şefii de stat au decis constituirea a patru noi grupuri de luptă: în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, care se adaugă celor patru deja existente, în Polonia şi Ţările Baltice, astfel încât avem acum opt astfel de grupuri multinaţionale de luptă NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

În Europa, sunt 100.000 de trupe americane care susţin eforturile NATO. Avem alţi 40.000 de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de importante forţe maritime şi aeriene.

Vasile Dîncu: România nu are o problemă de securitate în acest moment. Avem nevoie în continuare să fim vigilenți, să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri

Publicat de Gabriel Stan, 23 februarie 2022, 13:41

Subiectul săptămânii a fost cu siguranță întâlnirea miniștrilor apărării din NATO care a avut loc la Bruxelles, săptămâna precedentă. Vasile Dîncu, ministrul apărării, a fost acolo. Am vorbit cu domnia sa chiar la sfârșitul unei runde de întâlniri.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la subiectul săptămânii! Bun venit la „Jurnalul militar”!

Vasile Dîncu: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întâlnire cu multe semnificaţii, mai ales într-una dintre cele mai importante crize pe care le traversează Europa şi întreaga lume.

Vasile Dîncu: Da, sunt două zile foarte importante pentru alianță, și nu numai pentru alianța NATO, dar și pentru întregul sistem de securitate european și mondial, aş spune, pentru că pe lângă faptul că discutăm o temă de o mare urgență, cea legată de criza descrisă de Rusia prin masarea de trupe la granița Ucrainei, avem și lucruri de esenţă strategică pe care trebuie să le hotărâm aici.

De exemplu, am discutat despre conceptul strategic al NATO, o discuție sigur care va fi finalizată în iunie la Madrid.

Am discutat, deasemenea, despre modul cum se vor face în viitor alocările financiare, despre nevoia de resurse pe care o are NATO, despre statutul NATO în viitor, despre cum vor trebui adaptate conceptele strategice, atât busola strategică, cât și conceptul NATO la noile amenințări, pentru că, să nu uităm vechiul concept strategic al NATO avea ca an de naştere 2010, ori de atunci multe lucruri s-au întâmplat, au apărut noi actori strategici, au apărut noi tipuri de ameninţări, alte forme de agresiune şi s-a deteriorat, să zicem așa, decalogul care a fost lansat la Helsinki acum câteva decenii.

Deci, clar că este o acțiune deosebit de importantă, aceasta de a ne consulta încă o dată asupra celor mai importante probleme atât de strategie viitoare, cât și cele legate de urgențele de astăzi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru ştiu că aveţi în urmă o carieră didactică și că sigur sunteți pasionat de istorie. Aveți, iată, şansa de a vă întâlni într-o reuniune importantă la Bruxelles, la NATO, cu actori importanți, cu ministrul apărării turc, cu ministrul apărării norvegian. Vi se pare că este, în sfârșit, România într-o poziție interpretată corect în zona asta în care suntem noi?

Vasile Dîncu: Da, apelul la istorie pe care l-aţi făcut are mai multe semnificația aici. Avem senzația acum că de fapt suntem în momente în care se face istoria, în care suntem în același timp, ca sociolog eu, să zicem, atât ca actor, dar în același timp putem și reflecta asupra viitorului. Deci, este un lucru foarte important.

Apropo de istorie, sigur că am făcut o bilaterală cu ministrul apărării din Turcia, un reputat intelectual, profesor de istorie, de altfel, cu care am putut să setăm o serie de lucruri legate de colaborarea bilaterală și evident am vorbit pentru a obține sprijinul pentru acțiunile pe care România le face.

Același lucru am avut o bilaterală cu Norvegia, o țară cu care noi avem o relație foarte bună, avem o serie de colaborări recente nu numai în domeniul educației, instrucției, dar și achizițiile de F16, alte proiecte pe care de asemenea le avem și am stabilit o serie de linii directoare în ceea ce privește educația, instruirea viitoare, pregătirea tehnicienilor pentru mentenanță în cazul achiziției de aeronave.

De asemenea, am discutat, în aceste zile, aici, despre o serie de elemente care arată că România este în acest moment un furnizor de securitate și este privită cu respect aici. Să nu uităm că în această reuniune, din această seară, am reafirmat angajamentul României de a aduce în continuare pentru al șaselea an consecutiv o contribuție la bugetul de apărare național, dar până la urmă face parte și din bugetul alianței, a 2% din PIB, cel puțin 25% pentru înzestrare, cercetare și inovare.

Deci, am avut câteva lucruri în care România și-a spus cuvântul în ceea ce privește postura NATO, în ceea ce privește actuala situație de pe flancul estic și evident că am construit împreună cu alți colegi, cu prietenul meu, cu ministrul apărării din Polonia, cu alți miniştri de pe flancul estic, un front comun în ceea ce privește prioritizarea amenințărilor din această zonă pe lista riscurilor și, de asemenea, în ceea ce privește prezența înaintată a forțelor NATO în această zonă, constituirea de battlegroup-uri și alte forme până la urmă de participare colectivă la ceea ce înseamnă descurajare și securitatea țărilor noastre. Au fost momente foarte importante și sunt în aceste zile momente importante și pentru România.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru Dîncu, două întrebări foarte scurte. Spuneați că suntem priviți cu respect acolo la reuniunea NATO. Cum simți dumneavoastră ca român din interiorul, iată, al alianței?

Aveți un sentiment de siguranță acum la granița de est a NATO?

Vasile Dîncu: Da. Cu cât avansăm mai mult în acest angajament colectiv, cu cât primim tot mai multe semne, nu numai declarative, dar prezența unor trupe, prezența unor battlegroup-uri în România și nu numai asta, tot angajamentul practic pe care îl arată în acest moment țările din NATO îmi dau un sentiment, sigur, de securitate și evident că aș vrea să și pot transmite acest lucru pentru toți concetățenii noștri.

Sigur că aici sunt bucuros și un lucru în special aș vrea să îl spun: simt un și un sentiment mai mare, aici, la sediul NATO, de securitate și de familiaritate, ca să spun așa, pentru că prietenul meu, domnul Mircea Geoană, fostul meu coleg de politică de acum mulți ani, este secretar general adjunct, ne sprijină aici, sprijină România, nu este un lucru puțin să ai la acest înalt nivel un înalt demnitar, un patriot care să sprijine țara. Mă bucur și de acest lucru și a fost o mare bucurie să mă reîntâlnesc și cu Mircea Geoană aici.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Iată că ați răspuns înainte de a vă întreba. Îmi propusesem la sfârșit să vă rog să transmiteți un mesaj pentru concetățeni. Ați făcut asta.

Vasile Dîncu: Da, eu cred că România nu are o problemă de securitate în acest moment. Sigur că avem nevoie în continuare să fim vigilenți, avem nevoie să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri.

Trebuie să creștem reziliența României în ceea ce priveşte acestei campanii de dezinformare, războiul hibrid. Va trebui să ne pregătim în ceea ce privește securitatea cibernetică și alte lucruri. Oamenii pot să se simtă liniștiți într-o țară normală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Vasile Dîncu: Vă mulțumesc și eu!

Vernisajul expoziției „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” are loc la Madrid!

Publicat de Andra Radu, 29 septembrie 2021, 15:00 / actualizat: 29 septembrie 2021, 18:27

Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, cel mai important eveniment expoziţional de arheologie organizat vreodată peste hotare, va fi vernisată joi, la Madrid, în prezenţa miniştrilor Afacerilor Externe şi Culturii, Bogdan Aurescu şi Bogdan Gheorghiu, şi a omologilor spanioli ai acestora.

La inaugurarea expoziţiei, la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid, vor lua parte consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, directorul general al MNIR, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, reprezentanţi ai instituţiei gazdă, precum şi înalţi oficiali ai statului spaniol.

Sursa foto: Muzeul Național de Istorie a României/facebook

Expoziţia, căreia i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Regelui Felipe al VI-lea al Spaniei şi al preşedintelui României, Klaus Iohannis, reuneşte peste 800 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee din România, oferind vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spaţiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene.

„Firul roşu, călăuzitor, este cel al împletirii şi influenţării reciproce a civilizaţiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creaţie şi adaptare ce au ca finalitate crearea unei identităţi culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârşitul primei epoci a fierului până la zorii civilizaţiei europene, într-un spaţiu perceput în frământatul mileniu întunecat ca ‘Ultima Frontieră a Romanităţii”, precizează MNIR.

Piesele prezentate în această expoziţie provin atât din colecţiile MNIR, cât şi din cele ale unor muzee din Piatra Neamţ, Iaşi, Suceava, Timişoara, Cluj Napoca, Alba Iulia, Bacău, Bistriţa, Olteniţa, Bucureşti, Tulcea, Brăila, Deva, Constanţa, Turda, Tecuci, Piteşti, Botoşani, Braşov, Buzău, Târgu Jiu, Zalău, Slobozia, Baia Mare, Ploieşti, Galaţi, Târgu Mureş, Satu Mare, Vaslui, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, Oradea, Făgăraş, Bârlad şi Roşiori de Vede.

Transport de artefacte către Spania

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 18:43

Andreea Popescu (realizator rubrică): O aeronavă a Forţelor Aeriene Române a transportat, pe 29 august, către Spania artefactele care sunt prezentate în cadrul Expoziției ‘Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane’. Expoziția reunește 835 de exponate din colecțiile a 39 de muzee din România și este deschisă pentru public la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, sub coordonarea Muzeului Național de Istorie a României. Secretarul de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru.

Secretarul de stat al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale, Simona Cojocaru: Expoziția găzduită de Muzeul Național de Arheologie din Madrid reprezintă un bun prilej pentru a ne reaminti de valorile noastre comune și apartenența la spațiul european. În același context aniversar, Ministerul Apărării Naționale a organizat anul acesta, în iunie, un eveniment bilateral cu expoziție pe tema celor 140 de ani de relații diplomatice româno-spaniole. Aș vrea să reamintesc de contribuția substanțială a Spaniei la măsurile de asigurare aliate pe flancul estic al NATO, prin dislocare, la începutul acestui an, la Baza aeriană 57 „Mihail Kogălniceanu” a unui detașament de avioane Eurofighter, însoțit de 140 de militari. Mai mult de atât, participarea în comun la exerciții militare multinaționale și exerciții de instruire. Toate acestea formează un tablou extins în domeniul apărării și ne determină în mod constant să menținem un nivel de ambiție adecvat.

Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” va fi deschisă la Madrid!

Publicat de Andra Radu, 12 august 2021, 12:30

Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a Românei, care reuneşte 835 de artefacte de excepţie din colecţiile a 39 de muzee din România, va fi deschisă pe 30 septembrie la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid.

Expoziţia îşi propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spaţiu, în universul unei lumi comune, pe un traseu temporal care durează de la sfârşitul primei epoci a fierului până la zorii civilizaţiei europene.

Prima prezenţă de acest tip în spaţiul cultural al Regatului Spaniei, demersul expoziţional este structurat cronologic în şase teme generice, acoperind fenomenele de civilizaţie specifice începând cu finalului primei epoci a fierului şi conexiunile cu lumea scitică, trecând apoi prin civilizaţia La Tene pe teritoriul României, prin istoria provinciilor romane Dacia şi Moesia Inferior şi a spaţiului ce nu a fost înglobat în Imperiul Roman, pentru a conduce apoi vizitatorul în perioada secolelor IV – VII A.D., esenţială pentru transformarea continentului european.

Un loc special îl va ocupa capodopera sculpturii antice universale, Şarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, precum şi o excepţională sculptură în chihlimbar din patrimoniul MNIR, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate.

Expoziţiei i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea şi al preşedintelui Klaus Iohannis.

Aceasta va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii ianuarie 2022. Pe timpul expunerii, MNIR va organiza o serie de manifestări culturale specifice legate de istoria României, cu sprijinul ICR Madrid.

Încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani!

Publicat de Gabriel Stan, 6 iulie 2021, 12:29

„Subiectul săptămânii” este reprezentat de încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani.

În 2002, pe când începea misiunea militarilor români în Afganistan, unul dintre artizanii aderării României la alianță a fost Ioan Mircea Pașcu, secretar de stat mai întâi și apoi ministru al apărării, la începutul anilor 2000. Cristian Dumitrașcu a realizat un interviu telefonic pe care vă invit să îl ascultați.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”!

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc pentru invitaţie!

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Şi noi mulțumim pentru că ați răspuns apelului nostru în acest moment important, în acest moment de sărbătoare, într-un fel, pentru că această construcție a aderării la NATO și a misiunii în Afganistan încheiată după 19 ani este una începută de dumneavoastră și de echipa guvernamentală de la începutul anilor 2000. Cum a fost pentru dumneavoastră să reușiți să duceți România în NATO, după ce fusese respinsă în acel summit anterior?

Ioan Mircea Paşcu: Vreau să vă spun că am avut un avantaj dublu: pe de-o parte, fusesem cel care negociase, împreună cu domnul secretar de stat Lazăr Comănescu, de la MAE – eu negociam din partea Ministerului Apărării -, în prima perioadă, înainte de Madrid.

Începuturile procesului de apropiere, primele negocieri, Parteneriatul pentru Pace, documentul de prezentare, studiul privind extinderea, toate lucrurile acestea fuseseră pe masa noastră de lucru, a domnului Comănescu și a mea.

Şi, într-un fel, ăsta a fost un avantaj, pentru că aveam o idee foarte clară cu privire la modul în care funcționează acest mecanism al negocierilor, dar, pe de altă parte, ce era mai important, și al interacțiunii dintre principalele state care trebuiau să-și dea acordul ca România să devină membru al NATO.

Ăsta a fost un avantaj; al doilea avantaj a fost că, în această calitate – eram secretar de stat în MApN, iar în a doua calitate, înainte de Praga, eram ministrul spărării -, cunoşteam foarte bine din interior funcționarea Ministerului Apărării, care era un factor principal în aderarea noastră.

Pentru că, până la urmă, NATO este o alianță politico-militară și factorul militar este un factor decisiv.

Deci, astea au fost două avantaje mari pe care le-am avut. Am fost conștient de ele împreună cu toți colegii noștri. Lucrurile au fost tranșate mai târziu, nu imediat. Am reușit să materializăm acest lucru, care astăzi, iată, ne ajută foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este vorba despre această intrare în lumea bună, pentru că am intrat în NATO și apoi în Uniunea Europeană. Sigur că da, au fost planuri multiple de analiză atunci când am fost primiți în această alianță de elită.

Domnule ministru, există și acum discuții – nu le-aş spune polemici – în care unii se miră și spun că este un paradox că România până la urmă a pornit pe drumul acesta al Vestului, al integrării euroatlantice, dar atunci când a intrat în aceste structuri a fost condusă de o echipă de stânga. Cum vă explicați treaba asta?

Ioan Mircea Pașcu: La fel cum explic faptul că atunci când a fost refuzată să intre, la Madrid, aveam o echipă de dreapta la putere. Până la urmă, să știți că țara contează, și nu atât de mult – și nu am putea spune că nu contează lucrul acesta – culoarea echipei care se află la conducere la un moment dat.

Aş mai spune un lucru, care este important: profesionalismul echipei, din punct de vedere strict tehnic, acesta contează foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cum vedeți evoluția și lucrurile pe care Armata României le-a reușit în această misiune încheiată de curând în Afganistan, având în vedere că noi am plecat în misiune pe când erați dumneavoastră ministru, și, dacă nu mă înșel, și nu mă înșel, primul comandant de batalion a fost chiar actualul ministru al apărării, Nicolae Ciucă.

Ioan Mircea Pașcu: Da, maiorul Nicolae Ciucă. Noi am fost atunci, înainte să plece, am fost la Craiova; atunci l-am cunoscut pe domnul Ciucă și i-am cunoscut pe băieți. Îmi aduc aminte că mi-au făcut, nu numai mie, tuturor, am fost cu premierul, dacă nu mă înșel, am fost cu ambasadorul american, toată lumea a fost impresionată de cei care aveau să devină Scorpionii Roșii, primul batalion românesc care a ajuns în Afganistan în iulie 2002.

Îmi aduc aminte că atunci am avut o discuție cu domnul maior Ciucă, la vremea respectivă, și l-am rugat un singur lucru, nu pot să spun că i-am dat un ordin, pentru că este o chestiune care depășește, să spunem așa, disciplina militară.

Rugămintea a fost să vină cu toți băieții întregi acasă. Și de lucrul acesta dânsul s-a achitat foarte bine, ca și ulterior toate misiunile repetate pe care le-a avut și acolo, și le-a avut și în altă parte; o carieră militară de excepție, aș spune. Dar eu am și zburat cu primele elemente care au intrat acolo, în Afganistan.

În iulie 2002 am fost prezent acolo. Țin minte că stăteam la Kandahar. Noi nu trebuia să mergem la Kandahar, trebuia să mergem la  Bagram, și în ultima clipă ni s-a schimbat locația. Iar cel care a răspuns de toată intrarea noastră în teatru, ca să spun așa, și de toate lucrurile pregătitoare a fost regretatul general Ioan Sorin, care a fost unul dintre oamenii de bază în această activitate.

Iar, anterior, în plan politic, să știți că a fost domnul George Maior, secretar de stat, și domnul general Rotaru, încă în 2001, la sfârșitul anului, când se negocia ISAF și am reulit să participăm și la ISAF foarte bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este o construcție istorică la care ați luat parte, l-ați amintit și pe regretatul general Ioan Sorin. Îi amintim cu pioșenie și pe cei 27 de militari căzuți la datorie și alte câteva sute de militari răniți, care au contribuit, iată, la această situație de securitate fără precedent pe care o trăiește România astăzi.

Ioan Mircea Paşcu: Da, eram ministru când am primit primele vești despre cele două victime. A existat o perioadă de timp între ele: primul a fost Fogoroși și al doilea… Mihai Samoilă. Şi am trecut prin momente dificile…

Dar n-aş vrea să închei… Iată că până la urmă au fost, din păcate, mai mulți oameni care au suferit de pe urma rănilor, care şi-au pierdut, unii dintre… – spuneaţi, 20 și ceva și au pierdut chiar viața.

N-aș vrea să încheiem acest interviu fără să aduc în discuție un militar, generalul Popescu, care era șeful Statului Major General la vremea respectivă și care a avut alături de echipa sa o contribuție esențială atât în Afganistan,  intrarea noastră în Agfanistan – care de fapt a fost demonstrația de ce poate să facă Armata română atunci când va fi primită în NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Să încheiem optimist, așa cum ați spus mai devreme, și aș vrea să vă rog să ne spuneți care este părerea dumneavoastră acum, după 19 ani de misiune, după 31 de ani de reforme ale Armatei: cum vedeți dvs Armata în momentul ăsta? Puteți să faceți o comparație pertinentă.

Ioan Mircea Paşcu: Eu  eu mă bucur că Armata reprezentat un sector al societății românești care s-a aflat întotdeauna în avangarda reformelor. Armata a fost cea care a inițiat procesul de reformă, ea singură și l-a planificat, a reușit să se țină de el și iată că merge în continuare. Ceea ce se neglija era capacitatea operațională, care creștea, a celor rămași.

Şi Afganistanul, dar și celelalte misiuni, au reprezentat exemplele cele mai bune prin care Armata română a căpătat experiență efectivă pe câmpul de luptă și a ajutat la operaționalizarea unităților și a marilor unități pe care le avem. A fost întotdeauna un sector societal aflat în vârful ierahiei româneşti.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Vă mai așteptăm la „Jurnal militar” nu doar la „Subiectul săptămânii”; când se mai relaxează lucrurile, poate chiar în studio, în direct.

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc, la revedere!

Cumnatul regelui Spaniei a intrat în închisoare

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 iunie 2018, 08:10

Iñaki Urdangarín, soțul infantei Cristina a Spaniei, a intrat luni în închisoarea Brieva, din Ávila.

Cumnatul regelui Spaniei, Inaki Urdangarin, a intrat în închisoarea Brieva din Ávila pentru a executa pedeapsa de 5 ani și 10 luni la care a fost condamnat în cazul Noos, pentru deturnare de fonduri, abuz de putere, fraudarea administrației publice, infracțiuni fiscale și trafic de influență.

Curtea Supremă a aprobat săptămâna trecută sentința, chiar dacă scăzut cu cinci luni perioada de lipsire de libertate. Audiencia Provincial din Baleare, unde a fost judecat cazul, l-a condamnat pe cumnatul regelui la șase ani și trei luni de închisoare.

Soțul Infantei Cristina a sosit la Madrid duminică de la Geneva, orașul elvețian în care familia locuia din clipa în care cazul a devenit public, potrivit postului de televiziune RAC1.

Brieva, una dintre cele 82 de închisori pe care fostul jucător de handbal le putea alege pentru executarea pedepsei, potrivit ziarului „El Pais”, este o închisoare pentru femei cu o aripă specială destinată bărbaților, care era nefolosită. Se află la șapte kilometri de Ávila și puțin peste 100 de kilometri de Madrid și are 162 de celule (plus 18 complementare). Luis Roldan, un politician proeminent din PSOE, condamnat pentru fraudă fiscală, şi-a executat pedeapsa aici între 1995 și 2005.

Deținutul va trece prin procedurile obișnuite la intrarea în închisoare: examen medical și interviu de evaluare cu psihologii. Ar trebui să petreacă prima noapte în modulul de admitere înainte de a merge la celula sa. Potrivit ziarului „El Pais” , Iñaki Urdangarín primește un dosar de 36 de pagini cu regulamentul închisorii și poate efectua 10 apeluri telefonice pe săptămână, de câte cinci minute fiecare.

Odată executat un sfert din pedeapsă, adică 17 luni, fostul duce de Palma poate solicita eliberarea condiționată, precizează ziarul „La Vanguardia”.

Diego Torres,  partener al lui Urdangarín la Institutul Noos, condamnat şi el, va intra astăzi în închisoarea Can Brians 2.

Odată ce sentințele au fost aprobate, condamnații au avut cinci zile pentru a se prezenta la închisoare. (Articol de Lina Santos)

Accident feroviar in Spania!! Nouă dintre răniți sunt români

Publicat de adinaiftime, 22 decembrie 2017, 22:50

Zeci de persoane au fost ranite. Ministerul Afacerilor Externe anunta ca nouă dintre raniti sunt cetăţeni români.

In total, aproximativ 40 de persoane au fost rănite, două fiind spitalizate, în stare gravă.

Accidentul s-a petrecut după-amiază la periferia oraşului spaniol Madrid, relatează presa spaniolă.

Un tren regional a lovit tampoanele de oprire instalate în Gara Alcala de Henares, situată la 40 de kilometri est de Madrid.

Compania feroviară spaniolă, Renfe, a transmis că accidentul s-a produs probabil din cauza unei defecţiuni la sistemul de frânare al trenului.

Mii de persoane au manifestat la Madrid și în alte orașe pentru apărarea unității Spaniei

Publicat de adinaiftime, 1 octombrie 2017, 18:00

Mii de persoane, fluturând steaguri spaniole, au manifestat sâmbătă la Madrid, Barcelona și în alte mari orașe pentru a apăra unitatea Spaniei, cu o zi înainte de un referendum privind autodeterminarea convocat de către separatiștii Cataloniei, în pofida interzicerii lui de către statul spaniol, relatează AFP și Reuters.

La Madrid, manifestanții s-au strâns în Plaza de Cibeles, în centrul Madridului, la apelul Fundației pentru apărarea națiunii spaniole (Denas).Arborând drapelul național, roșu-galben-roșu, manifestanții strigau ”Catalonia face parte din Spania”, dar și refrene ale suporterilor de fotbal, precum ”Eu sunt spaniol, spaniol, spaniol”.
Alți manifestanți strigau chiar ”Puigdemont, la închisoare”, referire la Carles Puigdemont, șeful executivului regional separatist catalan, care sfidează guvernul și justiția spaniolă organizând duminică referendumul, interzis de către Madrid, care îl consideră anticonstituțional.

La Barcelona, mai multe sute de persoane, fluturând drapele spaniole, au manifestat în fața clădirii unde se află sediul executivului catalan, aflat la originea referendumului.

Manifestații pentru unitatea Spaniei au avut loc, de asemenea, în sudul țării, în Sevilla și Malaga, în Alicante și Valencia (sud-est), în Santander și Valladolid (nord), precum și în Galicia, în Santiago de Compostela și La Coruna (nord-vest).

Guvernul Spaniei a anunțat sâmbătă că poliția a sigilat 1.300 din cele 2.315 școli din Catalonia care fuseseră alese pentru amenajarea secțiilor de votare în cadrul referendumului.

Potrivit unei surse oficiale guvernamentale, 163 de școli cu secții de votare au fost ocupate de către familii.

Persoane care susțin organizarea referendumului au petrecut noaptea în școli, în scopul de a împiedica un ordin al poliției de a evacua și de a închide secțiile de votare până la ora 6,00 a zilei de duminică. Scrutinul ar trebui să înceapă duminică la ora 9,00.

Justiția spaniolă a ordonat închiderea școlilor și a altor localuri ce pot fi utilizate duminică pentru votare în cadrul referendumului. Ea a ordonat, de asemenea, poliției regionale (Mossos d’Esquadra) să supravegheze intrarea oricărui material electoral și, la nevoie, să-l confiște.

Începând de vineri seara, grupuri de cetățeni au început să ocupe sediile de votare, în principal școli, pentru a împiedica închiderea lor. Membri ai Mossos d’Esquadra îi vizitează pentru a-i informa că vor trebui să iasă până la ora 6,00 a zilei de duminică.

Polițiștii au primit totuși ordin să nu recurgă la forță. Guvernul central a desfășurat ca întăriri circa 10.000 de agenți ai poliției naționale și ai Gărzii Civile.

”Votarem” (Vom vota, în catalană), au scandat vineri seara separatiștii, circa 10.000, veniți să asiste la ultimul miting al lui Carles Puigdemont, șeful executivului catalan.

Potrivit unui sondaj al guvernului separatist publicat în iulie, catalanii care se opun independenței sunt mai numeroși decât partizanii săi (49,4 %, față de 41,1 %).

(Agerpres/FOTO elpais.com)

LE VIF: Tăcerea UE ascunde îngrijorarea provocată de Catalonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 septembrie 2017, 08:17

Europenii refuză să comenteze pe fondul încleştării tot mai mari dintre Madrid și independenții catalani, fără a reuşi să-și mascheze neliniștea în fața acestei crize fără precedent din Uniune.

Cu câteva zile înainte de referendumul privind independența Cataloniei, aproximativ douăzeci de operațiuni ale poliției au dus la arestarea a 14 cadre din guvernul regional catalan și la confiscarea a milioane de buletine de vot, punând în pericol organizarea acestei consultări interzisă de justiţie.

„Ne-am exprimat poziția de mai multe ori la toate nivelurile”, a declarat, joi, un purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, presat să comenteze aceste evenimente.

Bruxelles-ul repetă neobosit „doctrina Prodi”, numită astfel după Romano Prodi, fostul președinte al Comisiei care a stipulat, în 2004, că un stat născut din secesiune în cadrul UE nu ar fi considerat în mod automat ca parte a Uniunii.

Săptămâna trecută, Jean-Claude Juncker, actualul președinte al executivului european, a avertizat că va lua în considerare „hotărârile Curții Constituționale spaniole și ale Parlamentul spaniol”, cu alte cuvinte că va aștepta undă verde din partea acestora, înainte de a recunoaște o declarație de independență a Catalonieia.

Din Paris, unde se cere „respectarea cadrului instituțional spaniol”, până la Bratislava, unde se cere să se acționeze „în conformitate cu Constituția spaniolă”, cancelariile europene se conformează aproape cuvânt cu cuvânt liniei urmate de Madrid.

„Criza este prea profundă și ar fi prea riscant pentru UE să ia parte sau să intervină, căci ea este în mod clar prea sensibilă în momentul de față”, declară Jérémy Dodeigne, profesor la Științe Politice la Universitatea din Namur (Belgia).

Întrebat despre arestările din ziua precedentă, dl.Schinas a asigurat că „nu are prea multe de adăugat”.

„Tăcerea UE este un răspuns în sine: Bruxelles-ul nu dorește nici măcar să ridice această problemă. Este o bombă care ticăie”, notează Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice şi Relații Internaționale din București.

„O recunoaștere a Cataloniei ar crea un precedent îngrozitor pentru UE, cu care Bruxelles-ul ar avea dificultăți de gestionare și de care s-ar putea folosi ulterior orice mișcare separatistă”, a spus el.

Spre deosebire de majoritatea celorlalte capitale europene, Madridul nu a recunoscut niciodată independența Kosovo, chiar dacă aceasta înseamnă frânarea eforturilor diplomatice europene întreprinse în vederea reducerii tensiunilor din Balcani.

Dar, în unele state membre, răul a fost perceptibil după operațiunile poliției, la care mii de susținători ai referendumului au ripostat întorcându-se pe străzile din Barcelona.

„Urmărim acest proces cu o foarte, foarte mare îngrijorare”, a recunoscut joi un diplomat de rang înalt, deși „ceea ce spunem noi în această etapă este că avem încredere în democrație”.

„Chiar dacă acționează în cadrul legii, guvernul spaniol gestionează foarte prost această situație”, s-a alarmat un alt diplomat, vorbind tot sub acoperirea anonimatului. „Folosirea forţelor din Guardia Civil pentru a face arestări trimite un semnal foarte negativ”, a insistat el.

„Nu este vorba doar despre independență – despre ‘da’ sau despre ‘nu’. Nu este vorba doar despre relațiile dintre Catalonia și Spania (…) Aici este vorba despre drepturi civice şi norme democratice” în UE, a declarat joi Amadeu Altafaj, reprezentantul guvernului catalan de la Bruxelles.

„Înțelegem totuşi că CE nu dorește să intervină”, dar ea ar trebui să trimită un „mesaj pozitiv și constructiv, care măcar să încurajeze părţile să participe la un dialog politic”, a spus el.

Nu este surprinzător faptul că separatiștii din Catalonia au primit sprijinul altor lideri separatiști, cum ar fi premierul scoțian Nicola Sturgeon, care a cerut respectarea „dreptul la autodeterminare al popoarelor”, sau al flamandului Geert Bourgeois, care a solicitat „o mediere internațională”.

Determinarea ţărilor UE pentru politici comune de apărare şi securitate

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 iunie 2017, 16:57 / actualizat: 1 iulie 2017, 17:31

După ce, la începutul lunii iunie (7 iunie a.c.), Comisia Europeană a aprobat Fondul European de Apărare, o serie de acţiuni şi evenimente vin în susţinerea implicării concrete şi mai intense a statelor membre UE pentru a-şi asuma responsabilitatea implementării politicilor comune de Securitate şi Apărare.

În cadrul seminarului de presă intitulat „Securitate și apărare în Europa de Sud”, organizat , la Madrid, de Serviciul de presă al Parlamentului European, între 27 și 29 iunie,  au avut loc dezbateri cu privire la viitorul UE în ceea ce priveşte Politicile de securitate, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în domeniul apărării la nivelul întregii UE.

Apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie

Mesajul transmis de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, subliniază planuri clare de acţiune şi nu doar declaraţii de “bune intenţii”: “Parlamentul European va invita, în următoarele luni, mai mulţi lideri din Africa, în încercarea de a găsi soluţii politice la criza migratorie cu care se confruntă UE”.  Tajani a explicat că apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie, reamintiind că cetăţenii UE “cer ca Europa să îi apere în faţa instabilităţii şi a ameninţărilor”.

Majorarea fondurilor alocate pentru apărare şi responsabilizarea privind cheltuielile pentru politici comune de securitate şi apărare

Parlamentul European consideră că este esențial să se majoreze cheltuielile naționale de apărare la 2% din PIB, subliniind că acest lucru ar însemna găsirea a încă 100 de miliarde de euro pentru apărare până în anul 2020.

Este esenţial ca statele membre ale UE să majoreze cheltuielile naționale de apărare până la acel 2% din PIB, dar aşa cum a declarat Maria Andres, Reprezentanta Biroului de Infomare a Parlamentului European in Spania, „scopul nu e doar sa cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine. (…) Europarlamentarii cer un consens politic la nivelul ţărilor membre pentru o cooperare şi coordonare în apărare. (…) Ideea de cooperare militară în UE trebuie făcuta împreuna cu NATO, nu să intrăm în competiţie cu alianţa nord-atlantica”.

Subiectele legate de Fondul European de Apărare și dezbaterile lansate pe tema viitorului apărării europene, devin elemente concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare europeană.

Multe din statele europene deja colaborează prin instituţii, centre şi organizaţii special create în cadrul unor structuri de apărare, monitorizare, analiză, strategie şi coordonare care şi-au dovedit eficienţa, cum ar fi: Centrul de Coordonare pentru Supravegherea Costieră şi Maritimă a frontierelor din sud (South Border Coordination Center), Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex), Centrul de monitorizare al Sateliţilor Uniunii Europene (SatCen) etc.

Fondul european de apărare a fost lansat pentru a ajuta statele membre să cheltuiască într-un mod mai efficient şi eficace banii contribuabililor, fiind dezvoltat pe două comonente principale:

• una bazată pe cercetare și care prevede alocări anuale de 25 milioane de euro (anul 2017), 90 de milioane de euro (până în 2019) și 500 de milioane de euro (după 2020)
• cea de-a o doua componentă este centrată pe a stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. UE va participa la cofinanțare astfel: 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020 și 1 miliard de euro pe an după 2020, cu scopul de a genera investiții anuale de 5 miliarde de euro.

SPANIA/VIDEO: Explozii la o uzină chimică. O româncă a fost rănită

Publicat de Mihaela Costache, 5 mai 2017, 11:30

Treizeci de persoane au fost rănite joi în Spania, între care trei grav, în explozii urmate de un incendiu la un centru de reciclare a uleiului industrial în apropiere de Madrid, au informat surse din cadrul serviciului de pompieri, relatează AFP.

Printre răniți se află şi o româncă.

”Sunt 30 de răniți, dintre care trei grav și 27 cu răni ușoare”, a declarat un purtător de cuvânt al pompierilor. Cele trei persoane rănite grav au ”arsuri și traumatisme”, a precizat el.

”Au avut loc explozii din motive care fac obiectul unei anchete, într-un centru de reciclare a uleiului” industrial, a adăugat sursa citată.

Un purtător de cuvânt al primăriei din Arganda del Rey a afirmat pentru AFP că incendiul a avut loc la compania Requimsa. Potrivit site-ului său, această societate ”gestionează și colectează toate tipurile de deșeuri periculoase” și ”recuperează și tratează solvenți reziduali”.

Centrul pentru operațiuni de salvare din Madrid a anunțat pe Twitter că cinci școli au fost evacuate, precum și mai multe case și alte clădiri pe o rază de 500 de metri în jurul zonei în care s-a produs explozia, la 27 de kilometri sud-est de capitala Spaniei.

”Locuitorilor li s-a cerut să nu iasă din case și să țină ferestrele închise”, a precizat purtătorul de cuvânt al primăriei, adăugând că, potrivit testelor efectuate, ‘calitatea aerului este normală’ în zonă.

Alerta a fost dată la ora 11:30 locală (09:30 GMT). În jurul orei locale 15:00, pompierii încercau încă să stingă incendiul.

O înregistrare publicată de Garda Civilă arăta o coloană de fum negru care ieșea din centrul în flăcări.

CE a lansat un al doilea apel pentru a ajuta orasele sa faca fata provocarilor cu care se confrunta

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 decembrie 2016, 11:30

Cu fondurile obtinute din primul apel Viena a dezvoltat un ghiseu unic care sa-i sprijine pe migranti sa se integreze in viata orasului. La randul sau Madridul a creat 4 centre de economie sociala in zonele invecinate cu somaj ridicat care sa genereze locuri de munca in domenii ca energie, transport, reciclare si alimentatie.

Acestea sunt doar 2 dintre cele 18 proiecte castigatoare ale primului apel al Initiativei Urbane.

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Cretu spune ca noul apel dispune de un buget de 5o de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala si va rasplati proiecte inovatoare in 3 categorii: integrarea migrantilor, mobilitatea urbana si economia circulara.

Peste 7o la suta din populatia Europei traieste in zonele urbane. Orasele reprezinta motorul cresterii in Europa dar ele trebuie sa faca fata unor provocari majore cum ar fi excluziunea sociala, poluarea aerului sau somajul, mai spune comisarul european.

Vorbim de 2o de ani despre o agenda urbana, a venit momentul sa trecem de la teorie la practica, spunea Corina Cretu la un forum al oraselor europene

“Este evident ca avem nevoie de o agenda urbana, nu exista alternativa, deoarece sunt sigura ca Europa nu-si va atinge obiectivele stabilite prin strategia Europa 2o2o decat daca se bazeaza pe sprijinul si participarea activa a oraselor, fie ele mici ori mari”

Pe 5 iunie am marcat Ziua internațională a mediului

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iunie 2016, 10:30

Locuitorii din 83 de orașe europene au fost rugați să răspundă următoarei cerințe:

” La modul general vorbind, vă rog să îmi spuneți dacă sunteți foarte satisfăcut de calitatea aerului respirat și de nivelul zgomotului din orașul dumneavoastră, mai degrabă mulțumit, mai degrabă nemulțumit sau deloc mulțumit!”

Tot general privind rezultatele acestui studiu publicat de Eurostat, se poate spune că în Europa lumea este mulțumită de ambele aspecte, dar la o analiză în detaliu se observă foarte mari diferențe între statele membre.

De exemplu, în Dublin, Helsinki și Viena 88% dintre respondenți s-au declarat foarte sau mai degrabă satisfăcuți de calitatea aerului. Și Luxembourg a marcat la această întrebare, 83% din răspunsuri fiind pozitive.

La polul opus găsim Bucureștiul, doar 22% dintre locuitori declarându-se mulțumiți de ceea ce respiră. Înaintea capitalei României, tot la coada clasamentului, sunt Sofia, Paris, Madrid și Roma.

Lucrurile nu stau diferit nici în ceea ce privește nivelul zgomotului înregistrat în oraș. În fruntea clasamentului este tot Dublin, cu 82% din populație foarte și mai degrabă mulțumită. Urmează Helsinki, Luxembourg, Vienna și Riga.

Bucureștiul se remarcă din nou prin numărul mic de răspunsuri favorabile, doar 31%. Foarte aproape de noi ca percepție sunt locuitorii din Sofia, dar și din Atena, Madrid, Roma, Valletta și Varșovia.

Studiul a fost comandat de Comisia Europeană, instituția manifestând o preocupare continuă față de creșterea calității vieții inclusiv în orașe.

De altfel, recent, comisarul pentru mediu, Karmenu Vella sublinia:

Europa de astăzi s-a transformat din majoritar rurală în predominant urbană.

Aproape 70% dintre noi trăim în orașe.

Această concentare de oameni pune o mare presiune pe mediul urban. Principala provocare este să asigurăm mai mult verde rural și mai puțin gri urban în orașele noastre.

Un sfat bun de urmat în București, cel mai poluat oraș european după cum reiese din sondajul Eurostat, realizat în 83 de orașe din Europa.

Europa – unită împotriva terorismului!

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 martie 2016, 10:00

Pentru al 12- lea an consecutiv, Europa și-a reamintit cumplitele atentate de la Madrid, din dimineața zilei de 11 martie 2004. Atunci, 10 rucsacuri încărcate cu explozibil erau detonate de terorişti, aruncând în aer vagoanele unor trenuri ce transportau pasageri din patru gări diferite. Exploziile au dus la moartea a peste 190 oameni, 16 dintre ei fiind români, și la rănirea a peste 1800.

Tragedia a determinat Uniunea Europeană să declare ziua de 11 martie ca fiind Ziua Europeană în Memoria Victimelor Terorismului.

Vineri, la Bruxelles, Comisia Europeană și Centrul de excelență Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare au organizat un eveniment special pentru a marca această zi.

Comemorarea de anul acesta are o semnificație aparte, date fiind numeroasele atentate din 2015, fapt subliniat și de coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove: „Ziua de astăzi marchează cea de-a 12-a aniversare a atentatelor de la Madrid. Astăzi ne amintim de toți cei care au fost afectați de acest atac. Este de asemenea o zi în care ne amintim de victimele tuturor atacurilor teroriste care au survenit pe plan mondial. Din nefericire, anul 2015 a fost un an teribil, marcat de atacurile care au avut loc la Paris, Beirut, Ankara, Istanbul, în Tunisia și în multe locuri din Africa. Astăzi, ne exprimăm condoleanțele și solidaritatea cu toate victimele terorismului din întreaga lume. Acest fenomen afectează persoane din toate religiile, inclusiv mii de musulmani.”

Lupta împotriva terorismului rămâne una din misiunile declarate ale Uniunii Europene, a mai transmis Gilles de Kerchove: „Doresc de asemenea să reafirm hotărârea fermă a UE de a combate amenințarea reprezentată de terorism. Uniunea își mobilizează toate resursele în sprijinul statelor membre pentru a aborda cauzele profunde ale terorismului, pentru a preveni radicalizarea a și mai multor persoane și, de asemenea, pentru a combate terorismul în mod eficient în Europa și în afara acesteia.”

Coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove.

Comisia Europeană comemorează din 2005 victimele atacurilor teroriste, indiferent de etnie şi naţionalitate sau de religie. Şi anul acesta, importanţi reprezentanţi europeni: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, comisarul Vera Jourová și comisarul Dimitris Avramopoulos au transmis o declarație comună în care au reafirmat determinarea în a combate toate formele de terorism.

„Anul trecut am pierdut prea mulți prieteni, vecini și persoane apropiate. Am asistat la prea multe atrocități”, se arată în comunicatul în care se subliniază faptul că, în această situaţie, răspunsul nu trebuie să fie frica, intoleranţa, vrajba, ci unitatea şi prietenia.

Nimeni nu trebuie să se simtă izolat sau exclus din societate, pentru că învrăjbirea populaţiei este tocmai ceea ce doresc teroriştii.