Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:30

Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații.
Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate.
Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.
Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor.
Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!

Organizația Națiunilor Unite se retrage din Mali

Publicat de Gabriel Stan, 4 septembrie 2023, 12:12

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Organizația Națiunilor Unite își retrage misiunea din Republica Mali, la solicitarea guvernului țării africane, care intenționează să folosească mercenarii ruşi pentru a combate grupările teroriste, informează Associated Press.

Până la sfârșitul anului vor fi retrași aproape 15.000 de militari, polițiști și civili, iar 13 baze vor fi predate autorităților locale.

România are în prezent șase ofițeri în Mali, unul lucrează pentru Misiunea Uniunii Europene de Instruire EUTM și cinci în cadrul misiunii ONU MINUSMA.

Mali se află în criză de la lovitura de stat militară din 2012, care a fost urmată de atacuri ale rebelilor din nord, formând o facțiune a grupării teroriste Statul Islamic.

Organizația Națiunilor Unite a dislocat militar pentru menținerea păcii în 2013 în cea mai periculoasă misiune a ei, cu peste 300 de decese în rândul personalului ONU.

Piloții români participă la numeroase exerciții naționale și internaționale

Publicat de prosavioleta, 27 iunie 2023, 11:04

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Între 2 și 9 iunie, un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT din cadrul Bazei 95 Aeriană Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu din Bacău a participat la exercițiul „ADRIATIC STRIKE 23”, care a avut loc în Baza Aeriană Cerklje din Slovenia, iar între 6 și 17 iunie, un atașament format din 30 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT participă la stagiul de instruire aplicativ APROC 22, în Baza Aeriană Albacete din Spania. Acolo, aviatorii militari români vor executa o gamă largă de exerciții de tip instruire în comun conform procedurilor NATO. Am fost vineri la Bacău, unde am vorbit cu comandantul Bazei 95, comandorul Ioan Mischie. Ascultăm.
Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): De aproximativ o lună și un pic suntem implicați permanent în exerciții internaționale și naționale. Dacă acum aproximativ o lună, o parte din colegii mei au finalizat misiunea „Adriatic Strike” în Slovenia, ulterior acum două săptămâni a participat la DV Day-ul de la „Dacian Strike”, în România. Ieri au început dislocarea pentru Spania, un drum de aproximativ 3.500 de kilometri, cu aproximativ trei escale. Luni ar trebui să înceapă exercițiul în Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, aviatorii. În momentul de față sunt la PAPA, au un zbor de trei zile până în Spania, dacă condițiile meteo permit desfășurarea acestui zbor în siguranță. Luni, 26, ar trebuit să înceapă exercițiu în Spania. „Adriatic Strike” a fost un exercițiu desfășurat în Slovenia, în care s-au exersat tehnici, tactici, proceduri specifice misiunii de sprijin aerian nemijlocit al trupelor de suprafață. În cadrul acestui exercițiu, detașamentul nostru a executat, printre altele, trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate, atât ziua, cât și noaptea. Cred că a fost o premieră tragerea de noapte într-o țară străină. Ulterior au revenit în țară, așa cum spuneam, la exercițiul „Dacian Strike”, în cadrul căruia au lansat real patru rachete antitanc. Și nici după o săptămână, după alte pregătiri, au început dislocarea pentru Spania. În Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, pentru că are două părți practic acest curs. Un curs de predare teoretică a elementelor despre ceea ce înseamnă mod de planificare și executare a misiunilor specifice și a doua parte a cursului este punerea în practică a învățămintelor, adică zborul efectiv într-un cadru multinațional integrat și cu forțe atât albastre, cât și roșii în teren.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Acum, pentru că vorbim despre exerciții, lipsește întrucâtva o misiune reală, așa cum ați avut-o dumneavoastră în Mali? Suplinește această experiență un astfel de exercițiu? Sigur că ele sunt diferite, au avut valențe diferite.

Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Acest tip de exercițiu ne pregătește pentru misiune reală.  Nu pot fi comparabile. O misiune reală înseamnă amenințări reale. Or, orice pilot care merge într-un exercițiu știe că de fapt acele amenințări sunt doar simulate, adică cumva îți permiți să greșești. Din punctul meu de vedere, este foarte important ca Armata României să continue misiunea internațională, pentru că fiecare misiune este un câștig operațional pentru fiecare militar al ei, lucru care ne face să fim mai buni pentru misiunile reale care ar putea să se întâmple în România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Câți militari aveți dintre cei pe care-i aveți în subordine care au fost cu dumneavoastră în Mali, aveți?
Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): În momentul actual, dislocat în Spania este un singur militar dintre cei care au fost cu noi în Mali, dar poate vor veni și în alte misiuni viitoare. Vom vedea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ceea ce voiam să întreb este, și aproape că eu zic că știu răspunsul, că ați împărtășit din experiența asta înainte să plece în exercițiu și le-ați mai povestit cum a fost acolo și cum ați reacționat la riscurile reale de acolo.
Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Așa este. Toate lecțiile identificate au devenit lecții învățate. Ne antrenăm în conformitate cu lecțiile pe care le-am dedus din acea misiune. Mai mult decât atât, să știți că învățăm și din lecțiile învățate din războiul care este în vecinătatea granițelor noastre. În acest sens, spre exemplu, am schimbat inclusiv tehnicile și tacticile de tragere cu elicopterele într-un mediu simulat. În ultimul timp tragem doar din zbor orizontal, de la o înălțime foarte mică, observând că nu mai este nevoie să tragem scolastic, adică să fim la înălțime mare, cu o expunere foarte mare a aeronavei. Și lucrurile merg foarte bine. Tinerii sublocotenenți practic asta au învățat și sunt convins că așa vor duce mai departe. Nu mai este ca vechea generație care învăța pentru început să tragă de sus, cu viteză mică, fapt ce expune aeronava forțelor adversarului.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 20 februarie 2023, 16:23

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Detașamentul de Apărare Antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” și coordonată pe timpul misiunii de Comandamentul Forțelor Întrunite, își continuă misiunea în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia.

Pentru militarii români au mai rămas două luni de misiune, însă instruirea continuă în același ritm. Zilele trecute secțiile din cadrul bateriei de apărare antiaeriană au participat la un exercițiu de rezolvare a unor situații tactice.

Locotenent Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Fiecare exercițiu de rezolvare a situațiilor tactice este gândit să pregătească echipajul pentru situații reale.

Misiunea noastră este apărarea spațiului aerian al Alianței, iar situațiile tactice rezolvate în cadrul exercițiului au fost ocuparea raionului de concentrare, mai exact, o zonă de regrupare după deplasare, și angajarea țintelor aeriene.

Sunt lucruri cunoscute, dar repetarea lor ne pregătește pentru a acționa la nevoie, într-un timp foarte scurt.

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Europa ne mutăm în Africa, unde 24 de militari români dislocați în Baza Militară Bamako din Mali sunt pe ultima sută de metri în misiunea Uniunii Europene pentru instruirea forțelor armate maliene, alături de colegi din alte 14 națiuni. În acest scop, EUTM Mali pregătește forțele armate maliene și dezvoltă capacitatea de instruire autonomă a acestora.

Despre modul de relaționare dintre națiunile participante, detalii ne oferă căpitanul Roxana Davidovits, consilier pentru armata maliană: Suntem pe funcții independente. Fiecare a venit pe o anumită specializare.

Sunt și cunoscător de limba franceză, pentru a interacționa și a te înțelege trebuie să vorbești cu ei în limba franceză, dacă vrei să le predai ceva, dacă vrei să îi înveți ceva sau dacă vrei să îi consiliezi într-o anumită problemă, orice discuție pe care o porți cu ei o porți în limba franceză. Fiecare își face treaba cât de bine poate în condițiile de aici.

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Pe același continent, în Sudanul de Sud, se află în derulare misiunea de menținere a păcii desfășurată sub egida Națiunilor Unite, inițiată prin Rezoluția Consiliului de Securitate din 2011.

Situația de securitate în această țară este una impredictibilă, caracterizată de conflicte intercomunitare și intertribale, sub formă de jafuri și atacuri sau amenințări la adresa organizațiilor non-guvernamentale internaționale care activează pe teritoriul statului.

Cu detalii despre situația din zonă vine colonelul Eduard Vitalis, ofițerul de legătură senior în Yambio: Multitudinea de uniforme pe care le vezi pe stradă te face să fii într-o permanentă confuzie, nu știi dacă vorbești cu polițiști, nu știi dacă vorbești cu un militar care este din armata în opoziție sau militari care au absolvit anul trecut și sunt militari uniți, o nouă formă de a face să dispară diferențele între diferitele armate.

Bineînțeles că apar și dezertorii din armată, care își construiesc propriile lor grupuri paramilitare, cu care încearcă să conducă zona politicului din aria de responsabilitate.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 6 februarie 2023, 17:58

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Militarii români dislocați în baza militară Bamako din Mali își continuă misiunea sub egida Uniunii Europene, alături de militari din alte 14 națiuni.

Misiunea EUTM Mali acordă asistență pentru refacerea unor forțe armate maliene eficace și responsabile, capabile să asigure securitatea pe termen lung în Mali și, sub autoritate civilă, să restabilească integritateaa teritorială a țării.

În acest scop, EUTM Mali instruiește forțele armate maliene și dezvoltă capacitatea de instruire autonomă a acestora. Despre problemele cu care se confruntă militarii români atunci când se deplasează în afara bazei ne-a vorbit căpitan Roxana Davidovits, consilier pentru armata maliană.

Roxana Davidovits: De câte ori am ieșit nu am avut probleme. Ei se comportă normal. Traficul e deosebit pentru cei din București, cred că o săptămână în Bamako le-ar ajunge și ar prefera oricând traficul din decembrie, dinainte de sărbători, pentru că nu există reguli și există foarte multe scutere.

Ele apar de peste tot și dispar. În caz că vă întrebați, nu, nu semnalizează nimeni aici, dar lăsând traficul la o parte, nu sunt probleme când ieșim din bază. Ce nu agreează și nu le place este, de exemplu, să li se facă fotografii.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Mali facem un salt către nord-est, mai exact în Polonia, acolo unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, acționează în cadrul grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate, consolidate pe flancul nord-estic al Alianței.

Dislocați în baza Bemowo Piskie, militarii au avut parte de o săptămână foarte încărcată din punct de vedere al activităților de instruire, dar și al sarcinilor ce le revin pentru executarea recunoașterilor, în vederea introducerii în misiune a unui nou detașament.

Locotenent Cornelia Dumitru, ofițer de informare și relații publice: Am primit și vizita de recunoaștere a echipei formate din membri ai comandamentului forțelor întrunite și ai Statului Major al Forțelor Terestre.

Militarii au executat un marș tactic pe o distanță de 15 kilometri, au urmat ședințele de tragere pe timp de zi cu armamentul individual din dotare, respectiv pistol calibrul 9 mm și pușca automată calibrul 5,45 de milimetri.

Pe lângă verificarea modului în care ne instruim, a avut loc și executarea recunoașterii în vederea dislocării detașamentului care ne va înlocui.

Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Polonia, traversăm Oceanul Atlantic și ajunge în Tampa, Florida, la Comandamentul Central al Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii, acolo unde România este reprezentată de trei ofițeri care ocupă diferite funcții în structuri din Statul Major al acestui comandament și care asigură interfața între U.S. LANDCOM și structurile din Statul Major al Apărării.

Comandamentul este unul din cele șapte ale Statelor Unite cu responsabilitate geografică și care are în compunere un centru multinațional de coordonare, care cuprinde în acest moment 44 de națiuni partenere. Mai multe detalii având de la șeful echipei de legătură, colonelul Alexandru-Daniel Cosac.

Alexandru-Daniel Cosac: Comandamentul Central răspunde de o zonă geografică, cuprinzând 21 de națiuni, din nord-estul Africii, din Egipt, trecând prin majoritatea țărilor arabe din Orientul Mijlociu și până în Asia Centrală și de Sud, până la Kazahstan.

Are ca sarcini principale răspuns la crize și amenințări în zona de responsabilitate, creșterea stabilității regionale și întărirea relațiilor de cooperare cu şi între națiuni.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 19 decembrie 2022, 11:30 / actualizat: 16 ianuarie 2023, 16:01

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din luna iulie a anului 1992 Ucraina a contribuit activ cu personal militar și de poliție în operațiunile ONU de menținere a păcii.

Căștile Albastre au reprezentat Ucraina în 6 misiuni ale Națiunilor Unite: misiunea din Congo, Sudanul de Sud, Cipru, Kosovo, Abyei și Mali.

Contingentul național al Ucrainei din MONUSCO a fost cel mai mare ca număr și includea Unitatea 18 de elicoptere a Forțelor Armate ale Ucrainei.

Cele opt elicoptere ucrainene reprezentau aproximativ o treime din flota ONU din Congo, iar retragerea acestora a îngreunat misiunile ONU în această țară.

Locotenent colonel Gavrilă Iustin, observator militar în misiunea din Congo: La apelul președintelui au retras personalul și tehnica ucraineană din toate misiunile ONU în care participau și cel puțin pentru MONUSCO această retragere a ucrainenilor a fost o lovitură destul de mare, pentru că aveau personal plus elicoptere, vitale pentru desfășurarea operațiunilor MONUSCO în Congo, dar fiind nevoie de ele în Ucraina pentru apărarea țării, tot ce a însemnat ucraineni și tehnică a plecat prin martie și de atunci MONUSCO încă nu are soluții cu ce să acopere acest gol în misiunea noastră.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african spre nord, până în Balcanii de Vest, mai precis în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, acolo unde militarii din componența Batalionului 26 Infanterie ‘Neagoe Basarab’, dar și ai Batalionului 22 Infanterie ‘Romanați’, execută împreună, pentru o perioadă de 6 luni, misiuni specifice, în scopul menținerii unui climat de securitate și stabilitate în zonă.

Căpitanul Aurelian Ghivici, comandantul Companiei de Manevră Althea: Cu plutonul de la Caracal relaționăm foarte bine, chiar colaborăm zilnic, ne ajutăm reciproc, iar având în vedere că întreg personalul Companiei Manevră ALTHEA face parte dintr-o brigadă multinațională care, printre altele, execută și exerciții în comun cu parteneri străini, nu ne este deloc necunoscut acest aspect.

N-am avut probleme până acum. Temperaturile sunt destul de asemănătoare cu cele din România, însă iarna vine pentru toți, dar suntem militari și frigul nu este un impediment în executarea misiunilor.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Orientul Mijlociu, mai exact în Irak, acolo unde militarii români și-au încheiat misiunea desfășurată pe durata unui an de zile în cadrul Comandamentului NATO Mission Irak din Bagdad.

Colonelul Vasile Bătinaș a îndeplinit funcția de consilier superior pe probleme de evaluare a capacității operaționale din cadrul diviziei de consiliere a Ministerului Apărării, în același timp fiind liantul Statului Major al Apărării în relația cu cele două misiuni aflate în desfășurare pe teritoriul Irakului: NATO Mission Irak și Operation Inherent Resolve.

La finalul misiunii, acesta a fost felicitat pentru modul în care și-a îndeplinit sarcinile de către comandantul NATO Mission Irak, generalul locotenent Giovanni Iannucci, precum şi de ambasadorul României în Irak, Excelența Sa Radu Octavian Dobre.

Colonel Vasile Bătinaș, la finalul misiunii din Irak: În domeniul în care am lucrat, cel al evaluării capacității operaționale a forțelor armatei irakiană, am avut un progres important, iar la final efortul echipei pe care am condus-o a fost unanim apreciat.

Mă întorc cu bucuria de a-mi revedea familia, colegii, prietenii, dar și cu acel regret de a lăsa în urmă relația de prietenie construită cu mulți colegi din cadrul misiunii.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 28 noiembrie 2022, 15:53 / actualizat: 30 ianuarie 2023, 17:00

Gabriel Stan (realizator rubrică): 24 de militari români participă în baza Bamako din Africa, Mali, la misiunea Uniunii Europene pentru Instruirea Forțelor Armate Maliene – EUTM Mali.

Rolul misiunii este de a furniza asistență militară forței comune a G5 Sahel, precum și forțelor armate maționale în țările care fac parte din grupare, prin consiliere militară, instruire și mentorat.

Căpitan Roxana Davidovits, consilierul pentru armata maliană: La momentul acesta sunt modificări atât în structura din Mali, cât și în structura celorlalte țări care fac parte din regiune, fiind sub denumirea de G5 Sahel – Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger și Ciad.

Ele s-au unit să se ajute și să se apere mai bine în fața problemelor pe care le au. Se așteaptă anumite decizii, astfel încât să putem continua cu partea de consiliere și lucrurile vor fi mai clare.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Din Africa urcăm în continent asiatic, acolo unde doi militari români participă la cea mai veche misiune a Organizației Națiunilor Unite, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan.

Posturile Field sunt situate pe ambele părți ale liniei de control, cu șapte locații pe teritoriul Pakistanului, respectiv cinci în India. Militarii români au un mandat de un an de zile își desfășoară activitatea în zona Cașmirului.

Căpitanul Adrian Stoian, observator militar: Săptămâna aceasta am desfășurat la sediul Națiunilor Unite din Islamabad o festivitate de acordare a unor medalii pentru militarii participanți la această misiune din India și Pakistan și la o conferință cu privire la evoluția securității din zona și din aria de responsabilitate, precum și politicile Națiunilor Unite.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Traversăm Atlanticul și ajungem în Statele Unite ale Americii, acolo unde 61 de cursanți internaționali din 51 state partenere participă la cursul de „Sergeant major”, care are ca scop desăvârșirea ca subofițer de comandă. Acesta se desfășoară în baza militară Fort Bliss din Texas și reprezintă ultima formă de pregătire din cariera militară.

Plutonierul adjutant principal Valentin Stanciu, subofițerul de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”: Cursul este structurat pe șase module, începând cu un curs de bază la care toți studenții, atât cei internaționali, cât și cei din Statele Unite participă.

Principalul scop al acestui curs de bază este de a familiariza toți studenții cu cerințele academice ale întregului curs.

Urmează cinci perioade, fiecare a câte șase săptămâni și anume conducere, operații, operații întrunite, management-ul forței și studii profesionale.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 29 august 2022, 15:18

Edi Nicola (realizator rubrică): Zilele trecute, peste 400 de militari români, polonezi, americani, britanici și croați s-au aliniat la startul competiției „Norwegian Foot March” care a avut loc în apropierea Bazei militare din Bemowo Piskie.

Pentru a primi insigna onorifică specifică, participanții au parcurs distanța de 30 de km, cu o greutate de 11 kg în spate, astfel încât să se încadreze în bareme, conform vârstei lor. Cel mai bun timp obținut de această dată a fost al unui militar român  din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, locotenentul Tudor Baic.

În paralel, a continuat și instrucția cu executarea unui exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție cu sistemele antiaeriene Gepard, în poligonul Utka.

Scopul acestuia a fost de a antrena echipajele în acțiuni ce vizează deplasarea în câmpul tactic, primirea și executarea misiunilor de foc și integrarea lor în acțiunile partenerilor, precum și menținerea nivelului de instruire în comun atins până în prezent.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Europa ne mutăm în Africa, unde țara noastră și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală.

Lansată în anul 2013 sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operațiunea MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistență umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale în vederea conservării obiectivelor culturale.

Maiorul Marcela Dumitrașcu execută în cadrul unei echipe CIMIC o misiune dificilă în această țară. Echipa din care face parte este implicată în operațiile care au loc în zonă – regiunea Timbuktu din Mali.

Marcela Dumitrașcu: În teritoriu, autoritățile locale nu fac diferență foarte mare între naționalități. Ei așa văd: CIMIC, MINUSMA… Şi într-adevăr, atunci când apare MINUSMA sau echipa CIMIC, ştiu că ceva bun se întâmplă în beneficiul lor, pentru că avem foarte multe proiecte CIMIC în desfășurare pentru populația locală.

Eu sunt a doua oară aici şi am fost plăcut surprinsă să văd că mulţi dintre directorii regionali de școală, infrastructură, sănătate și-au adus aminte de mine, s-au bucurat că m-am întors, şi asta pentru că am avut o foarte bună colaborare cu dumnealor, inclusiv cu forțele armate maliene.

Edi Nicola (realizator rubrică): De pe cel mai întins și cel mai populat continent, facem un salt pe continentul american și ne oprim în Statele Unite ale Americii, unde Comandamentul central totalizează în prezent 47 de națiuni.

Acest comandament, cu sediul la Tampa, Florida, conduce activități și operații militare cu aliații și partenerii pentru a spori securitatea și stabilitatea regională din zona de responsabilitate, membrii NATO asigurând echipe de legătură în cadrul comandamentului care participă la procesele de planificare a operațiilor. Colonelul Alexandru Cosac, șeful echipei de legătură și reprezentant național la Comandamentul Central al Forțelor Armate ale SUA:

Alexandru Cosac: Ne înțelegem foarte bine, este un grup mai închegat decât mă așteptam înainte să ajung aici.

Este un mediu de lucru interesant și plăcut, cu o diversitate culturală ridicată, dar este și un mediu care obligă în primul rând la responsabilitate și profesionalism, pentru că, dincolo de imaginea personală, este vorba de reprezentarea Armatei României la un comandament de cel mai înalt nivel militar din forțele armate ale SUA.

De asemenea, este vorba de imaginea României, formată în mulți ani de participare la misiuni internaționale în diverse teatre de operații.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 15:37

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în anul 2013, sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operația MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistența umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale, în vederea conservării obiectivelor culturale.

Acomodarea la condițiile climatologice reprezintă una dintre provocările oricărui militar dintr-o misiune internațională. Maiorul Marcela Dumitrașcu acționează, pe durata unui an de zile, alături de parteneri locali și internaționali, în zona Timbuktu din Mali.

Maior Marcela Dumitrașcu: M-am adaptat destul de ușor la mediul de, aici, chiar dacă locuiesc într-o bază militară fără prea multe facilități, cu cazarea în containere. Aici, temperatura pe timp de vară poate ajunge la 50 de grade, pe timp de iarnă, aproximativ 35 grade. Îngreunează misiunile din teren, mai ales când trebuie să port și vestă antiglonț, și casca.

Este destul de cald, dar de obicei mă adaptez în orice mediu, inclusiv cu toți colegii, fie ei militari, polițisti sau civili de aici. Cooperăm foarte bine, avem misiuni în comun. Chiar mă înțeleg foarte bine cu toți.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe pământul african pârjolit de soare ajungem în Polonia, unde militarii celui de-al 11-lea detașament românesc acționează în cadrul grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.

Zilele acestea, artileriștii antiaerieni au primit vizita echipei de recunoaștere, coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite.

Tot în această perioadă, militarii turdeni au participat la un exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție și baterie cu sistemele antiaeriene Ghepard. Maistrul militar principal Radu Mureșan, membru în echipa de recunoaștere care se află zilele acestea în Polonia, ne oferă mai multe detalii.

Radu Mureșan: Am avut ocazia de a asista la o secvență de antrenament a militarilor români în poligonul South Hills, alături de partenerii americani și britanici. Atât echipajele ‘gheparzilor’ noștri, cât și cele ale partenerilor au reușit să se sincronizeze și să răspundă prompt la comenzile primite.

Ei au arătat, astfel, nivelul de instruire în comun atins până în prezent. Pentru toți cei care fac parte din această echipă de recunoaștere a fost o șansă de a vedea condițiile de desfășurare, dar și modul de abordare a acestui tip de exercițiu în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Iar din Polonia ajungem pe însoritul pământ elen, mai precis, la Atena, acolo unde șapte militari rezerviști voluntari, membri ai Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, reprezintă pentru prima dată țara noastră la competiția militară internațională dedicată rezerviștilor.

Peste 250 militari participă anual la acest concurs aplicativ desfășurat pe durata a trei zile, ce vizează abilității militare. Colonelul în rezervă Marin Alniţei, membru în consiliul director al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România:

Colonel (r) Marin Alniţei: Competiția este deosebit de grea, alergare cu obstacole, înot, marș militar cu orientare, determinarea distanței și un scenariu cu victime din coaliție pentru care trebuie să intervină medical, triaj, acordarea primului ajutor și Medevac, alături de alte 36 de echipe din 10 țări membre NATO și partenere: SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Elveția, România și Estonia, care va deține noua președinție a CIOR.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 25 iulie 2022, 12:48

Edi Nicola (realizator rubrică): Aproximativ 400 de elevi militari din Polonia, Lituania, Estonia și Letonia participă în această perioadă la cel de-al șaptelea raliu central al claselor militare de la Irish.

Pe platoul bazei militare din Bemowo Piskie a fost prezent și ministrul apărării naționale din Polonia, care i-a recompensat pe cei mai buni dintre ei.

Elevii vor pune în practică activități specifice din cinci blocuri de formare diferite, o secvență din pregătire fiind reprezentată de cunoașterea modului de instruire a militarilor Grupului de luptă din Polonia și a echipamentelor folosite.

Din Europa ne mutăm în Africa, unde România și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală. Iar continuarea participării la misiunile ONU a contribuit la creșterea profilului României ca furnizor de securitate.

Maiorul Marcela Dumitrașcu se află în misiunea ONU MINUSMA din Mali în regiunea Timbuktu. Ofițerul român a fost decorat de către MINUSMA Force Commander cu Force Commander Cohen și Force Commander’s Commendation. Din Mali, maiorul Marcela Dumitrașcu.

Marcela Dumitrașcu: Ne întorceam de la o misiune de promovare a mandatului MINUSMA, eu aveam armament, ceilalţi trei colegi sunt civili şi nu au armament cu ei.

Au tras cu mitraliere. Au venit inclusiv în faţa maşinii şi au tras în parbriz, au încercat să mă facă să opresc mașina, dar am reușit să îi depășesc și să continui drumul până în apropierea bazei. Mașina are un blindaj foarte bun și de aceea mă și aflu astăzi aici. Eu mă consider norocoasă.

Edi Nicola (realizator rubrică): Ne mutăm pe mare, unde peste 300 de marinari militari ai Forțelor Navale Române participă cu trei nave la Exercițiul Multinațional „Breeze 22”, care are loc în Bulgaria.

Conducerea acestuia este asigurată de Forțele Navale Bulgare și se desfășoară atât în apele sale teritoriale, cât și în apele internaționale.

Obiectivul principal al exercițiului multinațional este consolidarea la nivel tactic între personalul naval și unitățile participante. Comandantul fregatei „Regele Ferdinand”, comandor George-Victor Durea.

George-Victor Durea: Am putut să exersăm lupta în toate mediile, de la antisubmarin până la antiaerian, având parte de sprijinul aviație bulgare.

Am reușit să ne ridicăm nivelul de pregătire și să integrăm personalul nou numit în funcție pentru a-şi desăvârși abilitățile dobândite în funcțiile anterioare.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și ne îmbarcăm la bordul navei-școală „Mircea”, care a mai încheiat o etapă de navigație și după o săptămână și 850 de mile marine parcurse se află în escală în Portul Alexandria din Egipt.

În ultimele zile instrucția a continuat la bord, în principal în arborada navei, pentru că s-a navigat cu vele în Mediterană în drum spre Alexandria, dar a crescut și numărul orelor alocate pregătirii tactice, pentru că se apropie examenele de la finalul stagiului de practică. Colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal Militar Constanța”.

Bogdan Dinu: După mai bine de 45 de zile putem spune că instrucția în arboradă a atins nivelul dorit de comandă a navei, dar și de instructorii de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.

În ultima săptămână au debutat și o serie de ateliere de familiarizare a studenților cu viața la bord – şi vorbesc aici despre utilizarea sifleei sau despre nodurile marinărești. Studenții au primit și unii dintre ei chiar au finalizat deja lucrările de matelotaj.

Fac parte integrantă din viitorul examen de practică marinărească, care se va desfășura în ultima săptămână a acestui marș internațional de instrucție, iar nivelul la care au ajuns este unul bun.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 21 mai 2022, 19:20

Teodora Mazare (realizator rubrică): La o lună de zile de la începerea misiunii de asigurare a prezenței înaintate, consolidate în Polonia, militarii turdeni continuă acțiunile de instruire.

De această dată, participând la un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice de nivel secție pluton. Această pregătire a vizat punerea în aplicare a schemelor de manevră specifice în teren greu accesibil și exersarea procedurilor standard de operare pentru ocuparea unui dispozitiv de luptă, cât și cercetarea spațiului aerian.

Rolul acestui spectru de exerciții este de a îmbunătăți și de a menține nivelul de pregătire al militarilor români, pentru ca aceștia să-și poată îndeplini cu succes sarcinile ce le revin, în cadrul grupului de luptă din Polonia. Căpitan, Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 11 Detașament Românesc participant la misiunea din Polonia.

Liviu Burtică: Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente apropiate condițiilor de luptă reale, iar survolarea spațiului aerian de către nave militare tip A-10 Thunderbolt a făcut exercițiul și mai antrenant pentru echipajele care deservesc sistemele antiaeriene G-4.

Teodora Mazare (realizator rubrică): Din Polonia, coborâm în Bosnia și Herțegovina, acolo unde un contingent românesc acționează în cadrul misiunii EUFOR, Althea, lansată în decembrie 2004 și desfășurată sub umbrela Uniunii Europene, misiunea Althea contribuie la menținerea unui mediu simplu și stabil în Bosnia și Herțegovina.

Timp de 6 luni de zile, militarii români participă la misiuni în sprijinul autorităților locale cu scopul de a menține un climat de securitate și stabilitate concomitent cu dezvoltarea și instruirea Forțelor Armate din Bosnia și Herțegovina.

Locotenent, Florin Epure, comandant al plutonului românesc de manevră: Există zile de instrucție, într-adevăr, zile de pregătire, pentru că pregătirea trebuie să fie continuă. Pe lângă instrucție, misiunile noastre sunt diferite, ceea ce înseamnă că rezervele intermediare au alte misiuni diferite de ale noastre.

Nu am avut nicio misiune comună. Fiecare contingent militar, fiecare structură, individual, se pregătește în funcție de misiunile pe care trebuie să le execute.

Teodora Mazare (realizator rubrică): Schimbăm continentul și ajungem în Africa unde militarii români participă la misiuni internaționale în 4 state. Mai precis, Somalia, Congo, Mali și Sudanul de Sud.

Cei 7 militari români dislocați în cadrul misiunii ONU de menținere a păcii în republica Sudanul de Sud desfășoară acțiuni specifice de patrulare, observare, consiliere și sprijin de stat major.

Situația de securitate în Sudanul de Sud este una impredictibilă caracterizată de conflicte intercomunitare și intertribale, sub formă de jafuri și atacuri sau amenințări la adresa organizațiilor nonguvernamentale internaționale care activează pe teritoriul statului.

Dan Ruja, colonel, observator ONU în Sudanul de Sud: În principal, activităţile se referă la interacţiunea cu actorii locali, militari, cât şi politici. Acest lucru se pune în practică prin patrulele pe care le desfăşurăm periodic, prin întâlnirile pe care le avem cu autorităţile locale. Executăm activităţi de negociere a anumitor conflicte.

Am reuşit să mediem un conflict între două tabere adverse, i-am adus la masa tratativelor, iar rezultatele au fost bune. Deci genul acesta de activităţi, de negocieri, întâlniri şi cel mai important este de a aduce cele două părţi adverse pentru a discuta într-un cadru civilizat problemele pe care le au.

Simona Cojocaru a susținut proiectul Busolei Strategice

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 12:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul român al Apărării, prin secretarul de stat Simona Cojocaru, a susținut proiectul Busolei Strategice, viitorul instrument al Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii desfășurată la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni.

Pe timpul reuniunii au fost analizate misiunile și operațiile militare europene, Armata Română fiind prezentă în cadrul operației EUFOR Altheia din Bosnia și Herțegovina și în misiunile de instruire din Mali, Republica Centrafricană și Somalia. Un punct distinct pe agenda reuniunii a fost situația de la graniță Belarusului cu Polonia, Lituania și Letonia, mesajul transmis arătând determinarea statelor membre de a nu permite utilizarea migrației ca instrument hibrid de presiune asupra Uniunii Europene.

Ciprian Marin: “Trebuie felicitat pilotul, care a reușit să ţină elicopterul pe direcție și a avut prezența de spirit să găsească și locul de aterizare propice pentru a face cât mai puține pagube”.

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 13:47

Joi, 15 iulie, în jurul orei 10:00, un elicopter american de tip UH-60 Black Hawk a aterizat de urgență în Piața Charles de Gaulle, în timp ce survola axul central al Bucureștiului, în zborul de antrenament planificat pentru întâmpinarea Zilei Aviației.

Incidentul a fost rezolvat cu succes de către pilotul american, dar și de către controlori de trafic români, care, într-un timp foarte scurt, a direcționat elicopterul către cea mai apropiată posibilă zona de aterizare.

Cristian Dumitrașcu, de la Radio România Actualități a realizat un interviu pe această temă cu comandantul Escadrilei 903 Elicoptere, cel care a fost și comandantul detașamentului ”Carpathian Pumas” în Mali, comandorul Ciprian Marin, pilot de elicopter.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ciprian Marin, bun venit la ”Jurnal militar”.

Ciprian Marin: Bună dimineața și bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul din Bucureşti este ultracunoscut și cred că este important să vorbim despre riscurile acestei meserii și despre instrucția în zbor și despre măsurile de precauție și măsurile care se pot lua într-o asemenea situație.

Ciprian Marin: Evenimentul, așa cum ați spus, fiind mediatizat foarte intens, am aflat la câteva minute după producerea acestuia, moment în care am luat legătura cu colegii mei implicați în parada militară cu ocazia Zilei Aviației și trebuie spus faptul că eram în pregătire pentru două parade, așa cum probabil să știe: una, cea de pe 20 iulie, cu ocazia Zilei Aviației, iar cea de pe 21 iulie, cu ocazia celebrării retragerii României din misiunea din Afganistan.

Trebuie spus că aceste două misiuni, ca și altele, așa cum sunt cea de 1 decembrie sau cu alte ocazii speciale, sunt foarte bine pregătite, în comun cu partenerii din străinătate care sunt invitați la aceste evenimente.

Sunt în spatele acestor treceri multe ore de pregătire la sol, în zbor, briefing-uri, interechipaje, între echipaje și cei care coordonează activitatea de zbor, astfel încât evenimente neplăcute și să nu apară pe timpul paradei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aș vrea să vă întreb pe dumneavoastră, ca un om care ați zburat în misiunea din Mali, o misiune cu grad înalt de risc, aș vrea să vă întreb câte ore de zbor aveți acum în câți ani de zbor de carieră?

Ciprian Marin: În acest moment, am peste 1.100 de ore de zbor, în 20 de ani de carieră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați visat, probabil, în cariera dumneavoastră să puteți pilota un Black Hawk sau, eu știu, un alt tip de elicopter decât Puma pe care îl zburați cu mare succes și iată că incidentele pot apărea la aeronave considerate cu mult mai bune decât ale noastre.

Ciprian Marin: Orice aeronavă este atât de bună pe cât este de bine întreţinută la sol şi pe cât este de bine utilizată în timpul zborului.

Toate aeronavele, fie ele că sunt cu aripă fixă sau aripă rotativă, elicoptere, în speță, au parte de o mentenanță la sol asigurată de profesioniști, astfel că nicio aeronavă nu se ridică de la sol dacă specialistii de mentenanță nu sunt siguri că aceasta poate să dea toate performanțele necesare în timpul zborului.

De asemenea, toate aeronavele sunt verificate în zbor înainte de plecarea în misiune, dar evenimente ca acestea se pot petrece oricând. Avem o meserie riscantă, pe care ne-am asumat-o, în care riscul face parte din ea în fiecare zi.

Asta nu înseamnă că aeronavele sunt mai puțin bune decât altele, doar că trebuie să te pregătești pentru neașteptat, „expect the unexpected”, lucru pentru care ne şi antrenăm.

O bună bucată din partea de antrenament în zbor o reprezintă exact reacționarea la aceste situații de urgență care pot să apară pe parcursul zborului, de la decolare și până la aterizare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cu siguranță ați văzut imaginile și mă gândesc că ați avut trăiri altele decât le avem noi, profanii în ale zborului și în ale pilotajului.

Aţi fost cu inima lângă pilotul american, probabil că v-aţi închipuit cât de puțin timp a avut să ia decizia asta împreună cu controlorul de trafic român, militar din Forțele Aeriene Române.

Încercați pentru ascultătorii Radio România să vă închipuiți cum a fost și care a fost reacția pilotului și reacția controlorului atunci când au decis să aterizeze într-o zonă atât de riscantă și de aglomerată?

Ciprian Marin: Din păcate, în acest moment nu suntem siguri despre cauzele producerii evenimentului, ne putem doar da cu părerea, putem doar să ne închipuim ce ar fi o eventuală cedare a unei comenzi sau oprirea unui motor sau o rupere a unei comenzi hidraulice, nu ştim exact, doar că din imaginile care au apărut în presă am putut observa faptul că elicopterul reacționa destul de brusc la comenzile pilotului.

Cu toate acestea, trebuie felicitat pilotul, care a reușit să ţină, totuşi, elicopterul pe direcție, într-o zonă destul de aglomerată a Bucureștiului, pe o arteră intens circulată și a avut prezența de spirit să găsească și locul de aterizare propice pentru a face cât mai puține pagube.

Într-adevăr, din imaginile surprinse de diverși oameni prezenți la fața locului se poate vedea că a avut un timp de reacție limitat, din momentul în care elicopterul a început să coboare au fost, probabil, până în 20 de secunde până la aterizare.

E vorba de reacție rapidă a pilotului și în același timp, așa cum ați menționat, din partea controlorilor de trafic, pentru că în zonă erau foarte multe aeronave, în zonele de așteptare pentru trecerea la obiectiv.

Controlorul de trafic a trebuit să coordoneze celelalte aeronave, astfel încât zona să fie degajată și misiunea să fie întreruptă, aeronavele să meargă către aterizare la aerodromurile de bază.

Situaţie dificilă, dar nu imposibil de trecut, având în vedere că au fost profesioniști atât controlorul de trafic, cât și piloții care au pilotat elicopterul UH-60.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Trebuie menionaţi şi felicitaţi și agenții de la Poliția Rutieră, care, întâmplarea face că erau acolo și care au reacționat imediat, pentru că am văzut din imagini cum elicopterul a trecut razant peste o coloană de mașini oprite la semafor.

Iată că lucrurile au fost coordonate și a fost și o doză de noroc, pentru ca acum noi să putem vorbi la radio despre o situație fericită și nu o tragedie. Dumneavoastră știți foarte bine ce se putea întâmpla.

Către finalul interviului aș vrea să vă întreb pe dumneavoastră dacă ați întâmpinat în cariera dumneavoastră lungă o situație limită, de acest fel sau de alt gen?

Ciprian Marin: Personal nu am avut, din fericire, nicio situaţie limită nici de acest gen şi nici de altă natură, însă am avut foarte mulți colegi care au reacționat prompt în soluționarea altor probleme, nu cu aterizare imediată pentru rezolvarea unor situaţii de urgență, ci în situații care au impus o verificare a elicopterului ulterioară la sol.

Menţionez încă o dată că activitatea de paradă este foarte bine coorodonată şi, aşa cum ați spus și dumneavoastră, agenții de circulație aflați la fața locului au reacţionat foarte prompt, asta și pentru faptul că există o bună colaborare interinstituțională în situația acestor evenimente în care populația este anunțată prin intermediul Primăriei Capitalei, dar și prin intermediul organelor de ordine de la sol.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi o ultimă întrebare, am vrut de mult să vă întreb și personal, când ne-am întâlnit, despre acele sisteme de siguranță pe care le amintea și generalul Viorel Pană, șeful Forțelor Aeriene, acum câteva zile, într-o emisiune televizată, spunea că Black Hawk are sisteme de siguranță dublate, triplate, poate chiar mai bine.

Cum stăm noi, cu Puma al nostru, pe lângă sistemele de siguranță ale Black Hawk-ului?

Ciprian Marin: Majoritatea aeronavelor, fie ele că sunt de luptă sau de antrenament, avioane de transport sau elicoptere, au, în principiu, comenzile dublate, în sensul că se caută să se achiziţioneze aeronave cu cel puțin două motoare, astfel încât în situația opririi unui motor, celălalt motor să preia sarcina, pentru a aduce echipajul în siguranță la sol.

De asemenea, și în cazul comenzilor, partea de instalație hidraulică este dublată, astfel încât atunci când instalaţia hidraulică stângă sau dreaptă cedează, cealaltă să preia comanda pentru aterizare în siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc foarte mult, domnule comandor Ciprian Marin! Ne mai auzim la „Jurnal militar”.

Ciprian Marin: Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie! Ne auzim oricând cu mare drag. O zi bună vă doresc!

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:03

Edi Nicola (realizator rubrică): Participarea Armatei României la misiunea Resolute Support are un caracter non-combat. Activităţile au vizat domenii prioritare, precum planificare şi programare, inclusiv bugetară, transparenţă, asumarea răspunderii şi supervizare, implementarea principiilor ce ţin de statul de drept şi buna guvernare, procesul de generare a forţei, sustenabilitatea forţelor, recrutare, managementul şi dezvoltarea personalului. Militarii Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii îşi continuă emisiunea în teatrul de operaţii Afganistan.

Căpitan Andrei Vicol (ofițer de relații publice):  Ne îndeplinim cu responsabilitate angajamentele asumate în cadrul misiunii NATO – Resolute Support, indiferent de complexitatea misiunilor pe care le avem. Obiectivul nostru principal a rămas acela de a securiza baza aeriană Bagram, situată în nordul ţării. Fiecare militar român ştie ce are de făcut. Suntem la datorie zi şi noapte, suntem foarte motivaţi şi depunem un efort susţinut pentru a ne îndeplini misiunea până la sfârşit.

Edi Nicola (realizator rubrică):  Misiunea KFOR contribuie la menţinerea unui mediu sigur şi a libertăţii de mişcare pentru toate comunităţile din Kosovo. Aproximativ 3.300 de trupe aliate şi partenere acţionează ca parte a forţei Kosovo, aparţinând NATO. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare.

Cooperarea civil-militară sau CIMIC este configurată ca o etichetă militară utilizată pentru a descrie acele ocazii în care elementele forţelor armate colaborează cu entităţile civile, cum ar fi autorităţile locale sau alte agenţii guvernamentale, organizaţiile neguvernamentale sau organizaţiile interguvernamentale. Maiorul Adrian Peter, ofiţerul de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU, s-a integrat uşor, datorită experienţei acumulate în cele trei misiuni internaţionale:

Maior Adrian Peter, ofiţer de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU: Diferenţele culturale şi modurile diferite de rezolvare a sarcinilor ne oferă şansa de a învăţa lucruri noi. În acest moment avem în desfăşurare şapte proiecte CIMIC, donaţii de echipamente medicale, electronice, rechizite către populaţia civilă. Şi pregătim deja pachetul pentru perioada octombrie-decembrie 2021. Doresc să profit de acest timp pentru a acumula noi cunoştinţe şi experienţe, care îmi vor fi cu siguranţă utile în carieră după încheierea misiunii.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focşani îşi continuă misiunea în Polonia. Pe timpul misiunii, artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Militarii din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a IX-a din Polonia au fost implicaţi, împreună cu partenerii britanici şi cu forţe aparţinând Armatei Poloneze la exerciţiul Amber Desire.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Acest exerciţiu a fost condus de către Comandamentul Diviziei Multinaţionale Nord-Est şi a avut ca principal obiectiv testarea capacităţii forţelor de a se disloca rapid. Tot în această săptămână, militarii Bateriei Ghepard au executat un exerciţiu de antrenament în teren cu ţinte aeriene marcate, exerciţiu ce s-a desfăşurat în comun cu parteneri britanici din cadrul grupului de luptă şi cu un pluton de apărare antiaeriană din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate din Gizycko.

Edi Nicola (realizator rubrică): Parlamentul României a aprobat miercuri proiectul de hotărâre privind participarea Armatei Române cu forţe, mijloace şi echipamente la Misiunea Task Force Takuba pe continentul african sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al patrulea al acestui an. Detaşamentul românesc va avea un efectiv de 50 de militari, iar fondurile necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul MApN. Franţa a lansat operaţiunea Barkan în anul 2014 pentru a lupta împotriva grupărilor islamiste din ţările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franţa şi alte 12 ţări au creat gruparea de forţe Takuba, care asigură asistenţă Forţelor Armate din Republica Mali.

Uniunea Europeană şi politica refugiaţilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 septembrie 2017, 10:38

În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.

Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.

Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.

Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.

Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.

Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.

În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.

S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)

Navă românească, în operaţiunea de salvare Frontex din Mediterana

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2016, 09:44

Cea mai recentă operaţiune de salvare a migranţilor din apele internaţionale ale Mării Mediterane a revenit poliţiştilor de frontieră de pe nava „Ştefan cel Mare”, aflată în misiune în Italia, în cadrul Operaţiunii Maritime TRITON. Sub coordonarea Agenţiei FRONTEX, migranţii, dintre care 34 minori, au fost transferaţi la bordul navei, fiind preluaţi apoi de către autorităţilor italiene, în portul Lampedusa.

Alexandra Popescu, inspector la Poliţia Română de Frontieră: „ Nava Ştefan cel mare a Poliţiei de Frontieră Române a localizat ambarcaţiunea gonflabilă la bordul căreia se aflau peste 100 de persoane. În urma evaluării situaţiei de la faţa locului, temperatura scăzută, supraaglomerarea bărcii şi riscul iminent de a se scufunda, poliţiştii români de frontieră au decis ca persoanele să fie aduse la bord. Astfel, toţi cei 119 migranţi au fost transferaţi la bordul Navei Ştefan cel Mare, unde personalul Poliţiei de Fontieră le-a acordat asistenţă şi primul ajutor. Aceştia au declarat că provin din ţări precum Gambia, Senegal, Guineea Bissau, Liberia, Camerun, Sierra Leone şi Mali şi că intenţionau să ajungă în Spaţiul Schengen. Această operaţiune se desfăşoară pe parcursul a trei luni şi, după finalizarea acestei acţiuni de salvare, nava şi-a reluat misiunea în cadrul operaţiunii Frontex.”

Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, FRONTEX, coordonează schimbul operaţional între statele membre în ceea ce priveşte frontierele, împreună cu alţi parteneri externi, responsabili de securitatea graniţelor şi cooperarea vamală.

Operaţiunea maritimă Triton a devenit activă prin implicarea statelor membre şi punerea în comun a resurselor proprii, cu o desfăşurare impresionantă de personal şi echipamente. Este vorba despre o mobilizare importantă de mijloace pentru a asigura supravegherea frontierelor externe ale UE, de a oferi asistenţă ambarcaţiunilor aflate în dificultate şi de a lansa operaţiuni de salvare.

Comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitri Avramopoulos: „Împreună cu statele membre, trebuie să intensificăm eforturile noastre de a stabili un program cu adevărat european pentru refugiați. Comisia lucrează deja îndeaproape cu statele membre, în cadrul programelor de relocare. Acesta este un pas important pentru a ne asigura că statele membre îşi asumă, cu adevărat, responsabilitatea.”

După evenimentele nefericite de pe coastele Lampedusei, liderii europeni au cerut o abordare umană a imigrației, pentru ca Mediterana să nu devină „cimitirul Europei”. Astfel, misiunile de căutare şi salvare pe mare ale Agenției Frontex trebuie să urmeze proceduri clare pentru a preveni situaţiile în care viaţa refugiaţilor să fie în pericol.