Milioane de copii sub vârsta de 5 ani ar putea suferi de malnutriție severă!

Publicat de Andra Radu, 28 iulie 2020, 15:34

În 2020, în urma impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19, alte 6,7 milioane de copii sub 5 ani ar putea suferi de malnutriție severă, a avertizat astăzi UNICEF.

Potrivit unei analize publicate în revista medicală The Lancet, 80% dintre acești copii ar putea proveni din Africa Subsahariană și din Asia de Sud. Peste jumătate ar fi numai din Asia de Sud.

„Au trecut șapte luni de la raportarea primelor cazuri de COVID-19 și devine tot mai clar faptul că repercusiunile pandemiei sunt mai dăunătoare pentru copii decât boala în sine”, a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Ratele gospodăriilor sărace și ale nesiguranței alimentare au crescut. Serviciile de nutriție și lanțurile de aprovizionare esențiale au fost perturbate. Prețurile la alimente au crescut vertiginos. În consecință, calitatea alimentației copiilor a scăzut, iar ratele de malnutriție vor crește”.

Malnutriția severă  este o formă de malnutriție care pune viața în pericol, din cauza căreia copiii ajung prea slabi și lipsiți de energie, ceea ce crește riscul de deces, de a avea deficiențe de creștere, dezvoltare și învățare.

Potrivit UNICEF, chiar și înainte de pandemia COVID-19, în 2019, 47 de milioane de copii sufereau deja de malnutriție severă. În lipsa unor măsuri urgente, numărul global de copii care suferă de malnutriție severă ar putea ajunge la aproape 54 de milioane în decursul anului. Malnutriția severă globală ar atinge astfel niveluri nemaiîntâlnite în acest mileniu.

Din analiza The Lancet rezultă că, anul acesta, prevalența malnutriției severe în rândul copiilor sub cinci ani ar putea crește cu 14,3% în țările cu venituri mici și mijlocii, ca urmare a impactului socioeconomic produs de noul coronavirus. O astfel de creștere a malnutriției la copii ar însemna lunar 10.000 de noi decese în rândul copiilor, dintre care 50% ar fi în Africa subsahariană.

Creșterea estimată a malnutriției severe la copii reprezintă doar vârful icebergului, avertizează Agențiile ONU. COVID-19 va determina, de asemenea, o creștere a altor forme de malnutriție la copii și femei, precum subdezvoltarea, deficitul de micronutrienți, supraponderalitatea și obezitatea, ca urmare a alimentației sărace și a perturbării serviciilor de nutriție.

Rapoartele UNICEF din perioada de început a pandemiei indică o reducere per total de 30%a acoperirii cu servicii nutriționale esențiale și adesea vitale. În unele țări, aceste perturbări au înregistrat o pondere între 75-100%în condițiile impuse de carantină.

Spre exemplu, în Afghanistan și Haiti, teama de infecție și lipsa echipamentului de protecție pentru cadrele medicale se estimează a fi condus la o scădere de 40%, respectiv 73%, a internărilor pentru tratamentul cazurilor grave de malnutriție severă la copii. În Kenya, internările au scăzut cu 40%. Din cauza COVID-19, peste 250 milioane de copii la nivel global sunt lipsiți de beneficiile complexe ale suplimentării cu vitamina A.

Potrivit analizei, în situația în care creșterea previzionată a malnutriției severe în fiecare țară se combină cu o reducere a serviciilor nutriționale în medie anuală previzionată de 25%, ar putea rezulta 128.605 decese suplimentare la copiii sub cinci ani de-a lungul anului. O astfel de cifră reflectă scenarii în care s-a avut în vedere un nivel minim de 15% și unul maxim de 50%de perturbare a suplimentării cu vitamina A, a tratamentului cazurilor grave de malnutriție acută, a promovării unei mai bune alimentații a copiilor mici și a asigurării suplimentelor de micronutrienți femeilor gravide.

Într-un comentariu pe marginea raportului The Lancet, lansat tot astăzi, șefii UNICEF, FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură), Programului Alimentar Mondial și Organizației Mondiale a Sănătății au avertizat asupra faptului că pandemia de COVID-19 subminează nutriția peste tot în lume, cu precădere în țările cu venituri mici și mijlocii, cele mai grave consecințe fiind resimțite în rândul copiilor mici. Un număr tot mai mare de copii și femei ajung să sufere de malnutriție din cauza calității tot mai slabe a alimentației lor, din cauza întreruperii serviciilor nutriționale, precum și a șocurilor determinate de pandemie.

Agențiile umanitare au nevoie imediată de 2,4 miliarde de dolari pentru ca de-acum și până la finele anului să poată proteja nutriția mamei și copilului în cele mai vulnerabile țări. Șefii celor patru agenții ONU fac apel la guverne, publicul larg, donatori și sectorul privat să protejeze dreptul copiilor la nutriție, prin:

• Protejarea accesului la alimentații nutritive, sigure și accesibile ca măsură fundamentală a intervențiilor legate de COVID-19, prin protejarea producătorilor, procesatorilor și comercianților de alimente; descurajarea embargourilor; și desemnarea piețelor alimentare ca servicii esențiale;
• Investiția decisivă în sprijin pentru nutriția mamei și copilului, prin protejarea alăptării, prevenirea comercializării necorespunzătoare a laptelui praf și asigurarea accesului copiilor și femeilor la alimente bogate în nutrienți și diversificate;
• Reactivarea și extinderea serviciilor de depistare timpurie și tratament al malnutriției severe la copii, extinzând totodată alte servicii nutriționale care protejează viața;
• Menținerea furnizării meselor nutritive și sigure în școli, venind în sprijinul copiilor vulnerabili prin livrări acasă, rații pentru acasă, numerar sau vouchere în perioada în care școlile sunt închise; și
• Extinderea protecției sociale în vederea protejării accesului la alimentații nutritive și servicii esențiale în rândul gospodăriilor celor mai sărace și mai afectate, inclusiv accesul la alimente fortificate.

Campania UNICEF Reimagine își propune să împiedice pandemia de COVID-19 să devină o criză de durată în rândul copiilor, cu precădere al celor mai vulnerabili dintre aceștia. Prin această campanie, UNICEF lansează un apel urgent către părinți, guverne, publicul larg, donatori și sectorul privat să se alăture UNICEF în eforturile sale de intervenție/răspuns, recuperare și reimaginare a unei lumi marcate în prezent de urgia noului coronavirus:

• Răspuns/intervenție. Trebuie să luăm măsuri acum pentru a împiedicarea răspândirea bolii, pentru a-i ajuta pe cei bolnavi și a-i proteja pe cei aflați în linia întâi de intervenție care își riscă viața pentru a-i salva pe alții.
• Chiar și atunci când pandemia își va încetini ritmul, fiecare țară va trebui să continue să facă eforturi pentru atenuarea efectelor în lanț asupra copiilor și rezolvarea daunelor create. La rândul lor, comunitățile vor trebui să lucreze unele cu altele, atât cu cele locale, cât și cu cele aflate peste hotare, pentru a reclădi și a împiedica reapariția infecției.
• Dacă am învățat ceva din experiența COVID-19, este faptul că sistemele și politicile noastre trebuie să protejeze oamenii tot timpul, nu numai în cazul unei crize. Pe măsură ce lumea încearcă să se refacă după pandemie, este momentul să punem bazele unei reconstrucții mai bune.

„Nu putem permite ca copiii să fie victimele neglijate ale pandemiei de COVID-19”, a afirmat Fore. „Trebuie ca, simultan, să avem o gândire atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, astfel încât nu numai să abordăm provocările reprezentate de pandemie și efectele sale secundare asupra copiilor, ci și planificăm un viitor mai luminos copiilor și tinerilor”.

Atingerea obiectivului „ZERO FOAME” până în 2030 este pusă la îndoială!

Publicat de Andra Radu, 14 iulie 2020, 14:30 / actualizat: 14 iulie 2020, 15:43

Tot mai multe persoane suferă de foame, conform unui studiu anual realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Zeci de milioane de persoane au intrat în rândul celor cu malnutriţie cronică în ultimii cinci ani, iar ţări din întreaga lume continuă să se confrunte cu mai multe forme de malnutriţie.

Ultima ediţie a raportului Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial, publicat astăzi, estimează că aproape 690 de milioane de persoane au suferit de foamete în 2019 – creștere cu 10 milioane din 2018 şi cu aproape 60 de milioane în cinci ani. Costurile mari şi accesibilitatea financiară scăzută înseamnă că miliarde de persoane nu se pot hrăni cu mâncare sănătoasă ori bogată în nutrienţi.

Cele mai multe persoane care suferă de foamete sunt în Asia, dar numărul acestora creşte rapid în Africa. La nivel mondial, raportul preconizează faptul că pandemia de COVID-19 ar putea determina ca încă 130 de milioane de persoane să sufere de foamete cronică până la sfârşitul anului 2020. (Apariţia unor noi zone în care persoanele suferă de foamete acută în contextul pandemiei poate uneori determina creşterea acestui număr.)

Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial este studiul global cu cea mai mare autoritate, care urmăreşte progresul spre stoparea foametei şi a malnutriţiei. Acesta este creat în comun de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Fondul Internaţional pentru Agricultură (IFAD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

În preambul, directorii celor cinci agenţii avertizează că „la cinci ani după ce lumea s-a angajat să pună capăt foametei, nesiguranţei privind obţinerea hranei şi tuturor formelor de malnutriţie, încă suntem departe de atingerea acestui obiectiv până în 2030”.

Explicarea cifrelor referitoare la foamete

În această ediţie, actualizările critice ale datelor pentru China şi alte ţări foarte populate ale lumii[ii] au determinat scăderea substanţială a estimărilor privind numărul global al persoanelor care suferă de foamete, până la cel curent de 690 de milioane. Cu toate acestea, nu s-a produs nicio schimbare a acestei tendinţe. Prin evaluarea întregului fenomen de foamete până în anul 2000 se ajunge la aceeaşi concluzie: după ce foametea cronică a scăzut constant timp de decenii, aceasta a început uşor să crească în 2014 şi acest lucru continuă şi în prezent.

Asia găzduieşte cel mai mare număr de persoane subnutrite (381 de milioane), Africa se află pe locul al doilea (250 de milioane), urmată de America Latină şi Caraibe (48 de milioane). Prevalenţa globală a subnutriţiei – sau procentajul total de persoane care suferă de foame – s-a schimbat puţin la 8,9%, dar cifrele absolute au crescut din 2014. Acest lucru înseamnă că în ultimii cinci ani foametea a crescut odată cu populaţia planetei.

Acest lucru, la rândul său, ascunde mari disparităţi regionale: în procente, Africa este regiunea cea mai afectată şi acest lucru este în creştere, cu 19,1% din populaţie afectată de subnutriţie. Acest procentaj depăşeşte dublul celui din Asia (8,3%) şi din America Latină şi Caraibe (7,4%). În privinţa tendinţelor curente, până în 2030, Africa va găzdui peste jumătate din populaţia lumii afectată de foamete cronică.

Pentru FAO – Qu Dongyu, Director General; pentru IFAD – Gilbert F. Houngbo, Preşedinte; pentru UNICEF – Henrietta H. Fore, Director Executiv; pentru WFP – David Beasley, Director Executiv; pentru WHO – Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General.

Actualizările unui parametru cheie, care măsoară inegalitatea consumului de alimente în interiorul societăţilor, au fost realizate pentru 13 ţări a căror populaţie combinată se apropie de 2,5 miliarde de locuitori: Bangladesh, China, Columbia, Ecuador, Etiopia, Mexic, Mongolia, Mozambic, Nigeria, Pakistan, Peru, Sudan şi Thailanda. Numărul populaţiei din China, în special, are cel mai mare impact asupra cifrelor la nivel global.

Efectele pandemiei

Pe măsură ce progresul luptei împotriva foametei stagnează, pandemia de COVID-19 intensifică vulnerabilităţile şi insuficienţele sistemelor alimentare ale lumii – adică toate activităţile şi procesele care afectează producţia, distribuţia şi consumul de alimente. Deşi este prea devreme să evaluăm impactul total al carantinelor şi al altor măsuri de izolare, raportul estimează că cel puţin alte 83 de milioane de persoane, sau posibil cel mult 132 de milioane, ar putea suferi de foame în 2020 ca rezultat al recesiunii economice declanşate de COVID-19. Acest pas înapoi aduce şi mai multă îndoială asupra îndeplinirii Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 2 (“Zero Foame ”).

Diete nesănătoase, nesiguranţă alimentară şi malnutriţie

Combaterea foamei şi a malnutriţiei în toate formele sale (inclusiv subnutriţia, deficienţele de micronutrienţi, excesul de greutate şi obezitatea) nu înseamnă doar asigurarea hranei suficiente pentru a supravieţui: alimentele consumate – şi în special cele oferite copiilor – trebuie să conţină nutrienţi. Însă un obstacol cheie este costul mare al alimentaţiei nutritive şi accesibilitatea financiară scăzută a dietelor sănătoase pentru un număr foarte mare de familii.

Raportul prezintă dovezi privind faptul că o dietă sănătoasă costă peste 1,90 dolari americani/ zi, sumă ce reprezintă limita internaţională a sărăciei. Astfel, preţul celei mai ieftine diete sănătoase este de cinci ori mai mare decât preţul pentru o masă formată doar din alimente pe bază de amidon. Lactatele, fructele, legumele bogate în nutrienţi şi alimentele bogate în proteine (de origine vegetală sau animală) sunt cele mai scumpe grupe de hrană existente la nivel global.

Cele mai noi estimări arată că un număr uimitor de peste 3 miliarde de persoane nu-şi pot permite o dietă sănătoasă. În Africa Subsahariană şi Asia de Sud, 57% din populaţie se află în această stare – deşi nicio regiune, inclusiv America de Nord şi Europa, nu este ocolită. Ca rezultat parţial, cursa pentru stoparea malnutriţiei pare compromisă. Potrivit raportului, în 2019, între un sfert şi o treime dintre copiii sub cinci ani (191 de milioane) erau subdezvoltaţi sau aveau masă musculară redusă – erau prea scunzi sau prea slabi. Alte 38 de milioane de copii sub cinci ani erau supraponderali. Printre adulţi, între timp, obezitatea a devenit o pandemie globală în sine.

Apel la acţiune

Raportul susţine că odată ce sunt integrate argumentele privind sustenabilitatea, o trecere globală la dietele sănătoase ar ajuta la combaterea reapariţiei foametei, aducând în același timp economii enorme. Acesta calculează că o astfel de trecere ar permite compensarea aproape în totalitate a costurilor pentru sănătate asociate cu dietele nesănătoase, care se estimează că vor ajunge la 1,3 mii de milioane de dolari americani per an în 2030; în timp ce costurile sociale legate de dietă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, care se estimează că vor ajunge la 1,7 mii de milioane de dolari americani, ar putea fi diminuate cu până la trei sferturi.

Raportul îndeamnă transformarea sistemelor alimentare pentru a reduce costurile alimentelor nutritive şi pentru a creşte accesibilitatea financiară a dietelor sănătoase. În timp ce soluţiile specifice vor fi diferite de la ţară la ţară, şi chiar în interiorul acestora, răspunsul general se află în intervenţiile din întreg lanţul de aprovizionare cu alimente, în mediul alimentar şi în economia politică ce dă formă comerţului, cheltuielilor publice şi politicilor de investiţii.

Studiul face apel către guverne să integreze nutriţia în abordările lor privind agricultura; să acţioneze pentru a elimina factorii de creştere a costurilor din producţie, depozitare, transport, distribuţie şi comercializare a alimentelor – inclusiv prin reducerea ineficienţelor, a pierderii şi a risipei de alimente; să susţină producătorii locali la scară redusă pentru a creşte şi a vinde alimente mai nutritive şi să le asigure accesul în pieţe; să prioritizeze nutriţia copiilor, în calitate de categoria cu cel mai mare grad de necesitate; să încurajeze schimbarea comportamentului prin educaţie şi comunicare; să introducă nutriţia în sistemele sociale de protecţie şi în strategiile de investiţii la nivel naţional.

Acest interval corespunde celor mai recente aşteptări privind o scădere de la 4,9% până la 10% al PIB-ului global.

Raportul analizează „costurile ascunse” ale dietelor nesănătoase şi modelează opinii privind cele patru diete alternative: flexitariană, pescărească, vegetariană şi vegană. De asemenea, raportul confirmă faptul că emisiile de carbon ale anumitor ţări mai sărace vor trebui iniţial să crească pentru a le permite să atingă obiectivele nutriţionale. (În ceea ce priveşte ţările bogate este valabilă situaţia inversă.)

Directorii celor cinci agenţii ONU care au dezvoltat raportul Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial îşi declară angajamentul de a sprijini această schimbare esenţială, asigurându-se că va evolua „într-un mod sustenabil, pentru oameni şi pentru planetă”.

Un milion de copii mor anual de pneumonie

Publicat de adinaiftime, 3 noiembrie 2017, 11:00

Aproape un milion de copii mor în fiecare an de pneumonie, deşi boala poate fi tratată cu antibiotice care costă mai puţin de jumătate de dolar.

Organizaţia umanitară „Salvaţi Copiii” a descris pneumonia drept „ucigaşul uitat al copilăriei” şi a afirmat că boala este responsabilă de moartea mai multor copii sub vârsta de cinci ani decât orice altă afecţiune.

Marea majoritate a deceselor se înregistrează la vârste de sub doi ani, în multe dintre cazuri copiii având sistemul imunitar atât de slăbit de malnutriţie că nu pot lupta cu boala.

„Salvaţi Copiii” face apel pentru ca summitul liderilor mondiali să se ocupe de problema pneumoniei.

De asemenea a cerut vaccinuri mai ieftine, acces sporit la medicamente şi oxigen şi ca cei peste 160 de milioane de copii din lume să fie imunizaţi împotriva bolii.