Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 13:05
Ciprian Panga (realizator rubrică): În perioada 28 noiembrie – 6 decembrie, militarii români din cadrul Divizionului 175 nave scafandri de luptă au participat la exercițiul multinațional NUSRET 23, organizat de Forțele Navale ale Turciei. Obiectivul principal al exercițiului a vizat dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre forțele specializate în lupta împotriva amenințărilor subacvatice din Malta, Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii, România și Turcia. Cu detalii despre exercițiu vine căpitan-comandorul Mihai Iordache, șeful secției scafandrii de luptă EOD. Căpitan-Comandorul Mihai Iordache: Din partea română au participat 14 scafandrii de luptă EOD pentru secțiunea de ape de foarte mică adâncime, „very shallow water”, unde s-au executat diferite proceduri de neutralizare și distrugere a minelor, atât cele aflate pe fundul mării, ancorate sau de fund, cât și cele în derivă. S-au folosit ambarcațiuni rapide și o intervenție cu un elicopter. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Detașamentul de Apărare Antiaeriană Gheparzii Transilvani își continuă misiunea de asigurare a prezenței înaintată consolidată în Flancul estic al Alianţei, conform măsurilor adoptate în cadrul Summit-ului de la Varșovia din anul 2016 și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO, desfășurând diverse exerciții de antrenament și instruire. Mai multe aflăm de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Locotenentul Maria Dohotar: Poligonul Vireby a fost locul în care aceștia au desfășurat exerciții tactice de rezolvare a unor situații care s-au dovedit a fi o modalitate de dezvoltare și îmbunătăţire a modului de reacție în situații specifice câmpului de luptă modern, atât pentru comandanții de secţie, tinerii ofițeri, cât și pentru membrii echipajelor.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Mergem mai departe și ne oprim în Balcanii de Vest, mai exact, în Kosovo, acolo unde compania din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte, destinată ca rezervă strategică de forțe, și-a încheiat misiunea în cadrul grupului de luptă, alături de militarii britanici. Misiunea Vânătorilor de Munte din Predeal va continua însă pentru încă o perioadă, de această dată, în cadrul unui batalion multinațional, a cărui comandă și control aparțin partenerilor americani. Despre cum a fost misiunea în cele două luni în care au acționat acolo aflăm de la căpitanul Paul Neculoiu, comandantul companiei românești.
Căpitanul Paul Neculoiu: Am finalizat misiunea în cadrul batalionului multinațional format din militarii români și britanici. A fost foarte interesantă. În cadrul misiunii am reușit să punem în practică tot ce am învățat, tot ce am exersat în partea de pregătire înainte de dislocare. A fost o provocare, atât partea de dislocare, cât și partea de executare a misiunilor în aria de operații, dar prin faptul că suntem pregătiți, nu au fost probleme. Ciprian Panga (realizator rubrică): Ultima oprire de săptămâna aceasta o facem în Bosnia și Herțegovina, unde militarii români participă la misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene. Chiar dacă misiunile zilnice le ocupă aproape tot timpul, aceștia au participat și la o acțiune caritabilă organizată în baza militară Camp Butmir din Sarajevo. Mai multe informații avem de la locotenentul Daniel Rezeanu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Locotenentul Daniel Rezeanu: Personal din cadrul Companiei de Stat Major și Deservire, Companiei IRF și Plutonului de Infanterie pentru operația EUFOR ALTHEA, a participat la campania de donare de sânge organizată de Centrul de Transfuzie Sanguină al Federației Bosnia și Herțegovina, cu sprijinul Comandamentului EUFOR. Militarii donatori au răspuns ‘prezent’ pentru acordarea ajutorului semenilor aflați la nevoie. Prin participarea la această activitate, militarii doresc să încurajeze alți posibili donatori, indiferent de locul unde se află, să le urmeze exemplul.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni din cadrul celei de-a XI-a rotații din Polonia alături de aliații din cadrul grupului de luptă au primit zilele trecute vizita premierului și a ministrului apărării din țara gazdă. Cu această ocazie, militarii români alături de partenerii americani, britanici și polonezi au desfășurat un exercițiu demonstrativ. Tot în aceasta perioadă s-a derulat pentru prima dată și concursul militar aplicativ Gepards Legacy.
Căpitanul Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană -,, Gheparzii Transilvani”: Cele mai bune grupe, formate din 6 membrii, s-au aliniat la startul acesteia. Concurenții au trebuit să parcurgă probe diferite pe un traseu de 15 km în care și-au dovedit abilitățile profesionale dobândite dar și rezistența și pregătirea fizică. În clasamentul final al competiției, două echipe românești au urcat pe podium.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din baza din Bemowo Piskie ajungem pe puntea Navei Școală Mircea care își continuă cel de-al doilea marș internațional de instrucție. Pregătirea cadeților de la bord continuă atât în arboradă cât și prin exerciții, cum a fost cel de abandon al navei desfășurat la un nivel foarte apropiat de realitate. Pe lângă instrucție au fost și antrenamente de tras la rame cu cele două bărci. Deși este un velier, pregătirea la bord se desfășoară și pentru cei cu specializarea electromecanică, ei efectuând carturi la sala mașinilor.
Student caporal Alexandru Mihai Dan: Trebuie să ne echipăm corespunzător pentru că este gălăgie foarte mare, este mult ulei. A fost primul meu contact cu ceva ce ține de specializarea mea, nu știam nimic legat de motoare, nimic legat de fluide. Cadrele, ofițerii, maiștrii, soldații gradați, m-au ajutat foarte mult să înțeleg tot ce se întâmplă, m-au îndrumat și acum încep să-mi pun bazele a ceea ce urmează să studiez mai departe. Cred că m-au pregătit și i-au pregătit și pe colegii mei pentru ceea ce urmează să facem noi în cariera noastră.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava școală Mircea se află în escală în portul Valletta din Malta până pe data de 13 iulie după care se va îndrepta spre ultimul port din acest marș de instrucție, și anume Alexandria din Egipt.
Tot către continentul african ne îndreptam și noi atenția, mai precis spre Sudanul de Sud, acolo unde un grup format din șapte militari români participă la misiunea UNMIS ce are drept obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Deplasarea în zonele de securitate se face cu ajutorul patrulelor iar detalii despre specificul organizării acestei activități ne oferă Colonelul Dan Ruja, observator ONU în Sudanul de Sud.
Colonelul Dan Ruja: Înainte de fiecare patrulă, această structură de securitate trebuie să-și dea un aviz referitor la nevoia de a folosi forța de protecție a batalionului acesta de protecție. Există și zone în care patrula se poate deplasa fără ei și nu s-au semnalat incidente. Culmea, cele mai recente incidente au vizat chiar membrii acestei forțe de protecție care, bineînțeles, sunt înarmați.
Contraamiralul Mihai Panait: Nu suntem o marină dezvoltată, nu suntem o putere maritimă, dar este important să înțelegem că avem deschidere la mare, să dezvoltăm conştiința maritimă și să înțelegem că suntem membri ai unei comunități importante în NATO și în Uniunea Europeană
Reuniunea Comandanților Marinelor Militare din Europa, organizată de Forțele Navale Române a avut loc în București, în zilele de 11 și 12 mai.
În contextul actualelor provocări de securitate din spațiul maritim european, CHENS contribuie la consolidarea unei viziuni unitare în domeniul naval și facilitează discutarea unor concepte definitorii de actualitate ale mecanismului de comandă și control.
Pentru prima dată, Forțele Navale Române au deținut președinția acestui forum pe care au preluat-o de la Malta, în luna mai a anului trecut, și au predat-o Irlandei, la finalul reuniunii de la București. Invitat la „Subiectul săptămânii” este șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, interviu realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Radio România Actualități.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral, bună ziua și bine ați venit la Radio!
Contraamiralul Mihai Panait: Bună ziua, mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ați avut o acțiune foarte importantă la finalul săptămânii, Forțele Navale Române au organizat Reuniunea Comandanților Marinelor Militare din Europa, între 11 și 12 mai, la București, unde dumneavoastră ați predat președinția acestui forum european omologului dumneavoastră irlandez, comandorul Michael Malone.
V-am sunat cu atât mai mult cu cât este un context complicat din punctul de vedere al siguranței pe mare, și aici, sigur, este vorba despre Marea Neagră, o zonă pe care dumneavoastră o gestionați din punctul de vedere al securității României.
Care este importanța acestei întâlniri și acestei conlucrări la nivel internațional pe partea de marina militară?
Contraamiralul Mihai Panait: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare și pentru invitația de a fi parte în emisiunea dumnevoastră. Forumul Comandanților Marinelor Militare din Europa este un forum care aduce împreună un număr de 27 de comandanți de marine, sunt toate țările membre NATO și ale Uniunii Europene care dețin o marină.
În plus, în acest format sunt invitați și au fost prezenți la București, comandantul Comandamentului Maritim NATO (MARCOM) și, de asemenea, comandantul Flotei a șasea al Marinei Statelor Unite ale Americii.
Am avut onoarea să conducem timp de un an de zile acest forum, să pregătim cu atenție această reuniune deosebit de importantă.
Este de subliniat faptul că ultima activitate desfășurată în acest format a fost organizată de către Portugalia în 2019; în 2020 din cauza pandemiei COVID-19 nu s-a organizat, în 2021 ceremonia de preluare a comenzii din partea Forțelor Navale Malteze a fost desfășurată în format online.
Și din acest motiv, faptul că am avut onoarea și oportunitatea să aducem în București pentru două zile comandanții Marinelor Militare din NATO și din Europa, să încercăm să găsim cele mai bune soluții și pentru viitor în această situație deosebit de complexă în care ne aflăm în regiunea Mării Negre, cred că este un eveniment deosebit și pot spune acum, la finalul conferinței Forumului Comandanților Marinelor Militare din Europa, că a fost un real succes și deopotrivă apreciată activitatea de toți participanții.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral Panait, conducerea CHENS este asigurată de un comitet director alcătuit din trei șefi de forțe navale, conform unui ciclu rotațional anual, între grupul țărilor din nordul Europei și cel din sudul Europei. Trebuie să amintim că acest CHENS a fost înființat în anii ’90.
Era vorba atunci doar despre Marinele din nordul Europei. Este, așadar o organizație de elită, o organizație a celor mai valoroase și profesioniste, dacă vreți, marine ale Europei și nu doar. Este un context în care cred că ar fi foarte bine dacă ați explica că Marina, Forțele Navale nu înseamnă doar forțele navale române aici, în zonă, ci acțiunile pe mare vorbesc despre interoperabilitate și despre colaborare între aceste forțe navale internaționale.
Contraamiralul Mihai Panait: Este adevărat. În conformitate cu ghidul de desfășurare și de organizare a reuniunilor CHENS – CHiefs of the European NavieS -, această activitate se desfășoară pe principiu rotațional. Este șansa noastră să putem organiza pentru prima dată în România această activitate; a fost o provocare deosebită.
Nu sunt parte a acestui forum doar membrii sau țările riverane din Marea Neagră – Turcia, Bulgaria, România -, sunt și toate celelalte 24 de țări membre în CHENS. Putem spune că România are o marină mică, este adevărat, în comparație cu foarte multe alte state.
Nu suntem o marină dezvoltată, nu suntem o putere maritimă, dar este important să înțelegem că avem deschidere la mare și trebuie să se înțeleagă să dezvoltăm conştiința maritimă și să înțelegem că acele cuvinte ale lui Mihail Kogălniceanu – „Cheia mântuirii noastre este drumul Dunării către marea largă” – este important de ținut minte, nu numai de către marinari, ci de către toți românii.
Este important să dezvoltăm interoperabilitatea, este important să înțelegem că suntem membri ai unei comunități importante în NATO și în Uniunea Europeană, și în acest cadru putem să împărțim și să dezvoltăm experiențele noastre, să ținem într-un, cum îmi place mie să spun, într-un battle ritm intens spiritul marinei, the spirit of the navy.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înainte de a încheia interviul, domnule contraamiral, aș vrea să vă provoc și să mergem către o discuție foarte la modă, aș putea să spun, foarte actuală, de fapt; este vorba despre acest război informațional paralel cu care ne confruntăm de un timp încoace și în care retorica preferată, mai ales care vine din Est, spune: nu sunteți în stare să vă apărați, aveți o marină mică, precum ați spus dumneavoastră, aveți o forță aeriană de asemenea subdimensionată, cu forțele terestre nici cu ele nu stați prea bine.
Aici voiam să vă aduc cumva și să comentăm un pic declarația ministrul Dîncu de la conferința de la care tocmai ați plecat, pe care tocmai ați încheiat-o, în care ministrul Dîncu a declarat că Ministerul Apărării și Forțele Navale sunt foarte atente la evoluția Rusiei aproape de noi, în Insula Șerpilor și pe toată latura asta către Odesa.
Care este semnalul pe care îl dați dumneavoastră, ca șef al Forțelor Navale Române, în această situație complicată?
Contraamiralul Mihai Panait: Am avut o participare deosebit de importantă din partea conducerii Armatei României. Șeful Statului Major al Apărării, domnul general Petrescu, a fost prezent în ambele zile la activitățile noastre.
Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a fost prezent în ambele zile. Ne-a primit în prima zi a conferinței în minister, cu toți comandanții marinelor. A avut cuvinte foarte frumoase la adresa tuturor marinelor din NATO și din Europa.
În al doilea rând, aș dori să dezvolt puțin faptul că am spus că suntem o marină mică; suntem o marină mică în comparație cu marile puterni navale din Europa și din lume…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Despre asta este vorba, sigur.
Contraamiralul Mihai Panait: … dar asta nu înseamnă că nu suntem o marină capabilă. Suntem o marină modernă, suntem o marină interoperabilă. Forțele Navale Române, începând cu 2004, participă la cele mai importante operații și misiuni are NATO și ale Uniunii Europene, în fiecare an, și inclusiv în această perioadă deosebit de complexă, cu situația de securitate din Marea Neagră, doresc să subliniez doar efortul Forțelor Navale Române pentru înlăturarea pericolului de mine și efortul pentru ținerea la un nivel ridicat a libertății de navigație, pentru a asigura traficul comercial.
Suntem dislocabili, suntem capabili și avem programe de modernizare ale Forțelor Navale Române, ceea ce este foarte important pentru următorii ani, astfel încât să putem să ne păstrăm angajamentele internaționale, să fim parteneri de încredere, să putem apăra granițele maritime și fluviale ale României, atunci când este cerut.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Așadar, oamenii de acasă ar trebui să se simtă în siguranță în momentul acesta.
Contraamiralul Mihai Panait: Să se simtă în siguranță, pentru că știm să ne facem meseria, profesia, și avem un echipaj al Forțelor Navale Române, bărbați și femei, determinați, în cadrul Armatei României, să ne îndeplinim misiunea pentru care am fost constituiți.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral Mihai Panait, vă mulțumesc pentru intervenția de aici, de la „Jurnal militar”. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Forțelor Navale Române, contraamiralul Mihai Panait. Domnule contraamiral, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Contraamiralul Mihai Panait: Vă mulțumesc foarte mult, am onoarea să vă salut!
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.
Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.
Publicat de Andra Radu,
23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25
Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.
Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.
Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.
Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.
Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.
La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.
Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.
În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.
Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.
În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.
Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!
Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.
Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.
Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.
Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.
Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.
Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.
Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.
Agenda Parlamentului European, 13 – 19 noiembrie 2017
Publicat de Camelia Teodosiu,
14 noiembrie 2017, 00:25 / actualizat: 21 noiembrie 2017, 11:03
Săptămâna aceasta, în perioada 13 – 19 noiembrie, Parlamentul European este în sesiune. Principalele subiecte, pe ordinea de zi, sunt:
Anti-dumping. Parlamentul va vota un acord informal cu statele membre privind noile norme de protejare a industriilor, lucrătorilor și consumatorilor din UE împotriva importurilor care sunt supuse unui dumping sau subvenționări provenind din țări terțe. De asemenea, aceste norme includ dispoziții privind respectarea standardelor internaționale de mediu și de muncă în anchetele antidumping. O conferință de presă este programată după vot. (Dezbatere marți, vot miercuri)
Solicitanții de azil. Parlamentul va fi gata să înceapă negocierile cu guvernele UE cu privire la normele revizuite de la Dublin, deputații europeni se vor pregăti să adopte mandatul de negociere al PE în sesiunea plenară. Normele modificate ar trebui să asigure că solicitanții de azil vor fi repartizați echitabil între toate țările UE, indiferent de țara lor de intrare.
Malta. Statul de drept va fi dezbătut marți, ca urmare a asasinării jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, cunoscută pentru munca ei în domeniul corupției. Deputații europeni vor vota miercuri o rezoluție care să rezume dezbaterea. Marți, va fi organizată o ceremonie în prezența președintelui Tajani și a familiei doamnei Caruana Galizia într-o sală de conferințe de presă, care va purta oficial numele „Daphne Caruana Galizia”.
Paradise Papers. Dezvăluirile mediatice privind fraudele fiscale la scară mare operate prin conturi offshore, care au privat bugetele publice de venituri de miliarde de euro, vor fi dezbătute marți dimineață cu Consiliul și Comisia Europeană.
Polonia. Situația statului de drept și a democrației va fi dezbătută miercuri dimineața și va face obiectul unei rezoluții supuse la vot în aceeași zi.
Cumpărături online mai sigure. Achiziționarea online va fi mai sigură datorită noilor norme care vor permite autorităților naționale identificarea și oprirea rapidă a înșelătoriile online și a fraudelor, cât și intensificarea cooperării transfrontaliere pentru asigurarea unui comerț electronic mai sigur.
Siguranța mașinii. Sistemele de asistență pentru șoferi pentru prevenirea accidentelor, în special în rândul bicicliștilor și pietonilor, ar trebui să devină obligatorii în mașinile noi, spun eurodeputații într-un proiect de rezoluție care va fi votat marți.
Președintele slovac. Andrej Kiska, Președintele Republicii Slovace, se va adresa plenului într-o ședință oficială miercuri. Un punct de presă împreună cu președintele Parlamentului European, Tajani este programat la ora 13:45 (ora României).
Premiul LUX. Președintele Antonio Tajani va anunța câștigătorul Premiului Filmului Lux 2017 marți, la prânz, în prezența celor trei filme-finaliste. După ceremonia de decernare a premiului, laureatul anului 2017 va participa la o conferință de presă la ora 16:00 (ora României).
Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni marți cu nominalizații Premiului LUX. Miercuri se va întâlni cu președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, înainte ca acesta să se adreseze în plen. Joi, președintele va efectua o vizită oficială în Suedia, unde se va întâlni cu Prințesa Moștenitoare a Suediei, Victoria și cu Urban Ahlin, președintele Parlamentului. Vineri va participa la întâlnirea informală a șefilor de stat și de guvern din Gothenburg și va semna Pilonul European al Drepturilor Sociale (ceremonie urmată de o conferință de presă).
O abatere de ordinul a 28,27% au prezentat veniturile din încasările de TVA în Grecia în 2015, ducând la o pierdere de 5 miliarde de euro, conform unui raport publicat în acest sens de Comisia Europeană cu privire la capacitatea statelor-membre UE de a-şi îndeplini obiectivele.
Grecia prezintă cea de-a treia proastă performanţă, după România (37,18%) şi Slovacia (29,39%). În total, pierderile de venit în UE din încasarea TVA-ului ajung la 152 de miliarde de euro.
În dificilul an 2015, Grecia a majorat diversele cote de TVA cu scopul consolidării veniturilor. Însă veniturile reale au crescut cu numai 200 de milioane de euro, iar prăpastia TVA a crescut de la 25 la 28%.
În cursul aceluiaşi an, cele mai mici deficite au fost observate în Spania (3,5%) şi Croaţia (3,9%), în timp ce cea mai mare îmbunătăţire a diferenţei dintre ţinta stabilită şi încasări au înregistrat Malta, România şi Spania.
Potrivit comunicatului Comisiei Europene, din această situaţie rezultă că există o nevoie serioasă de reformă astfel încât statele-membre să poată folosi în totalitate veniturile din TVA pentru bugetele lor. Raportul a fost publicat în vederea propunerilor pe care Comisia Europeană le va face în luna octombrie, cu privire la reformarea radicală a sistemului TVA.
Aarhus din Danemarca şi Pafos din Cipru sunt în 2017, noile capitale culturale europene. Dacă oraşul danez va ilustra modul în care artele, cultura şi sectorul creativ ne pot ajuta să ne modelăm comportamentele sociale, urbane, culturale şi economice de bază, pentru a găsi soluţii noi la problemele comune, Pafos îşi va pune în evidenţă experienţele multiculturale şi proximitatea geografică atât cu Orientul Mijlociu, cât şi cu nordul Africii, pentru a consolida relaţiile dintre ţări şi culturi.
Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics este de părere că titlul de capitală culturală europeană este o ocazie unică de a aduce împreună comunităţile prin cultură şi de a stimula crearea unor parteneriate locale, europene şi internaţionale solide pentru viitor.
Titlul de capitală europeană a culturii aduce cu sine multe schimbări pentru oraşul care îl câştigă, atât din punct de vedere cultural, cât şi socio-economic. În fiecare zi se întâmplă mereu câte ceva, ceea ce creşte numărul de turişti, dar şi respectul de sine şi mândria faţă de oraş în rândul cetăţenilor. Cultura poate schimba vieţi şi asta nu trebuie să uităm niciodată. Dacă nu ne cunoaştem trecutul, cum putem construi viitorul?
Oraşele sunt alese pe baza unor programe culturale care trebuie să aibă o dimensiune puternic europeană, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului. Acest titlu este, de asemenea, o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a-şi marca poziţia pe harta lumii, de a atrage mai mulţi turişti şi de a-şi regândi propria dezvoltare prin cultură.
După Aarhus şi Pafos în 2017, vor urma urma ţări precum Malta, Olanda, Bulgaria, Italia, Croaţia şi Irlanda. Abia în 2021 va veni rândul României să deţină titlul de capitală culturală europeană. Timişoara a fost desemnată în toamna anului trecut după o competiţie acerbă cu Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.
În 2021, alături de Timişoara vor mai fi două capitale europene ale culturii, una din Serbia şi alta din Grecia, Novi Sad, respectiv Elefsina. România a mai deţinut acest titlu pentru prima dată, în 2007 prin intermediul Sibiului.
50 de milioane de euro au fost investite în spectacole de dans, muzică, arte sau literatură, lucrări de reabilitare a clădirilor istorice şi a lăcaşurilor de cult, ceea ce au făcut ca Sibiul să fie mai vizibil în întreaga lume. Se estimează că un milion de turişti au vizitat oraşul într-un singur an.
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
De la an la an apele de scăldat din Uniunea Europeană devin din ce în ce mai curate. O evoluție se remarcă și în cele din țara noastră. Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014.
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania cu o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În peste 95 % din zonele pentru scăldat au fost respectate cerințele minime de calitate a apei, iar în 83 % din aceste zone au fost îndeplinite cerințe mai stricte, acestea obținând calificativul „excelent”.
Numai 409 zone pentru scăldat, reprezentând mai puțin de 2 % din numărul total, au fost evaluate ca având rezultate slabe în ceea ce privește calitatea apei de scăldat.
Cel mai mare număr de zone pentru scăldat cu un nivel redus de calitate a apei a fost constatat în Italia, Franța .
În general, plajele costiere obțin un punctaj ridicat, aproape 97 % din zonele pentru scăldat din UE îndeplinind standardele minime și mai mult de 85 % fiind apreciate ca având o calitate „excelentă”. Toate plajele costiere din Slovenia, Malta și Cipru au fost clasificate ca având o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În comparație cu aceasta, 91 % din apele interioare pentru scăldat adica lacuri și râuri, îndeplinesc cel puțin standardele minime și peste 78 % au o calitate excelentă. În Luxemburg și Bulgaria, toate zonele interioare pentru scăldat au primit calificativul excelent, urmate de Danemarca, unde 95 % din lacurile cu apă pentru scăldat aveau o calitate excelentă. În Germania, 92 % din cele aproximativ 2 000 de zone interioare pentru scăldat au obținut calificativul „excelent” în ceea ce privește calitatea apei.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a precizat comisarul european Karmenu Vella
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă înot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directivaprivind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Si apele de scăldat din România sunt sigure spune raportul.
Toate cele 50 de zone cu ape de scăldat monitorizate de pe teritoriul României îndeplinesc criteriile obigatorii și nu reprezintă nici un risc de îmbolnăvire pentru cei ce aleg să înoate în ele, potrivit raportului anual referitor la calitatea apelor de scăldat, publicat de Agenția Europeană pentru Mediu și de Comisia Europeană.
În urma analizelor, 11 zone au fost considerate drept „excelente”, în timp ce celelalte au fost incluse în categoria „satisfăcătoare”. Cele 11 zone cu ape de scăldat excelente se află la Năvodari și în stațiunile Mamaia, Eforie Sud, Olimp, Jupiter , Cap Aurora, Venus, Neptun și Costinești.
Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014. Mai multe informatii ne oferă Cristina Ion, Bucuresti FM
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele costiere şi interioare pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania, toate având o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă ănot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”
a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directiva privind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a mai precizat comisarul european Karmenu Vella.
Vine sezonul cald, vremea concediilor şi sigur ascultătorii noştri sunt interesaţi de calitatea apelor de scăldat din zona Uniunii Europene. Cât sunt de sigure pentru propria sănătate aflăm de la Adrian Preda din cadrul Europe Direct Craiova.
Agenţia Europeană de Mediu realizează în fiecare an un raport privind apa pentru scăldat, ale cărui rezultate se bazează pe eşantioane prelevate, periodic, din peste 21000 de locaţii amenajate în zonele de coastă şi în interiorul continentului european.
Vestea bună pentru ascultători este că în toate aceste locuri, calitatea apei mării, a lacurilor şi a râurilor se îmbunătăţeşte, fiind suficient de bună pentru a permite înotul.
Astfel: 94% din zonele pentru scăldat curpinse în Uniunea Europeană respectă standardele minime pentru calitatea apei.
Calitatea apei este excelentă în cazul a 78% din astfel de zone.
Cipru şi Luxemburg oferă plajele cu calitatea cea mai bună a apelor, iar alte 8 ţări au înregistrat valori excelente ale calităţii apei. E vorba de Malta, Croaţia, Germania, Portugalia, Italia, Finlanda, Grecia şi Spania.
Îmbucurător pentru noi este faptul că Romania se află pe locurile fruntaşe în ceea ce priveşte calitatea apei pentru scăldat în toate cele 49 de zone analizate.
Care sunt riscurile apărute atunci cînd apa de scăldat nu întruneşte condiţiile de mediu?
Calitatea apelor pentru scăldat poate fi considerată drept”excelentă”, „bună”, „suficient de bună” sau „slabă”, iar acordarea acestor calificative se bazează pe nivelurile a două tipuri de bacterii care indică prezenţa poluării.
Aceste bacterii pot cauza boli (vomă sau diaree) în caz de înghiţire, şi în acest caz aş vrea să subliniez că, de pildă, E.coli, este o realitate şi poate ajunge în apele de scăldat din apele uzate şi de la animale.
De aici vedem cât este de important să avem nişte ape lipsite de poluare şi tocmai de aceea se efectuează teste de depistare în compoziţia apei a poluanţilor şi a becteriilor.
Şi cu siguranţă vreţi să fiţi bine informaţi, aşa că vă dăm posibilitatea să aflaţi ce calitate are apa în locurile în care vă place să inotaţi de obicei.
Avem la dispoziţie cîteva variante prin utilizarea Sistemului european de informaţii privind apa prin descărcarea de date şi consultarea de hărţi interactive: http//www.eea.europa.eu.
Mai putem accesa site-ul Eye on Earth pentru a putea noi înşine să comuncăm informţii despre starea apei la faţa locului.
În plus, putem intra tot pe site-ul Europa.eu pentru a ne familiariza cu noile simboluri europene utilizate pentru clasificarea apei pentru scăldat.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.