Destinaţia zilei: Curtea de Argeş

Publicat de Stefania Grigore, 22 septembrie 2014, 20:00

Pe Argeş în gios,
Pe un mal frumos,
Negru-vodă trece
Cu tovarăşi zece:

Nouă meşteri mari,
Calfe şi zidari
Şi Manoli – zece,
Care-i şi întrece.
Merg cu toţi pe cale
Să aleagă-n vale
Loc de monastire
Şi de pomenire.

…..spune Balada Meşterului Manole, culeasă de Vasile Alecsandri , iar locul mânăstirii a fost gasit la Curtea-de Argeş, acolo unde a şi fost construit lăcaşul sfânt. Situat în partea de nord a județului Argeș, în depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeş, municipiul Curtea –de- Arges este înconjurat de dealurile și muscelele sudice ale Munților Făgăraș.

Locuri de vizitat

Curtea Domnească , ale cărei vestigii se află în centrul oraşului, Biserica Domnească, Biserica San Nicoară, Biserica Episcopală, Biserica Adormirea Maicii Domnului – Olari şi Biserica Sfântul Gheorghe sunt locuri pe care, dacă le veţi vizita, veti afla că istoria acestui pamânt a început la Curtea-de Argeş. În secolul al XIII-lea (1247), Curtea –de- Argeş a fost reşedinţa de scaun a voievodului Seneslau, al cărui fiu Basarab, a unit sub sceptrul său toate cnezatelor si voievodatele dintre Carpaţi si Dunăre intr-o singură ţara, Ţara Românească.

Această prezentare necesită JavaScript.

Biserica episcopală, cunoscută sub denumirea de Mănăstirea Curtea- de- Argeș, o ctitorie a lui Neagoe Basarab (1512-1517), este caracterizată printr-un naos larg și turla înaltă deasupra naosului. Aici se găsesc mormintele regilor Carol I și Ferdinand I (împreună cu soțiile lor), iar in anul 2003 a fost repatriat si Regele Carol al doilea impreuna cu Elena Lupescu, aceasta fiind inhumata in cimitirul manastirii.

Legenda spune că Neagoe Basarab l-a angajat pe meșterul Manole să o construiască. Însă tot ceea ce clădea în timpul zilei, noaptea se dărâma. Într-o noapte, meșterul visă un înger ce îi spuse că trebuie sa își sacrifice soția Ana, pe care ar urma să o cladeasca în zidurile Mănăstirii. A doua zi când Ana a venit la Manole să îi aducă mâncare, a zidit-o, și astfel, Mănăstirea a putut să fie construita.

Tot legenda dă o explicație și pentru fântâna meșterului Manole: când domnitorul a văzut această măreață construcție i-a întrebat pe cei zece meșteri dacă pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Aceștia răspunzând afirmativ, domnitorul, pentru a împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate și astfel cei „zece meșteri mari, calfe și zidari” au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor – fântâna meșterului Manole.

Această prezentare necesită JavaScript.

Cetatea Poienari

Un alt loc incărcat de istorie este Cetatea Poienari. Situată la 25 km de Curtea de Argeş, a fost fortificatăde Vlad Tepes in sec. XV şi se află in vârful Muntelui Cetăţuia, la o altitudine de 850 m, protejată de pante abrubte. Dacă doriti sa ajungeţi în acest„ cuib de vulturi al vitejilor de demult „, trebuie să urcaţi 1480 de trepte din beton care şerpuiesc printr-o pădure deasă de fag.Cât curaj şi câta frumuseţe ni se dezvăluie de acolo de sus!

Această prezentare necesită JavaScript.

Destinaţia zilei – Peştera Sfântului Andrei

Publicat de Stefania Grigore, 17 iulie 2014, 20:12

EU aleg ROmania, 80 de locuri pe care TREBUIE sa le vezi!
Un proiect al retelei studiourilor Radio Romania Regional

 Bethleemul românesc

“Mii de pelerini din toată ţara au venit la Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei”. Îţi răsună în urechi, în fiecare an, ca un clişeu, la sfârşit de noiembrie, în preajma hramului Sfântului Apostol, după care se aşterne liniştea peste lăcaşul sfânt din Sud-Vestul judeţului Constanţa. Scrierile bisericeşti îl numesc Bethleemul românesc, şi pe bună dreptate, pentru că aici s-a născut creştinismul românilor. Preoţii locului spun că pelerinii vin aici ca şi cum ar veni la Sfântul Andrei.

Peştera şi izvorul tămăduitor
Ce este mit şi ce este adevăr

În mijlocul naturii neşlefuite, la poalele dealului Urluiului de lângă localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa, a fost descoperit ceea ce astăzi numim Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei. Meritul este al unui avocat din Constanța, căruia Sfântul i-ar fi apărut de mai multe ori în vis indicându-i locul peșterii. Dar mănăstirea nu este vestită doar pentru peştera în care a trăit apostolul, ci şi pentru cele 9 izvoare considerate tămăduitoare. La mai puţin de 80 de kilometri de Constanța este locul unde Sfântul Andrei a propovăduit cuvântul Domnului barbarilor din Scitia Minor. Tradiţia spune că atunci când Apostolul a ajuns aici, zona era seacă şi atunci a lovit cu toiagul în stâncă. În locul acela a izvorât un părâu, care n-a secat niciodată.

Vindecare prin credinţă

Imediat ce treci pragul peşterii, pământ sfânt, observi cum pereţii asprii sunt încărcaţi de icoane, luminate de candele, care parcă nu se sting niciodată. Cu credinţa că locul este făcător de minuni, oameni din toată lumea se îndreaptă către acest lăcaş, să se regăsească ori să-şi aline suferinţele, de cele mai multe ori, sufleteşti. Se închină, rostesc rugăciuni şi îşi lasă dorinţele scrise pe bucăţi de hârtie, pe care le ascund în scobiturile din pietrele peşterii. Tot aici se află şi o parte din moaştele Sfântului Apostol Andrei. În actuala biserică din peşteră există şi patul scobit în piatră, pe care se odihnea Apostolul. Astăzi, bolnavii vin de pretutindeni şi se aşează acolo pentru a-şi redobândi sănătatea. Locul este încărcat de spiritualitate şi de linişte, o linişte care potoleşte durerea şi alină sufletul.
Pentru cei care nu au fost niciodată aici, dar şi pentru cei care cunosc bine locul, mănăstirea şi împrejurimile ei pot fi o oază de linişte şi, de ce nu, o terapie pentru vindecarea spiritului.

Această prezentare necesită JavaScript.