Valea Frumoasei
Publicat de Mihaela Costache, 12 august 2015, 08:30
Astăzi vă invit pe piciorul de plai şi gura de Rai care l-au fermecat inclusiv pe Sadoveanu, mare admirator al Ceahlăului, de obicei.
E vorba despre Valea Frumoasei, unde ajungem de la Sebeş-Alba, mergînd pe nişte maluri paradisiace, unde ochiul se desfată, sufletul tresaltă iar buzunarul scapă cu o jumuleală rezonabilă.
Regiunea excelează printr-o salbă de minunăţii naturale şi una de hidrocentrale, cu lacurile de acumulare aferente.
Pornim pe DN 67c, care urmăreşte cursul rîului Sebeş pînă aproape de izvoare, mai exact pînă la Tărtărău.
Din acest punct, rîul poartă numele de Frumoasa iar drumul trece munţii către Vîlcea.
Ultima localitate consistentă este Ṣugagul. Pînă la barajul numit Tău, drumul trece printr-o vale îngustă, cu puţine locuri unde drumeţul ar putea găsi loc de popas.
Eventual la moara lui Isac ori la pârâul lui Neag.
De reţinut, pentru autoturişti, că drumul nu e nici rectiliniu, nici în palier.
Înainte de a ajunge la barajul Tău, gâturile însetate îşi găsesc alinarea la Turoaie, unde poţi bea cea mai bună apă de izvor.
Aproape de coada lacului, la vreo 3 km de hidrocentrala de la Gîlceag, din drumul naţional se desprinde unul mai mic, forestier, care urmează valea pîrîului Miraj.
Nevoile mai spirituale pot fi molcomite printr-o vizită la mănăstirea de călugăriţe Oaşa, cu hramul.
În ce mă priveşte, am bîntuit mult prin acele locuri mai demult, cînd munţii trepidau de activitate hidroconstructoare iar exploatarea lemnului mergea din plin.
Ei bine, chiar şi în acele condiţii, cu basculante şi camioane grele zguduind pămîntul, n-aveai cum să nu fii marcat de frumuseţea extraordinară a ţinutului.
Aer tare, culori vii, forme frumoase, munţii, liniştea din afara şantierelor, totul te îndemna la reflecţie, la revenirea către natural şi, în ce mă priveşte, la un binefăcător somn, ca efect secundar, probabil!
Cîteva superlative ale zonei:
Cea mai mare altitudine o are Vîrful lui Pătru, din munţii Ṣureanu, cu 2130 m.
Iezerul Ṣureanu, situat la 1850 m, are o suprafaţă de 5334 mp şi o adîncime de 7,3m.
Cel mai la înălţime lac de baraj este Oaşa, situat la 1170 m, care se întinde pe de 6 km în spatele unui baraj înalt de 91 m.
Iată şi cîteva impresii de turist român, expuse pe Internet:
Din gara Sebeş am luat un microbuz pînă la Mănăstirea Oaşa, aflată la 65 km, unde am fost cazaţi. La 5 după-amiază m-am urcat pe bicicletă si am plecat spre Vîrful lui Pătru.
15 km de urcare pe traseul Oaşa – Luncile Prigoanei – Cabana Portiţa Raiului – Cabana Ṣurianu. Urcarea cu bike-ul pînă la Cabana Ṣurianu a durat 3 ore. Drum forestier frumos şi peisaj de vis.
Am urcat pe muntele Ṣurianu. 30 de minute pe jos, dar face toate paralele..
La vest, soarele apunea peste Ṭarcu şi Godeanu, la est peste Vîrful lui Pătru, se distingea vag şi umbra mare a Făgăraşului. De la sud spre vest, Parîngul şi Retezatul.
Un tablou magnific!
