Suceava: Spadă originală a lui Ştefan cel Mare expusă, în premieră, la Muzeul Bucovinei

Publicat de adinaiftime, 15 august 2017, 09:00

Una dintre spadele voievodului Ştefan cel Mare, identică cu cea expusă la Muzeul Topkapî din Istanbul, va putea fi văzută, pentru prima dată, într-o expoziţie ce va fi vernisată, luni, la Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava, a declarat, pentru AGERPRES, directorul instituţiei, Emil Ursu.

El a precizat că vor fi expuse peste 250 de piese, documente şi obiecte religioase provenite de la muzee din ţară şi din Republica Moldova.

”Expoziţia ‘Ştefan cel Mare – din istorie în veşnicie’ se doreşte a fi cea mai importantă acţiune de acest fel, cel puţin după 1990. Este vorba, pe de o parte, de numărul mare de piese care participă la această expoziţie. Din România, o parte importantă a pieselor vor veni de la Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional al Literaturii Române, dar şi de la muzeele judeţene din Neamţ, Botoşani, Vaslui, Iaşi şi Bacău”, a afirmat Ursu.

Potrivit acestuia, majoritatea exponatelor sunt ”foarte valoroase”, exemplificând cu un steag liturgic de epocă Ştefan cel Mare, o serie de tetraevangheliare lucrate manual donate de voievod unor aşezăminte religioase, dar şi un fragment din racla originală a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, din lemn pictat, reprezentând o scenă din viaţa acestuia.

Emil Ursu a spus că ‘vedeta’ expoziţiei este o spadă a lui Ştefan cel Mare, ”sora geamănă” a celei din Turcia, adusă de la Muzeul Judeţean din Vaslui, unde a fost ţinută în depozit.

”Spada este practic sora geamănă a celei cunoscute de români de la Muzeul din Topkapî. Spada a fost descoperită la sfârşitul anilor ’70 într-o locuinţă din curtea domnească din Vaslui. (…) Ca atare, această spadă reprezintă o noutate absolută şi o surpriză foarte plăcută, deoarece din acest moment putem vorbi că în România există o spadă a marelui voievod, cunoscută şi datată cert”, a arătat Ursu. El a adăugat că această descoperire arheologică a fost făcută publică în 1980, fără a se prezenta o fotografie.

Ursu a subliniat că exponatele sunt originale, cu excepţia a două copii ce reprezintă o cădelniţă şi tetraevangheliarul de la Humor ale căror originale se află la Mănăstirea Putna.

Expoziţia de la Suceava a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, iar Muzeul Bucovinei a finanţat asigurarea pieselor de la toate celelalte muzee participante cu excepţia celor din Capitală.

Emil Ursu a precizat că Muzeul Bucovinei a plătit prima de asigurare pentru aproximativ 150 dintre piesele expuse. Acestea au fost asigurate pentru aproximativ 90 de milioane de euro.

Evenimentul de la Suceava este dedicat împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod, organizatorii considerând ”necesară readucerea în prim-plan atât a personalităţii lui Ştefan cel Mare, care constituie şi astăzi un model, cât şi a Sucevei medievale, la vremea respectivă principala reşedinţă domnească, centru politic, militar şi religios al Moldovei”.

Expoziţia va putea fi vizitată la Suceava până în februarie 2018, după care aceasta va fi itinerantă, urmând ca la 1 decembrie 2018 să fie prezentată la Alba Iulia.

A fost lansată varianta finală a ghidului solicitantului pentru Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 aprilie 2016, 10:30

La începutul acestei luni  a fost lansată varianta finală a ghidului solicitantului pentru prioritatea de investiție ”Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului”. Aceasta face parte din Programul Operațional Regional rezervat perioadei 2014- 2020. Pentru că fiecare regiune de dezvoltare are particularitățile sale, cu siguranță că sunt și câteva elemente  de subliniat și în ceea ce privește Regiunea de Dezvoltare Nord Est  cu cele șase județe componente.

La telefon este domnul Vasile Asandei, director general  al Agenției de Dezvoltare Regională Nord Est cu sediul la Piatra Neamț. Domnule director, fonduri pentru inițiative în turism. Mai exact?…

Sunt fonduri pentru inițiative în turism și în Programul Operațional 2014 – 2020. Aceste fonduri se adresează stațiunilor turistice din regiunea noastră care sunt în număr de 10 , conform HG  852/2008, dintre care patru fiind și stațiuni balneoclimaterice , cumva privilegiate,  pentru că pot face mai multe lucruri pe acest program. Dacă e să intrăm puțin în detaliu, această axă de turism  din programul actual se referă la investiții în infrastructura de turism, investiții care trebuie să răspundă unor nevoi ale sectorului privat. Este, cumva, o chestiune nouă  din acest punct de vedere; nu mai pot privații accesa în mod direct fonduri pentru turism în actualul program, dar ei vor beneficia de investițiile în infrastructură făcute în aceste stațiuni turistice sau, și stațiuni balneoclimaterice.

Ne puteți spune despre ce sume este vorba pentru acest apel de proiecte?

Pentru Regiunea de Dezvoltare Nord Est sunt alocate 17 milioane de euro pentru perioada 2014 – 2020. Valoare  maximă a unui proiect este  de 5 milioane de euro.  Din păcate, nu e o sumă foarte mare. Dacă ar fi să facem un calcul aproximativ , să zicem că am putea 4-5  proiect, maximum, gândindu-ne că nu toți vor solicita suma maximă de cinci milioane.

Finanțări pentru turism au fost și în  2007 – 2013. Putem da exemple de proiecte și care s-au încheiat cu succes?

Sigur că da. În exercițiul 2007 – 2013 pe Axa 5 a u fost mai multe proiecte de succes în regiunea Nord est și aș putea să vă dau câteva exemple: zona de agrement Ciric din Iași, Mânăstirea Putna, Biserica  Banu din Iași, Observatorul din Bacău; au fost și sume mai mari în exercițiul 2007 – 2013 și chiar sunt proiecte foarte reușite care pot fi văzute în teren.

Ca o concluzie, care este calendarul apelului de proiecte?

A fost lansat ghidul final. Proiectele vor putea fi depuse începând cu luna iunie, datorită acestui sistem din exercițiul 2014 – 2020 în care se lasă o perioadă  de circa 2 luni  de la lansare, respectiv de la momentul în care ghidul devine definitiv până în momentul în care proiectele pot fi depuse.

Corina Creţu a vizitat Mănăstirea Putna şi Cetatea de Scaun a Sucevei

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2015, 08:30

Comisarul european Corina Creţu, a efectuat la mijlocul lunii august o vizită în județul Suceava la două monumente istorice, Mănăstirea Putna şi Cetatea de Scaun a Sucevei, unde se derulează în prezent două proiecte cu finanţare europeană.

În dialog cu jurnaliștii, oficialul european a arătat că proiectele europene aflate în implementare în judeţ înseamnă investiţi de aproximativ 340 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei.

În acest sens, Corina Crețu a spus că proiectele finanțate prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, în valoare de aproape 134 de milioane de euro, vor îmbunătăți viața sucevenilor, fie că e vorba de extinderea rețelei de apă la nivelul întregului județ, fie că este vorba despre închiderea vechilor rampe de gunoi și de gestionarea problemei deșeurilor la nivelul județului.

Spre exemplu, implementarea proiectului privind extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată din Suceava va asigura condiții mai bune de trai pentru peste 200.000 de locuitori, prin conectarea locuințelor la rețeaua de apă. La acestea se adaugă proiectele finanțate prin Programul Operațional pentru Creșterea Competitivității Economice 2007-2013, a căror valoare se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro.

”M-am bucurat să constat că pentru perioada 2007 – 2013, județul Suceava beneficiază de 70 de proiecte în valoare totală de peste 126 de milioane de euro din fonduri europene și, sigur, acest proiect al Mănăstirii Putna este unul foarte important, 3,3 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro din fondul pe care îl atribuim în mod direct, Fondul de Dezvoltare Regională. Exercițiul financiar se termină în decembrie 2015, după care începe implementarea celorlalte proiecte pentru exercițiul financiar bugetar 2014 – 2020. Este important pentru autoritățile locale să meargă în paralel în ceea ce privește încheierea cu succes a proiectelor aflate în derulare și lansarea de alte proiecte mature, astfel încât România, în general, să beneficieze la maximum de suma pe care o are alocată pentru următorii șapte ani, 23 de miliarde de euro”.

Pe lângă îndemnul către autoritățile locale din județul Suceava, dar și din celelalte zone ale țării pentru a face pași în finalizarea proiectelor și elaborarea altora noi, comisarul european Corina Crețu a subliniat sprijinul financiar pe care îl oferă Comisia Europeană pentru perioada 2014 -2020. Același oficial a scos în evidență, pe de altă parte, pericolul dezangajării unor fonduri la nivel național.

”La nivel național există acest risc de dezangajări de fonduri pentru că avem un procent de 63% absorbție pentru România și cred că este foarte greu de realizat în cinci ani ceea ce nu s-a făcut în șapte ani, dar estimarea o vor face autoritățile naționale pentru fiecare țară”.

Pe lângă aceste precizări, comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu a mai declarat că pentru acordarea unor despăgubiri fermierilor pentru culturile distruse de secetă Guvernul trebuie să prezinte Comisiei Europene date privind urmările acestei perioade prelungite fără precipitaţii. România a primit recent peste 8 milioane de euro din Fondul de solidaritate, în urma inundaţiilor de anul trecut, care au afectat aproape toată ţara.