Programul „Masa caldă în şcoli” este reluat de administrația locală din municipiul Arad, care a alocat peste 1,6 milioane de lei pentru ca aproximativ 1.600 de copii să poată servi la şcoală mâncare caldă sau să primească un pachet cu alimente.
Programul va începe în 5 decembrie, iar beneficiari vor fi elevi din învăţământul de stat, a anunţat, marţi, Primăria Arad.
Au fost înscrise în program patru şcoli, dar numai elevii de la două dintre şcoli vor primi mese calde, în timp ce restul vor beneficia de pachete cu alimente, pentru că nu există condiţii pentru servire.
Astfel, mesele calde vor fi servite la Şcoala Gimnazială „Ilarion Felea” şi Şcoala Gimnazială „Iosif Moldovan” (clădirea de pe str. Conduraşilor). Elevii de la Liceul Tehnologic „Francisc Neuman” Arad, de la Şcoala Gimnazială „Adam Nicolae” Arad şi de la Şcoala Gimnazială „Iosif Moldovan” Arad (clădirile de pe străzile Oituz şi Episcop Roman Ciorogariu) vor primi zilnic pachete cu alimente.
Produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt produsele cu cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv 61,11%, relevă un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România.
Românii au o percepţie şi un comportament corect în sensul evitării aruncării alimentelor ceea ce înseamnă că „mesajul transmis an de an ajunge unde trebuie”, dar acesta trebuie adaptat modelului comportamental conservator tradiţional din familia românească.
În ceea ce priveşte cantitatea de mâncare care se aruncă într-o gospodărie într-o săptămână, studiul Departamentului pentru Dezvolare Durabilă arată că 71% dintre respondenţi apreciază că, în gospodăria proprie, nu se aruncă „deloc”, sau se aruncă „foarte puţine” alimente. Aproximativ un sfert dintre cei chestionaţi consideră că aruncă o cantitate moderată/rezonabilă de mâncare şi numai 6% admit că aruncă multă sau foarte multă mâncare.
Faţă de statisticile momentului în ţările bogate, modelul românesc este conservator, iar o explicaţie ar fi nivelul general al veniturilor, mai scăzut în România, care face ca alimentele să fie proporţional mai scumpe, la noi în ţară, dar şi un model cultural care atribuie hranei o valoare simbolică.
Procesul de risipă alimentară este legat şi de comportamentul de consum şi de cumpărături, iar cei mai mulţi fac aceste cumpărături o dată pe săptămână, 32% dintre respondenţi afirmând că merg să cumpere mâncare o dată pe săptămână.
Cumpărăturile „săptămânale” sunt o marcă a modelului urban modern. Cei care afirmă că merg „zilnic” să cumpere alimente (15%), împreună cu cei care merg „de câteva ori pe săptămână”, reprezintă urbanul tradiţional (inclusiv cel din perioada comunistă).
Cei care merg la cumpărături alimentare „mai rar de o dată pe săptămână” (20%) ar corespunde cu zona ruralului profund, în care alimentele provin, în mare parte, din propria gospodărie, arată studiul DDD.
Raportat la ceea ce se aruncă şi unde ajung resturile alimentare, două treimi (66%) dintre respondenţi declară că resturile alimentare sunt utilizate pentru hrana animalelor. Dacă adăugăm procentul de 4% al celor care declară că le compostează, rezultă că 70% dintre români reciclează, practic, resturile alimentare, potrivit studiului citat.
44% declară că principalul motiv pentru care se aruncă mâncarea este acela că „se găteşte într-o cantitate prea mare”, procente moderate, de 11% şi respectiv 8%, se înregistrează la răspunsurile „merg rar la cumpărături şi cumpăr cantităţi mari” şi „nu fac listă de cumpărături”.
E important de subliniat procentajul foarte mic (1%) al celor care apreciază că „hrana este foarte ieftină şi nu contează cât se cumpără”.
Distribuţia răspunsurilor arată că 50% dintre respondenţi aruncă sub 10% din alimentele pe care le cumpără, în timp ce numai 10% declară că aruncă peste 30% din alimentele cumpărate. Mediana răspunsurilor (cifra cea mai apropiată de comportamentul mediu) este de 5%.
Spre deosebire de întrebările din alte cercetări, care solicitau evaluări cantitative, în cazul de faţă, procentajul de răspunsuri non-valide este mic (6%), ceea ce înseamnă că românii sunt mult mai atenţi cu evaluarea alimentelor decât cu evaluarea cantitativă a unor suprafeţe, volume, mărimi abstracte.
Studiul arată că aproape 40% dintre respondenţi declară că, în medie, cheltuiesc între 500 şi 1.000 lei pe lună pentru alimente, însă, în România, alimentele sunt scumpe faţă de veniturile cetăţenilor. În barometrele anterioare, s-a observat că procentajul celor cu venituri insuficiente în România se ridică la aproximativ 40%.
Concluziile studiului arată că până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe. Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram.
În ultimul an românii au gătit cu cel puţin 30% mai mult faţă de anul 2019, din cauza perioadelor lungi petrecute acasă, iar acest lucru a generat şi mult mai multe deşeuri alimentare, potrivit unui studiu realizat de o companie de salubritate, activă şi pe zona de reciclare şi colectare separată.
Acesta precizează că România înregistrează cel mai mare consum de pâine din Europa, care ajunge la o medie anuală de 96 de kilograme, pe persoană, faţă de Spania, cu o medie de 51 de kilograme/persoană, după cum arată un studiu recent realizat de Eurostat.
Peste 240 de milioane de felii de pâine sunt aruncate în fiecare an, în condiţiile în care pâinea se păstrează foarte bine îngheţată sau prăjită sub formă de crutoane, pentru supă. În plus, orice pâine uscată poate fi transformată în pesmet pentru şniţele, găluşte cu prune ori budinci.
Astfel, în cazul mâncării gătite, 24% din hrana pe care o preparăm ajunge să se descompună în gropile de gunoi, în loc să fie preparată în vase mai mici sau pusă la păstrare la congelator, când se constată că este prea multă.
În cazul mâncării gătite, câteva caserole pot fi soluţia ideală de păstrare pentru mai mult timp. Metoda se poate aplica în cazul oricărui preparat gătit, de la ciorbă, la friptură sau legume.
În ceea ce priveşte fructele, al doilea aliment cel mai irosit, în fiecare an sunt aruncate milioane de fructe alterate înainte de a fi consumate.
La capitolul legume, zeci de tone de cartofi ajung anual la gunoi, în condiţiile în care variantele de preparare şi de păstrare ale acestuia sunt foarte numeroase.
În ceea ce priveşte laptele, statistici realizate la nivel european arată că peste 5 milioane de pahare de lapte sunt vărsate în canalizare, în fiecare an, cu toate că şi acest aliment poate fi utilizat în multe feluri înainte de a se strica.
Brânza este, de asemenea, un aliment aruncat frecvent, doar pentru că îşi schimbă culoarea sau mirosul.
Noul coronavirus i-a făcut pe români să mănânce mai sănătos şi să redescopere produsele locale, arată un studiu.
Un sfert dintre români declară că acum mănâncă mai sănătos. O treime dintre cei care locuiesc la oraş au început să gătească mai des, în timp ce 74% au comandat mai rar mâncare gata preparată.
Tinerii sunt fruntaşii clasamentului când vine vorba de gătit: peste jumătate dintre ei declară că acum gătesc mai des.
Oamenii au început să mănânce mai sănătos de când cu pandemia se vede şi din faptul că producătorii locali au înregistrat creşteri semnificative ale vânzărilor.
Înainte de pandemie doar 19% dintre români achiziţionau online de la micii producători locali; acum, procentul a urcat la 36.
Mai bine de jumătate dintre cei care comandă online de la producătorii locali spun că marfa acestora este superioară produselor de la supermarket.
În ceea ce priveşte profilul vizitatorilor site-urilor de astfel de produse, studiul indică faptul că 23% sunt bărbaţii, iar 77% – femei, dintre aceştia – 65% au copii.
Tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, în timp ce milioane de oameni nu au ce mânca. Românii cumpără, adesea, mai mult decât trebuie, iar ce rămâne ajunge în containere.
Specialiștii trag un semnal de alarma. Ei spun că, în România, se aruncă aproape 300 de grame de mâncare pe zi. Într-un an se duc la gunoi 130 kg.
”În medie, un cetățean român, aruncă aproximativ 130 de kilograme de mâncare pe an. Totuși, aceasta nu este o valoare reprezentativă la nivel național pentru că sunt mari diferențe între urban și rural. Dacă în mediul rural constatăm că nu se aruncă aproape nimic, în schimb, în cel urban, constatăm că se aruncă mult. Sub coordonarea Ministerului Agriculturii, există în curs de elaborare un studiu detaliat fix pe aceste cantități. În prima parte a anului viitor, ar trebui să știm exact cât se risipește pe fiecare categorie de populație din România”, a declarat Doru Mitran de la Asociația „Mai Mult Verde”.
Un studiu făcut anul trecut arată că românii arunca 22 de kg de pâine pe an. De asemenea, cheltuie lunar 30% din câștig pe mâncare. Media europeană este de 12 procente.
Pe 1 februarie a intrat în vigoare și o lege prin care comercianții trebuie să ia măsuri pentru ca mâncarea să nu fie aruncată.
În prezent, în România alimentele care ajung să expire pe rafturile magazinelor sunt distruse. Această distrugere atrage costuri ridicate, precum și deșeuri care poluează mediul.
„Distrugerea costă. În loc să direcționăm acea marfă către cei care au nevoie… Dacă o conservă de pate expiră mâine, nu cred că e o problemă să o pui la masă în această seară. Aceste termene sunt orientative, nu înseamnă că în ziua respectivă gata, produsul nu mai e bun”, susține vicepreședintele AMRCR, Delia Nica.
Locul mâncării este în farfurii, nu în pubele! Cu acest slogan, un proiect clujean de combatere a risipei alimentare a fost premiat la nivel mondial, într-o ceremonie care a avut loc zilele trecute la Amsterdam!
Food Waste Combat, iniţiat de Junior Chamber International Cluj, a constat în organizarea a patru cine comunitare, gătite din legume și fructe salvate de la risipă, pentru un adăpost de noapte din Cluj şi campanii de educare și ateliere practice de conştientizare a risipei alimentare în trei școli.
Echipa Food Waste Combat doreşte pentru anul viitor încheierea de parteneriate cu supermarketuri pentru a redirecționa mâncarea către clujenii din medii defavorizate. În plus, membrii proiectului vor lansa o campanie de audit a risipei din restaurante, vor lansa un ghid de consum al alimentelor și vor continua campaniile de informare în școli.
JCI este o organizație neguvernamentală internațională care reunește aproximativ 200.000 de tineri implicați în comunitate din peste 120 de țări.
Festin culinar timp de trei zile pe malul Someşului, oferit clujenilor de Asociaţia Urbannect în parteneriat cu Primăria.
În această seară, gurmanzii sunt invitaţi să participe la pregătirea şi apoi la degustarea unui gulyas la ceaun, care va fi gătit pe plaja Someşului, din cartierul Grigorescu.
Organizatorul evenimentului, Dan Clinci, spune că ideea acestui proiect este de a reuni toţi membrii familiei în jurul unui proiect care să fie atractiv atât pentru copii cât şi pentru adulţi.
Miercuri, de la ora 18.00, invităm clujenii să ni se alăture în conceperea unui gulyas enorm, avem un ceaun în care încap o sută de porţii. O să gătim împreună, noi îi invităm să ne ajute să curăţăm şi să tăiem ardeii, asta va fi partea distractivă, desigur dacă vor. Ingredientele o să le punem noi la dispoziţia tuturor, nu e nevoie să vină nimeni cu nimic, decât înarmat cu voie bună şi flămând. Deci este obligatoriu să vină flămânzi cu toţii! (Dan Clinci)
Evenimentul culinar organizat la plaja Somesului din cartierul Grigorescu va continua joi după-amiaza, de la ora 18,00, cu un grill-party. De asemenea, vineri, 11 august, în prezenţa unui maestru bucătar, cei prezenţi vor fi învăţaţi cum pot fi pregătite aperitive care să fie şi gustoase, dar să arate şi bine pe platou.
Comenzile online de mâncare au înregistrat o creștere cu 40% în primul semestru din 2017, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit datelor furnizate de platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro, clasamentul este condus de bucureșteni, clujeni, timișoreni și brașoveni.
Valoarea medie a comenzilor în Capitală este de 64 de lei, în Brașov de 55 de lei, iar la Cluj și Timișoara de 50 de lei.
Reprezentanții companiei se așteaptă ca trendul ascendent să se mențină până la sfârșitul anului, mai ales că vor urma două sezoane cu temperaturi scăzute.
Foodpanda.ro este una dintre cele mai mari platforme online de comenzi de mâncare din România, colaborând cu peste 400 de restaurante din țară.
Ne tot văităm că pe zi ce trece ne pierdem sănătatea: ne supără ba una ba alta: ficatul, pancreasul, inima, stomacul, circulaţia şi cine ştie câte altele. Dăm vina ba pe vârstă, ba pe stres ori oboseală şi de prea puţine ori recunoaştem că avem un regim alimentar total nesănătos. Mâncăm de foarte multe ori când şi ce apucăm. Lipsa timpului, într-o societate pusă doar pe fugă şi goana după agoniseală îşi lasă amprenta asupra sănătăţii noastre.
Dimineaţa turnăm repede pe gât o cafea neagră cu zahăr, sărim peste micul dejun din lipsă de timp, la amiază luăm un hamburgher sau o şaormă, plină de maioneză, sosuri, cartofi prăjiţi şi alte „bunătăţi”, mai bem o cafea sau două de regulă de la aparatele ce ne taie calea la tot pasul şi spre seară, când ajungem acasă, suntem prea obosiţi să mai gătim ceva sănătos. Ne mulţumim cu o porţie de cartofi prăjiţi, sau comandăm o pizza, dăm peste cap două – trei beri şi… somn de voie. Dimineaţa o luăm de la capăt şi… tot aşa.
În timp, toate acestea se adună şi… au, au, au şi… vai, vai, vai. Suntem prea ocupaţi să ne hrănim sănătos; sau dacă acest lucru e greu, să ne alimentăm raţional măcar şi să ocolim alimentele care ne fac cel mai mult rău. E greu acum să mâncăm doar bio, nu de alta dar asemenea produse sunt scumpe şi nici nu se prea găsesc. Putem ocoli însă mâncărurile cu adevărat nesănătoase: maioneza, prăjelile, grăsimile în exces, mezelurile care abundă în amelioratori şi potenţiatori de aromă şi culoare, de fructele prospete în miez de iarnă, fără gust, fără aromă dar cu un aspect comercial ireproşabil.
Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cât de sănătos eşti, e o vorbă auzită tot mai des. Mâncăm total aiurea cu recomandările medicilor sau ale specialiştilor; mâncăm ce ne cade în mână, fără a socoti aportul de calorii, glucide, lipide ori zaharuri; ne înbolnăvim tot mai des şi tot mai grav şi ne întrebăm DE CE? Abia atunci când situaţia devine critică, ne găsim timp să ne mai uităm şi prin farfurie, să ne aşezăm regulat la masă, să verificăm etichetele produselor alimentare când le cumpărăm. Din nefericire atunci este târziu. Dacă nu ne îngrijim singuri, de noi şi de sănătatea noastră, nimeni altcineva nu o va face. Şi ce folos că am tras ca şi câinii să adunăm bani şi averi, iar când ne pierdem sănătatea, toate acestea nu-şi mai au rostul.
Poate ar fi bine să ne aplecăm puţin mai atent asupra dictonului „Spune-mi ce mănânci, ca să-ţi spun cât de sănătos eşti”. Mai bine acum decât atunci când e prea târziu.
Simțul gustului este cel mai rudimentar din cele cinci simțuri. Este limitat atât ca aspect, cât și ca sensibilitate și ne furnizează mai puține informații despre lumea înconjurătoare decât oricare alt simț. În fapt, rolul exclusiv al acestui simț este de a selecta și aprecia hrana și băutura, ajutat în mod considerabil de mult mai sensibilul simț al mirosului. Acesta nuanțează cele patru gusturi de bază pe care mugurii gustativi le pot recunoaște. În consecință, pierderea gustului — din orice motiv — reprezintă o problemă mai mică decât pierderea simțului mirosului.
S-a estimat că o persoană are nevoie de o cantitate de 25.000 de ori mai mare de substanță în gură pentru a o gusta decât este nevoie pentru detectarea mirosului de către receptorii olfactivi, Totuși, combinarea celor patru tipuri de muguri gustativi sensibili la gusturile de bază — sărat, acru, dulce, amar — face posibilă o gamă largă de senzații care pot fi detectate atunci când creierul analizează producerea relativă a aromelor principale. Unul din gusturile mai puternice, cum ar fi gustul „iute al mâncării”, apare prin stimularea terminațiilor senzitive dureroase din limbă.
Comisarii de la Protectia Consumatorului au aplicat o amendã de 30.000 de lei unei pensiuni din Breaza la care sunt cazati mai multi tineri care fac parte dintr-un lot sportiv si care au ajuns la spital cu suspiciune de toxiinfectie alimentara.
Politia a deschis dosar penal in acest caz.
Inspectorii ANPC au depistat la unitatea de alimentatie publicã ce deserveste pensiunea mai multe nereguli, între care unele care vizeazã neevidentierea temperaturilor de depozitare si prezenta unor semipreparate si preparate neetichetate în frigider.
De asemenea, s-a dispus deschiderea unui dosar penal pentru sãvârsirea infractiunii de infectare a apei, deoarece existã suspiciuni cu privire la o sursã de apã care este folositã de respectiva unitate de alimentatie publicã în activitãtile curente.
Autoritatile au prelevat probe de apã care vor fi analizate de specialisti.
16 tineri, cu vârste cuprinse între 14-21 ani, care fac parte dintr-un lot sportiv cazat la o pensiune din Breaza, au ajuns, în ultimele 24 de ore, la Spitalul din Câmpina cu simptome specifice toxiinfectiei alimentare, pentru a primi ingrijiri medicale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
