Ludovic Orban, preşedintele liberalilor, a anunţat, în această seară, la Palatul Victoria, că îşi depune mandatul de prim-ministru.
El a explicat că decizia sa are un obiectiv precis – demararea negocierilor pentru un nou guvern în urma rezultatelor înregistrate la alegerile parlamentare de duminică.
„Cetăţenii români şi-au exprimat votul în cadrul alegerilor pentru Parlamentul României. Am luat decizia astăzi să-mi depun mandatul de prim-ministru. Decizia pe care am luat-o are un obiectiv foarte precis: odată exprimată voinţa cetăţenilor, trebuie demarate negocierile pentru formarea unui nou guvern.
România are nevoie de un guvern responsabil, de un guvern care să reprezinte voinţa cetăţenilor români care-şi doresc modernizarea României şi dezvoltarea României. Şi decizia mea de astăzi vreau să arate un lucru foarte clar – că nu mă cramponez de funcţia de prim-ministru, că negocierile care vor urma trebuie să ducă la un guvern format din formaţiunile politice de centru-dreapta care susţin cu claritate orientarea euroatlantică a României şi care vor să utilizeze, cu adevărat, toate resursele pe care le va avea România la dispoziţie şi, de asemenea, să fructifice oportunităţile pentru a putea să crească calitatea vieţii pentru fiecare dintre cetăţenii României”, a arătat Ludovic Orban.
El a subliniat că îşi încheie mandatul de premier după un an şi o lună, perioadă în care „România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, în care românii, alături de ceilalţi cetăţeni ai lumii, s-au confruntat cu o pandemie şi cu o criză economică fără precedent”
În aceste condiții, Klaus Iohannis a semnat decretele prin care ia act de demisia lui Ludovic Orban din funcţia de premier şi îl desemnează prim-ministru interimar pe ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.
Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.
Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.
”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.
”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.
Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.
Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.
E un program pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.
Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.
“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.
Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.
Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.
Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.
La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.
Vicepreşedintele Parlamentului European Ioan Mircea Paşcu atrage atenţia asupra influenţei pe care o pot avea disputele politice interne asupra mandatului României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie şi propune un armistiţiu pe perioada acestui mandat.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
