Juncker redactează o foaie de parcurs pentru succesorul lui

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 mai 2019, 11:35

Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.

Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.

E un program  pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.

Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.

“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.

Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.

Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă  a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.

Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.

La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.

Autor: Isabelle Marchais

Manfred Weber: „Este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 martie 2018, 11:54

„Situaţia politică din România a întârziat şi aderarea Bulgariei la Schengen. Sofia a înregistrat progrese mari, însă la Bucureşti există o întârziere în combaterea corupţiei, ceea ce împiedică ambele ţări să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, într-un interviu acordat postului naţional de televiziune din Bulgaria, BNT. „Marea problemă a Europei este că este distanţată de oameni. Este exact ceea ce trebuie să schimbăm – să readucem Uniunea Europeană către oameni. Trebuie să existe finanţare pentru oameni, atât pentru agricultură, cât şi pentru proiecte regionale, cum ar fi construcţia autostrăzilor din Bulgaria. Infrastructura din ţara dumneavoastră va atrage mulţi străini”, a subliniat Weber. „Bulgaria a făcut progrese deosebite, însă problemele vin din România. Avem nevoie de progrese şi în România, pentru ca cele două ţări să fie primite în Schengen. Ar putea fi posibil ca aceste două ţări să se separe, însă aceasta înseamnă ca între ele să se formeze o graniţă Schengen. De aceea, cred că este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”, a mai spus liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

Comisia Juncker – suport parlamentar asigurat pe următorii 5 ani ?

Publicat de Monica Slavici, 29 octombrie 2014, 09:00

Mai sunt trei zile şi noua Comisie Europeană îşi intră în atribuţiuni. Aşteptările sunt mari şi chiar dacă votul din plenul Parlamentului European a adus a majoritate convingătoare echipei lui Jean-Claude Juncker, glasurile prudente sau chiar sceptice nu lipsesc. Cât de solid şi în special cât de durabil va fi deci sprijinul parlamentar de care va beneficia Comisia?

Comisia Juncker a obţinut 423 voturi favorabile, 209 contra, 67 de parlamentari abţinându-se. Sprijinul parlamentar scriptic este unul însemnat, totuşi mai puţin substanţial decât cel cu care pornea la drum precedenta Comisie, acum cinci ani.
Noul preşedinte al Comisiei Europene în alocuţiunea sa rostită în faţa plenului Parlamentului lansa apelul de a pune Europa din nou în mişcare. „Cetăţenii îşi pierd încrederea, extremiştii de stânga şi de dreapta se ţin scai de noi, concurenţii noştri îşi permit prea multe”. În faţa acestor provocări noua Comisie se va apuca de lucru imediat, dorind să obţină rezultate rapid şi în mod eficace– spunea Jean-Claude Juncker, adresându-se parlamentarilor europeni.
Dar să vedem ce cred eurodeputaţii despre conjunctura în care-şi începe drumul noul executiv european!
Pervenche Berès, membră a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European:

„Noul Parlament European are compoziţia mult schimbată ca rezultat al alegerilor din 25 mai. Tripartismul care există la ora actuală, cu un grup de stânga, unul de dreapta şi cel al euroscepticilor, s-a manifestat din plin cu ocazia votului de validare a noii Comisii.”

Manfred Weber, preşedintele grupului PPE din Parlamentul European:

„Avem un nou Parlament în care Comisia propusă de Jean-Claude Juncker a obţinut o majoritate stabilă, democratică. Putem începe deci să lucrăm şi exact aceasta este ceea ce se aşteaptă de la noi.”

Unul din angajamentele cele mai concrete ale noului preşedinte al Comisiei Europene este ambiţiosul pachet de investiţii cifrat la 300 de miliarde de euro, destinat creării a noi locuri de muncă, stimulării creşterii economice şi îmbunătăţirii competitivităţii produselor şi serviciilor europene. De îndată ce-şi preia mandatul, Colegiul va începe să lucreze zi şi noapte la acest proiect, pe care-l va prezenta înainte de Crăciun – afirma Jean-Claude Juncker în faţa parlamentarilor europeni.
Pervenche Berès, deputat socialist francez:
„Condiţia votului meu favorabil cu ocazia investirii în funcţia de preşedinte al Comisiei a fost îndeplinirea angajamentului său privind alocarea celor 300 de miliarde în decursul a trei ani. În ceea ce mă priveşte nu este vorba de un credit nelimitat! A făcut nişte promisiuni în faţa noastră, iar eu voi contabiliza îndeplinirea acestora!”
Manfred Weber, deputat german al PPE:

„Jean-Claude Juncker şi echipa sa au un mandat de 5 ani, dar după cum ştim, aşteptările sunt mari, deci cele mai importante proiecte trebuie demarate în primele luni! Îl sprijinim pe Jean-Claude Juncker. Cu ocazia audierilor s-a dovedit a fi un preşedinte de Comisie rezonabil, bine intenţionat. Este un om cu multă experienţă şi o cunoaştere profundă a structurilor europene. Va beneficia de susţinerea fără rezerve pe următorii cinci ani a grupului său politic.”