Începe a 10-a ediție a evenimentului Winter Tour!

Publicat de Andra Radu, 10 februarie 2023, 19:18

Staţiunea turistică Borşa din Munţii Pietrosul Rodnei va găzdui a 10-a ediţie a evenimentului Winter Tour, au anunţat, vineri, organizatorul competiţiei, Tiberiu Pop.

Evenimentul este programat să aibă loc în perioada 11-12 februarie, pe pârtia olimpică din staţiunea Borşa.

Două weekend-uri mai târziu, în 25 şi 26 februarie, caravana distracţiei revine în judeţul Maramureş, pe pârtiile Roata, de la Cavnic. Sezonul aniversar ar fi trebuit să înceapă la Borşa, în 7-8 ianuarie, însă prima întâlnire a fost anulată din cauza lipsei zăpezii.

În anul 2023, Winter Tour a fost până acum pe pârtiile din Azuga, Predeal şi Buşteni, de pe Valea Prahovei, şi pe Transalpina.

Conform organizatorilor, în fiecare weekend, din ianuarie până în martie, Winter Tour poposeşte pe altă pârtie din ţară.

Expoziţie de stampe japoneze la Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”!

Publicat de Andra Radu, 12 ianuarie 2023, 17:12

O expoziţie de stampe japoneze va fi oferită publicului şi turiştilor aflaţi în tranzit prin judeţul Maramureş cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, a anunţat, joi, Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.

Programul de vizitare al expoziţiei din data de 15 ianuarie este în intervalul 10:00 – 17:00 (ultima intrare la 16:30). Expoziţia se intitulează „Repere europene între tradiţii şi inovaţii şi a expoziţiei temporare de stampe japoneze BIJIN-GA: Femei frumoase, curtezane, gheişe”.

De asemenea, vizitatorii vor beneficia, de la ora 12:00, de un ghidaj de specialitate gratuit în expoziția permanentă pentru un grup maxim de 20 persoane.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversare ŞTEFAN HRUŞCĂ 65 – La Mulţi Ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2022, 11:18 / actualizat: 21 iunie 2023, 13:39

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă / Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă nu abandonează complet stilul folk și susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. El revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Surse: Agerpres, radiocluj.ro, Electrecord, Roton, Intercont Music, Radio România, arhiva personală Bogdan Dragomir, fonoteca și arh. Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Testări gratuite pentru depistarea cancerului de col uterin în județul Sălaj!

Publicat de Andra Radu, 21 septembrie 2022, 10:21

Testări gratuite, miercuri, 21 septembrie, pentru depistarea cancerului de col uterin, în comuna Sărmășag din județul Sălaj. Unitatea Mobilă va poposi între orele 10:00 și 18:00, la primăria din localitate.

Femeile cu vârste cuprinse între 24 și 29 de ani pot beneficia de teste Babeș-Papanicolau, iar cele între 30 și 64 de ani de teste HPV.

Se pot prezenta pentru testări gratuite și femeile din județele învecinate: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bihor, Cluj și Satu Mare.

Elevi ucraineni, înscriși ca audienți în unitățile de învățământ preuniversitar din județul Maramureș!

Publicat de Andra Radu, 16 martie 2022, 19:00

Peste o sută de elevi proveniți din zona conflictului armat din Ucraina sunt înscriși ca audienți în unitățile de învățământ preuniversitar din județul Maramureș.

Înscrierea s-a făcut, conform prevederilor Ministerului Educației, de către părintele care-l însoțește pe minor sau de către reprezentantul DGASPC, în cazul copiilor cetățeni străini ucraineni neînsoțiți. Au fost integrați în grupe/clase indiferent de efectivele de elevi pe care le au acestea.

Ei pot să participe, la alegere, la activitățile educative curriculare sau extracurriculare organizate de unitățile de învățământ, precum și în cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor.

Elevii pot beneficia de cazare gratuită în internatele școlare, au dreptul la alocarea unor alimente de bază furnizate prin programele sociale aflate în derulare, precum și la rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte și manuale.

ANM: Cod galben și Cod portocaliu de ninsori şi viscol!

Publicat de Andra Radu, 30 noiembrie 2021, 13:28

ANM a emis, astăzi, o atenţionare Cod portocaliu de ninsori abundente şi viscol în zonele montane din 10 judeţe, până miercuri dimineaţa, precum şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe.

Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 23:00 – 01 decembrie, ora 11:00, în nordul Carpaţilor Orientali, local în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali va ninge abundent, se va depune strat consistent de zăpadă, iar la altitudini de peste 1.500 m, rafalele vor depăşi 75-85 km/h şi va fi viscol.

Judeţele vizate de această atenţionare Cod portocaliu sunt: Satu Mare, Maramureş, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba şi Caraş Severin.

Separat, ANM a emis şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe. Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 20:00 – 01 decembrie, ora 16:00, în zona montană şi submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 şi 65 km/h.

La altitudini de peste 1.700 m, rafalele vor depăşi 85-95 km/h, viscolind ninsoarea. Până în dimineaţa zilei de 01 decembrie, astfel de fenomene se vor semnala şi în regiunile nord-vestice.

Judeţele vizate de această atenţionare Cod galben sunt: Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Covasna, Harghita şi Neamţ.

Eclipsa parţială de Soare, văzută din curtea Muzeului de Ştiinţe Astronomice Baia Mare!

Publicat de Andra Radu, 9 iunie 2021, 13:06

Turiştii, elevii, studenţii, dar şi localnicii din judeţul Maramureş vor avea posibilitatea să vadă eclipsa parţială de Soare în cadrul unei observaţii organizate în curtea Muzeului de Ştiinţe Astronomice Baia Mare.

Conform reprezentanţilor Muzeului de Ştiinţe Astronomice Baia Mare, eclipsa inelară de Soare, vizibilă în România ca eclipsă parţială se va desfăşura, joi, între orele 10:00 şi 15:00, avându-l ca invitat special pe Cătălin Beldea, jurnalist de ştiinţă şi vânător de eclipse, iar ca invitat de onoare pe Sorin Hotea, astronom coordonator al Societăţii Astronomice Române de Meteori – SARM Sighetul Marmaţiei.

Publicul prezent la Observatorul Astronomic Baia Mare va avea posibilitatea, între orele 13:00 şi 15:00, să observe eclipsa parţială prin teleobiective şi camere speciale puse la dispoziţie de organizatori.

Evenimentul este susţinut de CJ Maramureş în parteneriat cu Muzeul de Ştiinţe Astronomice Baia Mare.

Pensiunile rurale din Maramureș, ocupate în proporţie de 70% de Paște!

Publicat de Andra Radu, 29 aprilie 2021, 16:38

Pensiunile din Maramureș, care fac parte din reţeaua de turism rural, sunt ocupate în proporţie de 70% pentru perioada sărbătorilor pascale.

Turiştii care urmează să petreacă sărbătorile pascale în Maramureş au optat pentru a participa la slujbele religioase în aer liber, plimbări în natură şi vizitarea unor muzee.

În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, a fost redeschis publicului Muzeul Satului din municipiul Baia Mare.

În judeţul Maramureş sunt peste 500 de pensiuni rurale, moteluri şi hoteluri. Până la instalarea pandemiei, judeţul era vizitat în perioada verii de peste 30.000 de turişti români.

Județul Maramureș, inclus în ruta „Meşteri populari şi meşteşuguri tradiţionale din România”!

Publicat de Andra Radu, 27 aprilie 2021, 16:44

Judeţul Maramureş a fost inclus într-o nouă rută cultural-turistică dezvoltată pe plan naţional. Ruta cultural-turistică se numește „Meşteri populari şi meşteşuguri tradiţionale din România”.

„Artizanatul reprezintă meşteşugul ridicat la nivel de artă. Extrem de inventiv, ţăranul român a ţesut lâna şi pânza, a modelat lutul, a cioplit lemnul, a prelucrat pielea, a confecţionat măşti, a împistrit şi a încondeiat ouă, a pictat sticla. Toate acestea pentru a-şi face viaţa mai uşoară, dar şi mult mai frumoasă”, a spus Alexandra Rus, responsabilul de comunicare al Consiliului Judeţean Maramureș.

Produsele meşterilor populari din România au funcţionalitate variată, putând fi de uz casnic, tradiţionale, culturale, estetice şi decorative, religioase şi sociale.

Din noua rută cultural-turistică fac parte Consiliul Judeţean Maramureş, prin varianta „Meşteri şi Meşteşuguri”, alături de „Lada de zestre a judeţului Neamţ. Arta lemnului” şi „Redescoperind tradiţii locale. Colecţii etnografice nemţene”, depuse de Consiliul Judeţean Neamţ, şi de „Drumul ouălor încondeiate în Bucovina”, depusă de Consiliul Judeţean Suceava.

Cod galben de ninsori şi vânt în zonele de munte!

Publicat de Andra Radu, 6 aprilie 2021, 13:00

ANM a emis o atenţionare Cod galben de ninsori însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului, valabilă de marţi noaptea şi până miercuri după-amiaza în zonele de munte din 20 de judeţe.

În intervalul 6 aprilie, ora 23:00 – 7 aprilie, ora 18:00, în sudul Banatului, sudul şi estul Transilvaniei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, va ninge, local însemnat cantitativ, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 60 km/h.

La altitudini de peste 1.500 de metri, vor fi rafale de peste 80 – 90 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată şi vizibilitatea redusă sub 100 de metri.

Judeţele marcate cu Cod galben sunt Alba, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Sibiu, Argeş, Buzău, Gorj, Mureş, Suceava, Bacău, Caraş-Severin, Hunedoara, Neamţ, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Prahova şi Vrancea.

Pentru intervalul 6 aprilie, ora 21:00 – 8 aprilie, ora 10:00, a fost emisă o informare de precipitaţii moderate cantitativ şi vreme deosebit de rece în toată ţara.

Potrivit meteorologilor, începând din noaptea de marţi spre miercuri (6/7 aprilie), în sud-vestul, centrul şi nord-estul ţării, precum şi în zonele montane şi deluroase, vor predomina precipitaţiile sub formă de ninsoare, pe alocuri moderate cantitativ (15 – 20 litri/mp). Se va depune strat de zăpadă, local consistent îndeosebi la munte.

Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, iar la munte peste 70 km/h, spulberând zăpada.

Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă în toată ţara, cu temperaturi minime preponderent negative.

Precipitaţii mixte, dar slabe cantitativ, se vor semnala pe parcursul zilei de marţi (6 aprilie) şi în regiunile nord-vestice. Până sâmbătă (10 aprilie) vremea se va menţine deosebit de rece, iar în cursul nopţilor şi al dimineţilor local se va produce brumă.

Cod galben de inundaţii în bazine hidrografice din 14 judeţe!

Publicat de Andra Radu, 25 septembrie 2020, 17:13

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o avertizare Cod galben de inundaţii şi depăşiri ale Cotelor de atenţie, valabilă până duminică dimineaţa în bazine hidrografice din 14 judeţe.

Conform prognozei de specialitate, în intervalul 26 septembrie, ora 6:00 – 27 septembrie, ora 10:00, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide, creşteri de debite şi niveluri pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur (judeţele: Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Someş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj), Târnava Mare – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sighişoara (judeţele: Mureş, Sibiu şi Alba), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Târnave (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad) şi Timiş – bazin superior amonte S.H. Lugoj (judeţele: Caraş Severin şi Timiş).

Fenomene hidrologice similare sunt prognozate şi pe Jiu – bazin superior amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Răcari (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Feldioara – amonte Ac. Ioneşti (judeţele: Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş), Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa), Suceava – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Suceava), Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ) şi Bistriţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău).

INHGA menţionează faptul că atenţionarea emisă vizează, în principal, fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele: Maramureş, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Sibiu, Gorj, Vâlcea şi Argeş.

Doua spitale din Baia Mare, pregătite pentru copiii posibil infectați cu SARS-CoV-2!

Publicat de Andra Radu, 26 august 2020, 16:44

Spitalul suport (TBC) şi Spitalul de Psihiatrie şi Boli Infecţioase, ambele din municipiul Baia Mare, sunt pregătite pentru a prelua potenţiali pacienţi copii sau tineri în cazul unei infecţii COVID- 19, a informat, miercuri, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Maramureş, Rareş Pop.

„Avem, deocamdată, deja pregătite zece paturi la Spitalul de Boli Infecţioase, cinci paturi la spitalul suport şi respectiv încă două pe secţia de ATI, tot la spitalul suport din Baia Mare. Legea prevede următorul lucru, copiii de până la 3 ani pot avea însoţitor”, a spus Rareş Pop.

Potrivit acestuia, urmează a fi amenajată o secţie de pediatrie în cadrul Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei, ca şi zonă tampon în eventualitatea unui transfer către una din cele două spitale din Baia Mare.

Directorul DSP Maramureş a menţionat că în situaţia unui copil care prezintă potenţiale simptome, părintele trebuie să îl prezinte la UPU sau medicul de familie.

„Dacă un copil are simptome specifice unei afecţiuni cu potenţial infecţios – febră, tuse, dureri de gât, dificultăţi de respiraţie coroborate cu tulburări gastro-intestinale, diaree, părintele poate apela la medicul de familie sau la UPU”, a precizat Rareş Pop.

Masca de protecţie, obligatorie în Maramureş!

Publicat de Andra Radu, 3 august 2020, 14:00 / actualizat: 3 august 2020, 16:51

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş a stabilit obligativitatea purtării măştii de protecţie astfel încât să acopere gura şi nasul, atât pentru locuitorii judeţului, cât şi pentru cei aflaţi în tranzit, începând de sâmbătă, 1 august, în spaţiile publice deschise.

Printre acestea se numără pieţele agroalimentare, târgurile, expoziţiile, târgurile de produse tradiţionale, zonele de aşteptare, zonele în care se desfăşoară evenimente publice, pelerinajele, obiectivele turistice, activităţile cu caracter religios în aer liber, dar şi în perimetrul piscinelor amplasate în aer liber.

Sunt exceptate de la această măsură copiii care nu au împlinit vârsta de 5 ani şi persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense sau condiţii de muncă solicitante, la temperaturi ridicate şi umiditate crescută.

De asemenea, agenţii economici care desfăşoară activitate la terase, inclusiv jocuri de noroc şi cazinouri vor avea program de funcţionare zilnic până la orele 24:00, iar unităţile respective vor rămâne închise până la ora 06:00 dimineaţa.

Muzica Unei Generații Perene – Albume de Colecție – „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!”

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 septembrie 2019, 11:04 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:35

Bun găsit, cu drag, tuturor! Am primit de curând, în dar, de la artistul Ducu Bertzi cea mai recentă realizare muzicală a sa – albumul intitulat „Povești din Maramureș!”.

„Iza” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș! (C&P Asociația Interculturală Ducu Bertzi, 2019) interpretată de Ducu Bertzi.

Pentru că, doar în urmă cu câteva zile, prietenul și colegul meu Ducu Bertzi și-a aniversat ziua de naștere (21.09.1955), îi doresc, împreună cu toți cei care citiți aceste rânduri și ascultați muzica sa, multă sănătate, realizări frumoase artistice și personale, bucurii și fericire împreună cu cei dragi! La mulți ani!

La Muzica Unei Generații Perene, în cadrul rubricii Albume de Colecție – vă propun să ascultăm câteva piese muzicale de pe albumul inspirat din repertoriul folcloric tradițional românesc, aranjate și orchestrate la nivelul anului 2019, intitulat sugestiv „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!”.

După prima piesă, ascultată deja, intitulată „Iza”, urmează alte două piese selectate de pe albumul mai sus menționat, interpretate „moroșenește” de Ducu Bertzi : „Mândra mea” și „Io-s fecior de moroșan!”

„Mândra mea” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș! (C&P Asociația Interculturală Ducu Bertzi, 2019) interpretată de Ducu Bertzi.

„Io-s fecior de moroșan” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș! (C&P Asociația Interculturală Ducu Bertzi, 2019) interpretată de Ducu Bertzi.

Reprod. foto booklet CD Povesti din Maramures 2019 – Ducu Bertzi.1100 (foto by Mariana Scubli /arh.pers.B.Dragomir)

Albumul editat în anul 2019 de Asociația Interculturală Ducu Bertzi și intitulat „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” este interpretat de artistul DUCU BERTZI! Au participat la realizarea acestui produs discografic, colegii săi muzicieni – Marius Bațu (voce, chitară), Mihai Neniță (vioară), Vlady Cnejevici (clape), foto – Dan Borzan (coperta 1) și Mariana Scubli (booklet), grafică – Luciana Gingărașu!

Interpretul de muzică folk Ducu Bertzi, născut în data de 21 septembrie 1955, a debutat în anul 1976 la Baia-Mare în cadrul manifestărilor Cenaclului Flacăra (unde a activat până în anul 1985). Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al Grupului Coral “SONG”.

Prima înregistrare audio muzicală a realizat-o în noiembrie 1979 la Radiodifuziunea Română; au urmat alte imprimări și foarte multe spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în anul 1986 Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în șlagăre (“Şi de-ar fi; Floare de colţ; M-am îndrăgostit numai de ea; Suflet fără chei; Omul pădurii”).
Activitatea sa concertistică din țară și din afara granițelor este extrem de intensă, numărul spectacolelor realizate de-a lungul celor peste 40 de ani ai carierei sale artistice fiind de cca. 6000). Detalii despre activitatea sa artistică pot fi aflate pe pagina de internet a cantautorului – www.ducubertzi.ro

Reprod. foto coperta CD Povesti din Maramures 2019 – Ducu Bertzi.1100 (foto by Dan Borzan/arh.pers.B.Dragomir)

Să ascultăm încă două piese muzicale de pe acest album de colecție: „Auzit-am” și „La cosit”!

„Auzit-am” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” (C&P 2019 Asociația Interculturală Ducu Bertzi) interpretată de Ducu Bertzi.

„La cosit” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” (C&P 2019 Asociația Interculturală Ducu Bertzi) interpretată de Ducu Bertzi.

„În Maramureș am copilărit, acolo am crescut și m-am format! Este un mare noroc pentru mine şi cred că pentru orice maramureșean, fiindcă este foarte important să te naşti într-o zonă bogată spiritual. Şi, faptul că provin din Maramureş, chiar mi-a purtat noroc în viaţă!…” – mărturisește Ducu Bertzi pentru Radio Cluj.

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi – la finalul rubricii „Albume de colecție” – vă invită să ascultaţi, de pe albumul “Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” editat în anul 2019 de Asociația Interculturală Ducu Bertzi, o piesă de referință din repertoriul său, cu mare succes la public, intitulată sugestiv „Omul Pădurii”!

„Omul pădurii” de pe albumul „Ducu Bertzi – Povești din Maramureș!” (C&P 2019 Asociația Interculturală Ducu Bertzi) interpretată de Ducu Bertzi.

Sursa: Asociația Interculturală Ducu Bertzi, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arhiva personala)

Bogdan Dragomir
Muzician și Jurnalist la

Obiceiuri și tradiții de Paște

Publicat de Andra Radu, 22 aprilie 2019, 15:13

Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri printre care şi cea a salutului cunoscut chiar şi de cei mici – „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”.

Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii.

În ortodoxie, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.

De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul pe cât de unic, pe atât de predominant în zilele de Paşte.

Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh”.

Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc.

În Transilvania, băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, dacă îi plac, trebuie să le oferă un ou roşu.

În Maramureș, în prima zi de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

În Moldova, dimineaţa după noaptea Învierii, se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să-și atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Câștigătoarea Sony World Photography Awards este fotografie din Maramureș

Publicat de Dan Boanţă, 12 martie 2019, 08:13

O fotografie din Maramureș realizată de fotograful sighetean Alex Robciuc a câștigat premiul ” Romania National Award ” și va fi expusă la Londra.

„Sunt extrem de fericit! Sony World Photography Awards a desemnat fotografia realizata de mine, castigatoarea premiului ” Romania National Award “. Este o recunoastere internationala extrem de importanta si ma simt onorat ca acest premiu vine din partea celui mai prestigios concurs de fotografie din lume!”, spune fotograful.

Fotografia castigatoare va fi expusa in Londra la Somerset House, alaturi de ceilalti castigatori, dupa care expozitia va pleca intr-un turneu global.

”Multumesc World Photography Organisation si Sony. Deasemenea multumesc tuturor celor care m-au sustinut si au fost alaturi de mine. Succesul meu de astazi vi se datoreaza si voua! Si bineinteles multumesc prietenului meu Vasile Oanea, cel care de-al lungul timpului m-a primit cu drag in casa sa si m-a lasat sa fotografiez o parte din viata lui inedita, fotografia castigatoare fiind una care il infatiseaza pe el”, spune Alex Robciuc, citat de emaramures.ro.

Alex Robciuc , un topograf de 32 de ani din Sighetu Marmaţiei, pasionat de fotografie a devenit celebru după ce instantaneele lui au devenit virale pe Internet.

Daily Mail, La Republica, Corriere della serra, El comercio sau Discovery România sunt câteva dintre ziarele care i-au publicat fotografiile.

Ghidului Verde Michelin pentru România a acordat 2 stele Sighişoarei

Publicat de Dan Boanţă, 7 martie 2019, 15:16

Lansat în a doua sa ediție, la opt ani după prima ediție dedicată țării noastre, Ghidului Verde Michelin pentru România a fost îmbunătățit cu locații noi unde turiștii străini în căutare de liniște sau peisaje tulburătoare pot încerca senzații pe care nu le-au mai simțit vreodată. Salina Turda, castrul roman Porolissum din Zalău, Valea Maramureșului sau Parcul Național Retezat se află printre acestea.

Ghidul Michelin a realizat o introducere a frumuseților României, pornind din București, către Transilvania și Bucovina.

”România poate fi una din cele mai importante destinații turistice din Europa. Marea Neagră, Dunărea și munții maiestuoși trasează portretul acestei țări și principalele trasee turistice, presărate cu multe mânăstiri, bisericuțe de lemn și sate tradiționale”, a declarat un reprezentant al Ghidului Verde Michelin, citat de punctual.ro.

Trei stele înseamnă merită vizitat, două stele se traduce prin merită o oprire, iar o stea este echivalentul interesant. Un obiectiv poate fi selectat şi descris în ghid chiar dacă nu a primit nicio stea. 

“Aventurați-vă în adâncul României, în castelele sale, hanurile și tradițiile ancestrale și explorați legendara Transilvanie, unde orașul baroc Sibiu nu are egal. România tradițională se regăsește, de asemenea, în fermecătoarea Bucovina, bogată în sate decorate cu motive populare și mânăstiri cu picturi care îți taie respirația. Într-un alt registru, Munții Carpați sunt în egală măsură grandioși. Aici veți găsi vârfuri înalte, cascade încântătoare, defilee adânci și păduri dese, toate acestea așteptând exploratorii. Vă veți îndrăgosti de Delta Dunării, unde pământul și apa se întâlnesc într-o sumedenie de canale, pe care le puteți explora în liniște, la fel ca și malurile Mării Negre. Într-un final, toate prejudecățile pe care le-ați putea avea vor fi spulberate de dragostea de viață și ospitalitatea românilor, mereu prietenoși”, este caracterizarea făcută de către Ghidul Verde Michelin. Lansat pentru prima dată în lume acum 80 de ani, ghidul, este menit să îi ajute turişti să îşi organizeze călătoria în timpul pe care îl au la dispoziţie, astfel încât să nu rateze cele mai importante obiective turistice. Paradoxal, Ghidul verde Michelin provine la producătorul de anvelope care poartă același nume.

„Cea de-a doua ediţie aduce un număr mare de locaţii noi, printre care: Maramureş oferă două obiective noi care au primit distincţia de 3 stele, Valea Marei şi Valea Maramureşului, Parcul Naţional Retezat a primit 2 stele, Castrul Porolisum a obţinut 2 stele, de la o stea în prima ediţie, Ulpia Traiana a primit 2 stele, Salina Turda şi Cascada Bigăr, ambele nou intrate în ghid, au primit fiecare câte 2 stele”, au arătat reprezentanţii Michelin.

A doua ediţie a Ghidului Verde Michelin România este împărţit în trei secţiuni sugestive. În prima parte, „Să descoperim România”, iubitorii de călătorie sunt purtaţi prin 7 regiuni importante ale ţării, ca mai apoi, în cea de a doua parte, „Să înţelegem România”, să afle atât tainele artei şi tradiţiilor populare, cât şi istoria ţării. Iar partea a treia, „Organizarea călătoriei”, oferă informaţii practice şi utile pentru planificarea în detaliu a excursiilor.

Printre recomandările făcute de reprezentanţii Michelin se regăsesc cele zece obiective turistice din România:  Mănăstirile pictate din Bucovina, Transfăgărăşanul, Delta Dunării, Biserica Fortificată din Prejmer Sibiu, Mănăstirea Hurez, Văile Maramureşului, Sighişoara, Bucureşti şi Castelul Peleş.

Maramureşul prezent pentru a treia oară la Târgul de Turism IMTM din Tel Aviv

Publicat de Dan Boanţă, 18 februarie 2019, 16:33

Județul Maramureş a ajuns pentru a treia oară la Târgul de Turism IMTM din Tel Aviv. De asemenea, 21 de reprezentanți ai administrației locale din județele Bihor, Sibiu, Constanța, dar si de la Salina Turda, sau agenții de turism si proprietari de spații de cazare din toată țara, au prezentat oferte turistice extrem de atractive şi apreciate de turiștii din Israel.

Standul României l-a avut ca invitat pe maestrul Nicolae Voiculeț, care a interpretat la nai melodii de suflet, apreciate atât de cei din stand, cât și de vizitatori.

„Visit Maramureş” a oferit celor prezenţi informații despre oferta turistică a județului prin intermediul lui Dan Carpov, șeful Biroului de informare turistică din cadrul Consiliului Județean Maramureș şi Peninah Zilberman, președintele Fundației Tarbut din Sighetu Marmației.

În prima zi a târgului a fost realizată o prezentare a României într-o sală special amenajată, unde au fost proiectate filme și imagini din țara noastră. În cadrul acestui eveniment au fost oferite detalii turistice tuturor celor care au prezentat interes pentru a vizita meleagurile noastre.

Personalități multiple au vizitat standul României și, implicit, al Maramureșului,  printre aceștia aflându-se și ministrului Turismului din Israel, Yariv Levin, care a stat de vorba cu reprezentantii ministerului, dar care a solicitat şi detalii despre ofertele turistice din România.

Destinația turistică Maramureș l-a atras în mod deosebit iar reprezentanții județului l-au încurajat să efectueze o vizită în cel mai scurt timp.

Pe lângă reprezentanții Consiliului Județean Maramureş, la Târgul de Turism IMTM din Tel Aviv, a fost prezent şi secretarul de stat Cristina Tărteață, alături de o echipă din Ministerul Turismului.

La finalul ediției aniversare s-a citit încântarea pe chipul tuturor expozanților, mulțumiți de faptul că atât agenții de turism din Israel, cât și vizitatorii care au trecut pragul standului au dat asigurări că vor vizita România, respectiv Maramureșul, în viitorul apropiat.

Târgul a avut loc în perioada 12-13 februarie 2019, fiind cea de-a 25-a expoziție internațională anuală de turism IMTM,  cel mai mare târg internațional profesionist de turism din Estul Mediteranei.

Scopul acestui eveniment este de a promova turismul intern și extern si de a consolida relațiile de cooperare dintre entitățile de turism din Israel și cele din restul lumii.

Țara Chioarului și Sighetu Marmației au intrat în topul destinațiilor de excelență

Publicat de adinaiftime, 25 noiembrie 2017, 01:01

Țara Chioarului și Sighetu Marmației au fost premiate de Ministerul Turismului în cadrul Târgului de Turism al României. Maramureșul a primit două premii în urma participării la concursul EDEN, organizat de Ministerul Turismului, în primăvara acestui an, prin care s-a urmărit promovarea turismului cultural (tangibil). În luna mai, Ministerul Turismului a desemnat Destinațiile Europene de Excelență ale României, printre care si Sighetu Marmatiei. Mai multe despre câștigarea acestui concurs dar și despre Târgul de Turism, ne vorbește Petru Măran, director la Centrul de Informare si Promovare Turistică Sighetu Marmației:

Sighetul Marmaţiei a fost prezent la Târgul de Turism, ediţia de toamnă din anul 2017, la invitaţia domnului ministru Titus Dobre, ca urmare a clasării pe un loc fruntaş în cadrul de proiecte Destinaţii Europene de Excelenţă. Practic am avut un spaţiu de prezentare în cadrul standului Ministerului Turismului. Spaţiul nostru de prezentare era vizavi de cel al judeţului Maramureş. În prima zi a fost deschiderea oficială, s-au premiat destinaţiile câştigătoare, noi am luat locul III. Anul acesta Maramureşul a avut doi câştigători, practic Ţara Chioarului şi Sighetul Marmaţiei. Locul I a fost câştigat de Municipiul Suceava, locul IV de Colinele Transilvaniei şi locul V de Braşov Vechi, Junii Braşov.

A fost depus încă în primăvară un proiect pentru acest concurs. Acest concurs se desfăşoară la nivelul etapelor europene: fiecare ţară îşi organizează concursul propriu, iar la final câştigătorii, locurile I, merg la Bruxelles pentru premiere. Noi am luat locul III. Au fost mai multe criterii. Tema acestui concurs a fost Turismul cultural tangibil. Sighetul Marmaţiei are o ofertă culturală bogată, am depus proiectul şi am luat locul III. Avantajele concursului sunt că pentru destinaţia Sighetul Marmaţiei s-a făcut o bună publicitate, am primit, precum ziceam, un spaţiu de prezentare în cadrul standului Ministerului Turismului la această ediţie a Târgului de Turism, avem dreptul ca pe toate materialele noastre să punem “Destinaţie europeană de excelenţă”, ceea ce am şi făcut deja încă din luna august, când am ştiut practic că am câştigat acest concurs. Facem parte din reţeaua europeană a destinaţiilor de excelenţă, se fac mai multe întâlniri în cadrul Ministerului cu destinaţiile acestea de excelenţă, se face promovare separată din partea Ministerului Turismului pentru aceste destinaţii.

Faţă de Târgul de Turism din luna februarie, eu estimez că a fost un număr puţin mai mic de turişti. În general turiştii căutau oferte pentru sărbătorile de iarnă, dar în mare parte deja rezervările erau făcute pentru pensiunile din Maramureş. Am avut vizitatori, dar am avut şi diferite întâlniri. În cadrul acestui Târg de Turism, am avut reprezentanţii Ministerului Turismului, pentru a discuta despre legislaţia la care dânşii lucrează. Am avut întâlniri cu diferite firme care-şi prezintă ofertele, agenţii de turism, ghizi de turism care vor să includă Maramureşul şi Sighetul Marmaţiei în traseele lor. Bineînţeles, Bucureştiul este o piaţă foarte mare şi am avut multă lume la stand. (Petru Măran, director la Centrul de Informare si Promovare Turistică Sighetu Marmației)

Floare de colţ – Ducu Bertzi

Publicat de Cristina Ion, 8 octombrie 2017, 08:03

Originar dintr-o regiune aproape mitică a României, Ducu Bertzi a păstrat mereu moştenirea Maramureşului în tot ceea ce a făcut în viaţă. Atras de muzică încă din şcoala generală, Ducu Bertzi descopera curând poezia, frecventând un cenaclu literar din Sighetul Marmaţiei.

Avea 21 de ani când la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacara, debutează şi impresionează un public ce urma sa îi scandeze numele din acel moment până în zilele noastre. Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979 cu piesa “Când s-o-mpărţit norocul”, loc în care revine periodic pentru alte şi alte imprimări. Unul dintre cele mai populare cântece s-a dovedit a fi, de-a lungul vremii, „Floare de colţ”, compusă în anul 1986.

Cântec solar de iubire, „Floare de colţ” are norocul unui refren extrem de cantabil, fredonat de audienţă aproape instantaneu. Tocmai de aceea, acesta este unul dintre cântecele preferate de Ducu Bertzi atunci când publicul îi solicită un bis. Popularitatea acestui cântec este atât de mare încât un important festival de folk, organizat anual la Sight se numeşte „Floare de colţ”.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea chitaristului şi cantautorului de muzică folk DUCU BERTZI

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 septembrie 2017, 09:11 / actualizat: 21 iunie 2023, 19:08

DUCU BERTZI (numele său real Alexandru Bertzi) s-a născut la Sighetu-Marmaţiei, Maramureş la 21.09.1955. Părinţii săi au fost cadre didactice: Alexandru Bertzi – profesor de matematică-fizică – şi Florica Bertzi – educatoare.

În paralel cu școala generală, a studiat opt ani chitara la școala de muzică din Sighet. Din clasa a noua, împreună cu un grup de prieteni, a înființat grupul Mi bemol rock. Cu această formație, Ducu Bertzi cânta, la serile de dans ale liceului, piese românești și din repertoriul unor formații la modă. Treptat, a renunțat la chitara electrică în favoarea celei acustice, cauza fiind de natură tehnică (lipsa unor stații de amplificare și a instrumentelor de calitate).

„Pe cine şi câte cărări” (muz. Ducu Bertzi, vers. Radu Stanca) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Existența unui cenaclu literar din localitate l-a atras, Bertzi descoperind aici muzica poeziei. La primul festival de poezie și muzică de la Sighet (1973), Bertzi a câștigat marele premiu… o valiză. Debutul pe o scenă recunoscută a avut loc în 1976 la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra, unde a activat până în 1985.

„Dragu-mii veselia” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

ducu-si-song_26211600 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al grupului Coral SONG, sub bagheta regretatului Ioan Luchian Mihalea. Activitatea concertistică a acestei formații corale i-a oferit lui Bertzi posibilitatea de a fi remarcat atât în calitate de membru al corului, cât și ca solist de muzică folk.

song-cu-doina-matei–ducu-bertzi–co_25152700 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

„Când s-o-mpărţit norocu'” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979, cu titlul Când s-o-mpărțit norocu’. Au urmat alte imprimări și aproximativ 1200 de spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în 1986, Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în şlagăre: Și de-ar fi, Floare de colț, M-am îndrăgostit numai de ea, Suflet fără chei, Omul pădurii. A fost invitat în studiourile Televiziunii Române pentru filmarea acestora.

Ducu_Bertzi-e1432738959516 (radiocluj.ro)

„În Maramureş am copilărit, acolo am crescut şi m-am format! Este un mare noroc pentru mine şi cred că pentru orice maramureşean, fiindcă este foarte important să te naşti într-o zonă bogată spiritual. Şi, faptul că provin din Maramureş, chiar mi-a purtat noroc în viaţă!”, a mărturisit Ducu Bertzi într-un interviu realizat de Radio Cluj.

„Omul pădurii” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Din 1995 decide să se ocupe numai de muzică şi de realizarea de emisiuni radiofonice. În palmaresul său figurează emisiunile de muzică folk: „Pe cine şi câte cărări”, „Spiritul Libertăţii” (Radio Bucureşti). Din 1997 până în prezent, alături de Mihai Cosmin Popescu, realizează la Radio România Actualităţi emisiunea „Omul cu chitara”, una dintre cele mai audiate emisiuni. Iar din 2005, la Radio Bucureşti FM, realizează „Clubul de joi seara”, împreună cu Maria Gheorghiu.

04.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-300×200

Din martie 2014 realizează pe TVR2 emisiunea de profil „Omul cu chitara”.

În anul 2005 începe un proiect intitulat „Folk prin licee” continuat de colegii din Radio România (realizator Manuela Popescu) sub titulatura „Folk fără vârstă”.

În 2013 iniţiază proiectul „Gala Floare de colţ” la Sighetu Marmaţiei, în cadrul căreia premiază tinerii talentaţi şi omagiază poeţii care au contribuit prin versurile lor la marile creaţii folk. Tot în 2013, la iniţiativa sa, în Bucureşti se lansează seria de concerte „Flori pentru suflet: Remember Florian Pittiş” desfăşurate în preajma Floriilor.

„Floare de colţ” (muz. Ducu Bertzi, vers. Viorel Popescu) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

În cei aproape 40 de ani de activitate artistică a susţinut peste 4000 de spectacole şi recitaluri muzicale – numai cu Cenaclul Flacăra a participat la peste 1300 de spectacole.

După ce a cântat în aproape fiecare colţ al României, din 1998 încep turneele şi în străinătate: Franţa, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Marea Britanie, Tunisia, Maroc, Israel, SUA, Canada, Irlanda, Moldova, Ucraina, Grecia, Cipru, Australia, Noua Zeelanda, Cehia, Finlanda.

Primele înregistrări discografice apar la Electrecord în 1987 pe disc de vinil. După 1990, artistul este prezent pe diferite casete audio-compilaţii de Crăciun.

Coperta CD Dor de Ducă (foto Irina Prosan/arh.pers.B.Dragomir)

Primul album de autor intitulat „Dor de ducă”, în format casetă audio şi CD, s-a născut la propunerea colegului său din Grupul SONG – Bogdan Dragomir – la acea vreme Director artistic al casei de discuri Intercont Music, a fost înregistrat în perioada februarie-martie 1997, post procesat şi masterizat la Studioul Migas Real Compact din Bucureşti (Adrian Ordean – maestru de sunet şi solo chitară electrică, Marius Baţu – backing vocals şi chitară acustică, Sorin Minghiat – flaut).

„Suflet fără chei” (muz. Ducu Bertzi, vers. Daniela Crăsnaru, aranj. orch. Adrian Ordean) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Albumul a fost lansat în 1997 –  (C&P Intercont Music) şi, în 1998, Revista Actualitatea Muzicală îl desemneaza drept „Cel mai popular şi bine vândut album”. În anul 2000 lansează două materiale discografice: „Sufletul meu” (Intercont Music) şi albumul de colinde şi cântece de iarnă „Poveste de iarnă” (Intercont Music) . „Cântece din Maramureş” (Cat Music) este lansat în 2004. Urmează „Seara de Crăciun” (Intercont Music) – în 2005 şi „Best of `06” (Intercont Music) – în 2006.

Din noiembrie 2003 realizează proiectul „Ducu Bertzi şi invitaţii săi”. În cadrul acestuia, alături de Florian Pittiş, Marius Baţu, Mihai Neniţă realizeaza o serie de spectacole la Teatrul Nottara, ulterior urmând susţinerea a peste 50 de spectacole în ţară şi în străinătate.

În aprilie 2006 proiectul este prezentat la TNB-Sala Atelier într-un spectacol jucat cu casa închisă. O parte din concert se regăseşte pe CD-ul lansat de Roton, ”Ducu Bertzi şi Florian Pittiş în concert” în aprilie 2009. Concertul integral ”Ducu Bertzi si Florian Pittis în concert” s-a lansat în 2010, în format DVD. În 2009 lansează un nou album de colinde – ”Colinde,colinde”.

„Cântec bătrânesc” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

În decembrie 2007 a primit din partea PF Patriarh Daniel cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei – „Crucea Moldavă” şi este cetăţean de onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei.

„Din tot ce am făcut, din ce s-a risipit, aici e doar o mărturisire a crezului meu. Celor care au crezut în mine…le mulţumesc.” – Ducu Bertzi, 1997, Intercont Music, Bucureşti.

03.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-300×200

În prezent, Ducu Bertzi este Realizator de emisiuni la Reţeaua Publică a Studiourilor Regionale RADIO ROMÂNIA REGIONAL  a Societăţii Române de Radiodifuziune!

La mulţi ani, sănătate şi toate gândurile noastre bune, DUCU BERTZI!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Surse info: ducubertzi.ro, arh. pers. Bogdan Dragomir; surse audio: albumul „Dor de ducă” – C&P 1997 Intercont Music; sursa video : Youtube.com (Ducu Bertzi – Şi de-ar fi). Mulţumim pentru sprijinul acordat! 

Peste 40.000 de arbori plantaţi într-o singură zi!

Publicat de Mihaela Costache, 4 aprilie 2017, 15:00

13.000 de elevi de gimnaziu din județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Mureș, Maramureș și Sălaj au plantat sâmbătă, 1 aprilie, peste 40.000 de arbori pe o suprafață de 10 ha, alături de voluntarii Asociației Tășuleasa Social.

Elevii au plantat copaci în curtea școlilor, în parcuri sau pe terenurile degradate din peste 70 de localităţi.

”Ambasadorul” zilei de 1 aprilie a fost Ada Milea care a plantat alături de micii voluntari.

Redacţia – Radio Cluj

Cel mai inedit mod de promovare a Maramureșului

Publicat de Mihaela Costache, 15 martie 2017, 11:13

În acest an, proiectul de promovare a Maramureşului, iniţiat de irlandezul Peter Hurley, se va extinde şi în Ţara Lăpuşului.

A opta ediţie a festivalui Drumul lung spre cimitirul vesel se va desfăşura, ca de obicei, în luna august, în Maramureş. În plus, în perioada 23-30 iulie, el se va derula şi în Ţara Lăpuşului, a anunţat Peter Hurley, invitat marți dimineaţă în direct la Radio Cluj:

Este foarte important ce încercăm să facem: să creăm niște punți de legătură între sat și urban, România-urban, străini și urban, pentru că suntem absolut convinși că atunci când cineva din afară vine în contact cu acest centru generator al culturii tradiționale…Atenție! Sunt foarte multe kitsch-uri în povestea asta, dar când intri în legătură cu partea autentică și adevărată o să explodeze într-un foc de tabără al bucuriei. (Peter Hurley)

După şapte ediţii de festival al tradiţiilor, Peter Hurley îşi prezintă concluziile într-o serie de conferințe sub genericul „Șapte ani în căutarea Focului Viu„.

La Cluj, conferinţa are loc marți, 14 martie, în Aula Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universităţii Babeş-Bolyai (str. Teodor Mihali, nr 58-60), de la ora 18:00.

Redacţia – Radio Cluj

Rolul radioul public românesc în tezaurizarea folclorului (I)

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 15 noiembrie 2016, 06:00 / actualizat: 15 noiembrie 2016, 9:13

Cântecul este o poveste cu inflexiuni de miracol tăinuitor de neuitare. Radioul este cutia magică, aceea de unde se propagă sunetele dătătoare de bucuria vieții. Dorim să vă aducem pe calea undelor mărturii despre valoarea cântecelor ce nu se uită și despre rolul radioului public în transmiterea acestora spre încântarea sufletului ca valori de patrimoniu cultural imaterial.

Un prim popas în Oltenia lui Tudor…Tudor Gheorghe:

Interviu cu Tudor Gheorghe

Să ascultăm din fonoteca radioului public cântece ce amintesc de satul de altădată:

De unde vii tu, fă lele – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Frică mi-e că mor ca mâine – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Un nou popas, de această dată în Maramureș:

Interviu cu Angela Buciu

Mocirliță cu trifoi – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

V-am oferit în această ediție două repere ale folclorului românesc autentic, voci de neuitat, povești ale cântecelor pentru a argumenta încă o dată că în timp radioul public românesc a constituit o galerie de aur a interpreților de muzică populară în numele dragostei pentru valoarea culturală perenă.

Realizator: Gabriela Rusu-Păsărin

ANGELA BUCIU

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 octombrie 2016, 13:30

Născută la vale de Maramureș, între Țara Codrului și a Chioarului, Angela Buciu este vocea care transmite fiorul cântecului autentic, adică al aceluia care se ține minte și, repetat în orice timp, pare a fi de-acum și dintotdeauna. Angela Buciu s-a născut la început de Brumărel și este mândră de originile sale, Maramureșul istoric reprezentând nu numai zona etnofolclorică menită să o identifice, ci și locul dăruit de Dumnezeu să fie păstrător de tradiții dincolo de timp și vremuri.

A absolvit Facultatea de filologie, convinsă fiind că a vorbi corect limba română este o datorie sfântă. A cules folclor din zona sa și și-a făcut un repertoriu reprezentativ, încât prezența sa scenică, repertoriul și vocea au devenit ușor de recunoscut de-a lungul unei cariere de succes.

A cântat și cântă cu dezinvoltură, ca și când fiecare interpretare îi dă viață și viața o transmite cântecului. Satul natal Cheud, aflat la granița dintre Sălaj și Maramureș, în zona de interferență Codru-Chioar, este locul unde a învățat că simplitatea, onestitatea și respectul pentru valorile tradiționale sunt repere ale unui comportament care te face să te simți mândru că aparții unui loc cu multiple reverberații istorice și culturale, unde folclorul este oaza de liniște a sărbătorilor petrecute cu toți ai satului, pentru că numai astfel te simți om al locului.

”Mociriță cu trifoi, /M-or pețit la maica doi” este cântecul care a purtat-o în lume și lumea a îndrăgit cântecul. De-acum cântecul este al românilor, unul dintre cele mai îndrăgite și care identifică o zonă etnofolclorică. Rezonanța acestuia în sufletul iubitorului de folclor l-a făcut de neuitat:

• Mociriță cu trifoi – din fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Angela Buciu a lansat acum 50 ani Mociriţa cu trifoi. Melodia a fost cântat și în Canada, și în China, dar și în Olanda, unde, la o nuntă fiind, mireasa i-a luat microfonul din mână şi a început să doinească Mociriţa, într-o română neaoşă, fără ca de-altfel să poată vorbi fluent limba noastră.

            Înflorit-a ruguțu, Inimă, inima mea sau Cântă-mi cuce, melodii interpretate de Angela Buciu sunt elemente de identificare a unei zone, unde folclorul autentic trăiește ca o floare de colț, protejat de cei ce nu uită că frumusețea folclorului românesc rezidă tocmai în naturalețea interpretării și în florilegiul de imagini plastice pe care versurile le așază cu dezinvoltură ca o cunună de cuvinte dătătoare de bucurie și liniște sufletească.

• Dansul miresii – din fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Angela Buciu a propulsat folclorul din Chioar, Oaş, Lăpuş, Codru şi Maramureşul istoric, iar prin vocea sa cântecele au reverberații mitice:

• Maramureșul răsună – din fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Debutul artistic al Angelei Buciu s-a produs în anul 1960, iar debutul la radio în 1964 cu piesa Mociriță cu trifoi. 15 discuri Electrecord, casete audio, CD-uri, însumând peste 120 de înregistrări muzicale din zonele folclorice Maramureş, Codru, Chioar, Oaş, Lăpuş reprezintă un repertoriu care susține renumele interpretei. Povestea vieții și povestea cântecelor sale sunt de regăsit în volumul Destin neliniștit, apărut în anul 2002 la Editura Dacia, scris alături de profesorul Augustin Botiș. Document de o valoare inestimabilă este și compendiul etno-muzicologic al repertoriului personal, Lada mea de zestre apărut în anul 2007 la Ed. Eurotip.

Cântecele de voie bună însoțesc viața comunității la marile sărbători, prezența muzicală a Angelei Buciu fiind o sărbătoare a folclorului autentic.

Cum încheie o zi de cântec Angela Buciu? Spunând cuvinte izvorâte din credința străbună: ”Îţi mulţumesc Doamne, că mi-ai dat mai mult decât am sperat!”

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin

Ziua Bunei Vecinătăți România – Ucraina, ediția a II-a

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 iulie 2016, 05:50

(mai mult…)

Contracte de parteneriat în vederea derulării unor programe educaţionale comune

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 29 iunie 2016, 15:51

Reprezentanţii administraţiilor publice şi ai inspectoratelor şcolare din Maramureş şi raionul Teceu din Ucraina au semnat contracte de parteneriat în vederea derulării unor programe educaţionale comune.

O delegaţie a Inspectoratului Şcolar din raionul Teceu din Ucraina însoţită de un reprezentant al Radei raionale de stat din regiunea vecină a vizitat Maramureşul în scopul stabilirii unor viitoare colaborări în domeniul educaţional. După întâlnirea de luni cu reprezentanţii administraţiei judeţene şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar, delegaţia a vizitat Liceul cu predare în limba ucraineană „Taras Şevcenko” din Sighetu-Marmaţiei. După cum ne informează biroul de presă al Prefecturii Maramureş, în prezent se află în stadiul de pregătire o tabără pentru copiii ucraineni afectați de război, precum și Festivalul Bunei Vecinătăţi România – Ucraina care va avea loc în data de 24 iulie, la Sighetu-Marmației

ICR Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15

În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.

Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop, Revista de Alba, 5 martie 2014)

Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)

A transmis Júlia Kaupert – Radioteleviziunea naţională ungară, MTVA, coordonator programe SZEGED

Dumitru Fărcaş – un virtuoz al muzicii populare româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2016, 05:30

Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine  mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru  al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.

Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.

„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.

Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:

Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).

Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.

“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.

“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.

Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin

Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Maramureșul mai pașnic în ultima vreme

Publicat de Mihaela Costache, 31 august 2015, 15:40

Maramureşenii s-au dovedit a fi mai paşnici în primul semestru al acestui an. Conform rapoartelor întocmite de poliţişti, în prima parte a anului s-au produs mai puţine crime, inclusiv în rândul şoferilor a fost înregistrată o diminuare a numărului de ucideri din culpă faţă de perioada similară a anului trecut. În schimb, s-a înregistrat o creştere semnificativă la vătămările corporale, după cum reiese dintr-un reportaj oferit de șeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş, chestorul de poliţie Viorica Marincaş.

Săpânţa ne cheamă la joc

Publicat de Mihaela Costache, 10 august 2015, 18:00

Încă o dată, acelaşi irlandez îndrăgostit de România a luat în mână frâiele organizării Festivalului Intercultural de Tradiţie Maramureşeană, ajutat de prietenii lui din Săpânţa. A şasea ediţie a festivalului se desfăşoară în zilele de 15 şi 16 august şi e dedicată jocului.

Dacă nu aţi mai jucat de multă vreme, dacă vă e dor de jocul din sat, haideţi la Săpânţa de Sfântă Mărie! E mesajul pe care îl transmite Peter Hurley locuitorilor din satele maramureşene, dar şi tuturor iubitorilor tradiţiilor populare.

„La 4 kilometri de Cimitirul Vesel, spre pădure, vor cânta pentru toată lumea muzicanţi din Săpânţa şi din toată Ţara Maramureşului, de joc şi de voie bune, pe o pajişte frumoasă, cu mâncare maramureşeană şi ateliere de meşteşuguri tradiţionale!”

„Esenţa festivalului, anul acesta, e un fel de relansare pentru jocul tradiţional într-un sat. Dacă sunt oameni care ştiu să danseze, care vor să danseze, care n-au dansat de mult, sau poate numai la nunţi, acolo e un eveniment la care găsim toate condiţiile care sunt esenţiale: muzică bună, cântată live, pe podeaua de lemn, oamenii în jurul muzicanţilor… Un fel de reîntoarcere în timp, dar cu energia de astăzi.” (Peter Hurley)

Totul se va petrece „la umbra marelui fus”, un fus cu zurgălăi înalt de cinci metri, construit de Moş Pupăză din Valea Stejarului.

Profesorul de geografie Nicolaie Hodor, maramureşean stabilit în Cluj, a ajutat la organizarea festivalului  – şi a participat la toate ediţiile lui.

„O revenire la tradiţie e binevenită pentru toată lumea. Mulţi au plecat din localităţile maramureşene şi lucrează departe, în Uniunea Europeană,  în diferite ţări. De fiecare dată când vin acasă, se aşteaptă să vadă ceva cum a fost în tinereţea lor, în copilăria lor. Şi Peter încearcă să readucă în faţa ochilor noştri vechile tradiţii.” (Nicolaie Hodor)

Susţinere şi sponsorizări au venit din mai multe părţi, după posibilităţi. Consiliul Judeţean Maramureş a dat 20.000 de lei. Primii bani pentru ediţia din acest an au fost o donaţie a unui soldat, în valoare de 10 lei, după cum povesteşte Peter Hurley.

Din 2010, irlandezul aduce la lumină, prin Festivalul de la Săpânţa, toate elementele unui sat viu, tradiţional. O părere împărtăşită de specialişti.

„Festivalul organizat de Peter Hurley e o expresie a luptei unui om singur cu un sistem care ne îndreaptă mai degrabă către uitarea propriilor valori şi propriilor tradiţii. Cred că acest efort al lui Petere Hurley, de a promova tradiţia – românească, transilvăneană, maramureşeană -, de a reînvia lucrurile de mult uitate, chiar în satele maramureşene, este demn de apreciat.” (Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei)

Invitaţi speciali ai Festivalului de la Săpânţa vor fi, în acest an, Gheorghe Turda, Grupul Iza şi Mircea Florian. Autocare vor pleca din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare. Detalii despre transport şi cazare găsiţi pe facebook şi pe site-ul drumullung.ro.

Evenimentul e organizat de Asociaţia Interculturală de Tradiţii, în parteneriat cu Ambasada Irlandei în România, Institutul Cultural Român, Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Săpânţa, Şcoala gimnazială Săpânţa, Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu” Sighetu Marmaţiei şi Primăria Sighetu Marmaţiei.

Ca o noutate, în acest an se pot instala corturi pe pajiştea comunei. Acolo unde, aşa cum spune Peter Hurley,spectacolul e Săpânţa.

Muzica clasică va răsuna pe Valea Vaserului

Publicat de Mihaela Costache, 7 august 2015, 09:30

Turiştii care vor ajunge în acest weekend cu Mocăniţa pe Valea Vaserului din Maramureş se vor bucura de un miniconcert de muzică clasică.

Evenimentul este cu totul inedit deoarece se ţine la lumina torţelor şi a focului de tabără, pentru că pe munte nu este curent electric.

Concertul de muzică clasică va fi susținut sâmbătă seara de Cvintetul Filarmonicii Transilvania „CLASSIS” și grupul vocal „ANATHOLIS”.

Spectacolul are loc în fiecare an în luna august şi a devenit o tradiţie care încântă turiştii, fiind organizat sub cerul înstelat, în zona staţiei terminus Paltin.

Mocăniţa, linia feroviară cu ecartament îngust de pe Valea Vaserului, este una dintre puţinele de acest fel din Europa care se păstrează funcţională. Turiştii se pot caza în trenul Hotel ‘Carpatia-Express’. Preţul unui pachet All Inclusive pentru călătoria la concertul de muzică clasică este de 128 de lei, iar pentru pensionari și elevi se fac reduceri.

Dacă nu ajungeţi sâmbătă pe Valea Vaserului, vă puteţi lua porţia de muzică clasică de la Radio Cluj. În fiecare luni de la ora 22 până la miezul nopţii audiaţi creaţiile compozitorilor preferaţi la „Alternative Muzicale„. 

Lada de zestre a nunţilor româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 19:45

Lada de zestre, frumos împodobită şi bogat înzestrată, părăsea odinioară casa părintească a mireselor, pentru a le însoţi în noul lor cămin. Se cuvenea, deci, ca în vârtejul nunţilor dintre posturile Sfântului Petru şi al Sfintei Mării să deschidem şi noi nu una, ci chiar mai multe lăzi de zestre, bătând la pas satele României şi ţinând, după cuviinţă, obiceiurile fiecărui loc în care făceam popas, fie că era vorba de „bătutul bradului” ori de „udat”, de bărbierit miri şi de-mpodobit mirese, de aşezat mese-ntinse pentru nuntaşi şi, bineînţeles, de cântat mireselor de rămas bun grădinilor cu flori ale copilăriei.

Sâmbătă şi duminică, 11 şi 12 iulie, la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, ediţiile estivale (şi speciale, transmise în direct) ale Lăzii de Zestre, de la Antena Satelor, au devoalat tradiţii din toate zonele ţării.

Echipa Antenei Satelor, formată din Lorena Oltean, Ileana Vieru şi Bogdan Ionescu, a reuşit – cu ajutorul oaspeţilor lor (miri, nănaşi, nuntaşi) şi al lăutarilor şi interpreţilor de folclor (care nu lipsesc din spectacolul nunţilor adevărate) să aducă în prim-plan acest moment esenţial al vieţii şi al satului românesc, timp de răscruce în viaţa tinerilor care aleg să îşi întemeieze o familei şi „să intre în rândul lumii”.

Ritualurile de nuntă din Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la pădurenii din Hunedoara, la bihoreni, la gorjeni, la olteni, la teleormăneni şi dâmboviţeni au fost aduse în poveste cu ajutorul etnomuzicologului Constantin Secară, dr. folclorist, cercetător la Institutul de Folclor Constantin Brăiloiu.

Despre nunta năsăudeană a vorbit, cu patima aceluia care el însuşi a trecut prin acest ritual de trecere unic al vieţii, Menuţ Maximinian, directorul ziarului Răsunetul, de la Bistriţa. Iar târgul de fete de pe Valea Gurghiului – asemănător, întrucâtva, cu mai celebrul târg de pe Muntele Găina, ne-a fost „zugrăvit” de Ciprian Istrate (artist căruia îi datorăm reconstituirea şi repoziţionarea acestui ritual de trecere).

Şi, pentru că ştim prea bine că la nuntă mirele şi mireasa sunt împărat şi împărăteasă, cu coroane pe cap (li se mai zice şi pirostrii, dar ele coroane împărăteşti sunt), n-a lipsit din emisiunea noastră nici povestea unei nunţi princiare. Simona Lazăr a istorisit evenimentele unei nunţi dintr-un alt miez de iulie – 26 iulie 1931, când Principesa Ileana, fiica mai mică a Reginei Maria (cea atât de-ndrăgostită de tradiţiile româneşti şi pe care adeseori o vedem îmbrăcată în ie) s-a căsătorit cu Arhiducele Anton de Austria. Ca nunţile româneşti de odinioară, şi aceasta a ţinut trei zile, într-una dintre ele prânzul având loc la Stâna Regală – un prânz câmpenesc (cu bucate româneşti).

Nu întâmplător, pe finalul emisiunii Lada de Zestre, echipa de la Radio România Antena Satelor s-a pomenit la masă cu o pereche de miri, Tudor şi Mihaela Ionescu, cărora, după datină, li s-a urat casă de piatră şi copii frumoşi, inimoşi, plin de dragoste pentru tradiţiile strămoşeşti.

La sfârşitul acestei săptămâni Antena Satelor transmite din nou din Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, căci e timp de iarmaroc. Iarmarocul de Sfântul Ilie!

Serial premium marca Rador: rezistenţa anticomunistă

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 decembrie 2014, 15:17

Chiar şi după 25 de ani comunismul rămâne, în multe privinţe, o hartă cu multe pete albe. Într-un serial cu 20 de episoade, Agenţia de presă Rador va reconstitui o faţetă a regimului care a distrus proprietatea privată şi a încercat înlocuirea credinţei în Dumnezeu cu un ateism deşănţat. Războiul purtat împotriva celor care se opuneau a zguduit din temelii şi satele României.

Începând cu 2 decembrie şi până pe 22 decembrie, pe www.rador.ro puteţi citi zilnic mărturii selectate din aproape 200 de interviuri realizate în Maramureş, Dobrogea, Bucovina, Făgăraş, Argeş, Banat, Vrancea, despre oprimarea satelor şi colectivizare, despre lupta împotriva anticomuniştilor refugiaţi în munţii României în anii 1946-1958.

Interviurile – preluate din Arhiva de istorie orală Rador, sunt mărturii directe înregistrate cu ţărani din şapte zone: membri ai grupurilor din munţi ori ţărani care i-au ajutat. Au fost realizate de Colectivul de Istorie Orală al Societăţii Române de Radiodifuziune – Silvia Iliescu, Octavian Silivestru, Mariana Conovici şi Lavinia Ivaşcu, în perioada 1993 – 2001. Concepţia serialului aparţine Silviei Iliescu

Destinaţia zilei: Cascada Cailor din Maramureş

Publicat de Stefania Grigore, 20 octombrie 2014, 12:07

Unde te poți refugia din fața unei zile toride de vară?
La mare, cu condiţia să fie mai aproape de tine.
Sau la munte. Asta e mai aproape de Sighet.
Zis și făcut.

Bagajul minim. Echipamentul de vară, tricou, pantaloni scurți, bocăncei. În rucsac, o pereche de pantaloni lungi, o bluză de trening și haine de ploaie. Chiar dacă ziua nu dă semne de ploaie, iar soarele arde şi nu e nici urmă de nor, la munte vremea se poate răzgândi.
Destinația e aleasă: Cascada Cailor. Adică versantul nordic al Munților Rodnei, în apropierea stațiunii turistice Borșa. Distanța între Sighetu Marmației și Borșa este de 82 de km și poate fi parcursă într-o oră și 35 de minute.

Chiar dacă drumul până la Borșa lasă mult de dorit pentru condițiile de civilizație ale secolului pe care îl trăim, peisajul satelor maramureșene, ca și frumusețile pe care le ascund Munții Rodnei, merită sacrificiul.
Sighetul Marmației, Vișeu de Jos, Vișeul de Sus – cu maiestuoasa Vale a Vaserului și Mocănița care o străbate, Moisei – cu ansamblul monumental al sculptorului Vida Gheza, dedicat masacrului din această localitate din octombrie 1944, format din 12 figuri de piatră, din care două reprezentând figuri omenești și 10 reprezentând măști tradiționale maramureșene, Borșa, Complexul Borșa.
Accesul spre cascadă este facil, fie că o iei pe jos, fie că preferi varianta mai comodă – contracost – cu telescaunul, din stațiunea Borșa. E uimitor să urci cu telescaunul peste brazi, peste vitele aflate la păscut ori peste oamenii ce-și văd de viața de zi cu zi. E îmbătător mirosul rășinii, adus de adierea molcomă a vântului de vară. Şi poți să admiri în voie peisajul. După ce cobori din telescaun, mai mergi pe jos vreo 15-20 de minute prin soare ori zone de pădure ce îți oferă căutata umbră și răcoare. La capătul acestui drum te așteaptă minunea – Cascada Cailor. Una dintre cele mai frumoase căderi de apă din România. Aici, apa adunată din ploi și topirea zăpezilor se adună într-un circ glaciar și, de acolo, de pe versantul Pietrei Rele, se repede cu putere la vale, formând cascada în trepte, cu căderi succesive de 40 metri, apoi 20 metri.

Această prezentare necesită JavaScript.

De ce Cascada Cailor?
Legenda spune că pe pășunile întinse de pe Piatra Rea se afla locul preferat de localnici pentru a-și ține, din primăvară până în toamnă, hergheliile de cai. Dar liniștea hergheliilor era tulburată de urs. Acest rege al pădurilor carpatine își căuta pradă printre sutele de cai. În loc deschis, șansele lui de a găsi hrană facilă erau minime. Astfel încât, ursul încolțea caii deasupra actualei Cascade ale Cailor. Pe vreme de furtună, într-o noapte întunecată, sărmanii cai au fost înspăimântați de tunete și fulgere, dar și de atacul neașteptat al ursului. Motiv pentru care, dezorientați, s-au îndreptat spre râpa de la Piatra Rea, căzând în hău. Ursul a avut parte de o pradă bogată, cel puțin 15 cai. Iar oamenii au găsit de cuviință să adauge denumirii acelor locuri, sintagme care fac referire la cai: Cascada Cailor, Podul Cailor, Muntele Cailor, Izvorul Cailor. E ca și cum te-ai afla într-un regat al cailor.
Vuietul apei prăvălindu-se e o adevărată simfonie, iar imaginea stâncilor maiestuoase te face să uiți de tumultul zilelor, de graba vieții, te crezi pe un alt tărâm. Sub căderile de apă, pe pietre ori pe mușchi, vezi ițindu-se o floare ori un petic de iarbă și te gândești de câtă forță are nevoie acea nevinovată plantă pentru a rezista într-un loc aparent vitreg pentru ea.

Cuvintele sunt puține și nu pot descrie suficient fantasticul peisaj oferit de Cascadă. Nu poți prinde în ele ecoul pădurii și al stâncilor, zborul înalt al șoimului ce se învârte deasupra muntelui, vegetația ce se întinde pe tot traseul, dar te pot îndemna să dai frâu liber dorinței de a vedea cu ochii tăi frumusețile naturii, asupra cărora omul nu și-a pus amprenta, dar pe care o parte o poate păstra mai departe sălbatică și maiestuoasă, pentru a o transmite celor ce vin după noi!

Brînduşa Oanţă

Destinaţia zilei: Cimitirul Vesel din Săpânţa

Publicat de Stefania Grigore, 25 august 2014, 20:40

Muzica tradiţională, portul popular sau porţile sculptate în lemn nu sunt singurele embleme ale Maramureşului. Când spui Săpânţa, spui Cimitirul Vesel. Un loc vizitat de zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate.

Această prezentare necesită JavaScript.

„E plăcut, crucile sunt foarte colorate, e ceva special.”
„Abia am intrat – şi ne-am şi veselit!”
„Într-un cimitir, când intri, te gândeşti la ceva dureros, la ceva macabru, dar aici intri şi zâmbeşti. Într-adevăr merită văzut – şi citit. Nu ştiu dacă mai e ceva în lume la fel.”
„Nu e exact ca un cimitir, totul e foarte funny. E ceva diferit, ce la noi nu vedem.”
„L-am văzut a zecea mia oara. Care au mai fost aici, mai vin.”
„Locurile pentru înmormântare aici sunt foarte scumpe. Şi ţăranul zice: mai bine nu mor, decât să plătesc atâta!”

Prima cruce cu epitaf a fost creată în anul 1935 de Stan Ioan Pătraş. Meşterul a murit în anul 1977, fiind înmormântat în faţa intrării în biserică. Acum, numărul crucilor depăşeşte 800.

Câteva dintre epitafuri le sunt semnalate turiştilor în mod special. Între ele, celebru, cel al soacrei:

„Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu şi citea ea
Voi care treceţi pe aici
Încercaţi să n-o treziţi
Că acasă dacă vine
Iară-i cu gura pă mine
Da aşa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna…”

Continuatorul lui Stan Ioan Pătraş e Dumitru Pop Tincu, omul care deţine astazi şi secretul aşa-numitului „albastru de Săpânţa”, culoarea predominantă în Cimitirul Vesel, şi care se îngijeşte de Casa memorială Stan Ioan Pătraş.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dumitru Pop Tincu povesteşte că numele Cimitiru Vesel i se datorează unei cercetătoare din Franţa, care a realizat o teză de doctorat în anii ’50, în urma căreia a publicat mai multe articole.

„Dacii liberi, trăitori în zona Maramureşului, întâmpinau moartea cu râsul şi naşterea cu plânsul. Pentru că cei ce se vor naşte vor fi asupriţi şi batjocoriţi, iar cei ce mor vor fi liberi şi vor râde tot timpul”, explică Dumitru Pop Tincu.

El mai spune că pentru a face această meserie trebuie să fie, în acelaşi timp, sculptor, pictor şi poet. Povesteşte că află multe lucruri despre viaţa celui decedat la priveghi, unde oamenii se strâng şi vorbesc. „Gura satului nu te minte”, declară cu convingere meşterul.

Cimitirul Vesel din Săpânţa figurează, prin originalitate, în fruntea topurilor de profil. El a inspirat şi inspiră în continuare artişti şi creatori. Pentru că, aşa cum află cei care vin să îl viziteze din toate colţurile lumii, aici găsim exprimate, pe cât de simplu, pe atât de profund, sensurile si frumuseţea vieţii.

Astazi, vremea va fi în general instabilã.

Publicat de Alina Dragomir, 20 iunie 2014, 11:54

În cea mai mare parte a ţãrii valorile termice, deşi în creştere faţã de ziua precedentã, se vor situa uşor sub cele normale ale datei. Cerul va prezenta înnorãri temporar accentuate şi vor fi averse, însoţite şi de descãrcãri electrice în zonele montane şi submontane, local în Maramureş, Transilvania şi Crişana şi pe spaţii restrânse în rest. Vor fi posibile cantitãţi de apã de peste 15 l/mp. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri temporare. Trei judeţe din sudul ţării, Călăraşi, Constanţa şi Tulcea, sunt până la ora 15:00 sub incidenţa unui cod portocaliu de vânt puternic şi ploi. Cantităţile de apă vor depăşi în unele zone 70 de litri pe metru pătrat, iar vântul va sufla cu putere, mai ales pe litoral. Tot până la ora 15:00 este cod galben în judeţele Giurgiu, Ialomiţa, Buzău şi Brăila.
Şi hidrologii au actualizat atenţionările: 13 judeţe din centrul şi sudul ţării sunt până la ora 12:00 sub cod galben de inundaţii, în timp ce pentru judeţele Tulcea şi Constanţa este în vigoare un cod portocaliu valabil până la ora 20:00. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19 şi 27 de grade.
Activitatea în porturile de la Marea Neagră a fost întreruptă în această dimineaţă din cauza vântului puternic. Porturile maritime Constanţa Sud şi Nord şi portul Constanţa Sud Agigea au fost închise, iar traficul pe Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost restricţionat. Portul Midia a fost închis încă de aseară. Pe mare este furtună, iar valurile ating patru metri.