Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.
În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.
În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.
Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze, aflat în țara noastră pentru misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, a fost certificat marți, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Piloții scandinavi vor executa în următoarele două luni acest tip de misiuni împreună cu militarii din Forțele Aeriene Române și cu cei din Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii. La festivitate, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că prezența detașamentului din Finlanda în țara noastră este dovada faptului că legăturile dintre statele NATO, în ceea ce privește consolidarea flancului estic aliat, sunt mai puternice ca oricând.
Angel Tilvăr: Aăturarea Finlandei la cea mai de succes alianță politico-militară din istorie contribuie la întărirea securității și unității pe flancul estic al NATO, într-un mod coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Misiunea consolidată de poliția aeriană sub comanda NATO este o misiune de apărare colectivă desfășurată în timp de pace și destinată să asigure integritatea spațiului aerian al Alianței.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze este format din 90 de militari, piloți și personal tehnic, cu șapte aeronave F-18 Hornet.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Suedia a devenit țară membră NATO, după decenii de neutralitate și la aproape 2 ani de la depunerea cererii de aderare. Pentru admiterea de noi membri în Alianța Nord-Atlantică este necesar sprijinul unanim al tuturor țărilor NATO. Ungaria a fost ultimul dintre cele 31 de state membre ale Alianței care a aprobat acest fapt, după câteva luni de amânare a deciziei. Suedia este pregătită să-și asume responsabilitatea în NATO, a declarat luni prim-ministrul Ulf Kristersson, după ce parlamentul ungar a votat în favoarea ratificării cererii țării nordice pentru aderarea la alianța militară. Odată cu acest nou stat membru, NATO deține acum controlul asupra Mării Baltice, un fapt semnificativ pentru apărarea țărilor din regiune. Alianța Nord-Atlantică va superviza accesul în Marea Baltică prin strâmtoarea Oresund și va avea controlul insulei Gotland, considerat a fi un adevărat portavion ce nu poate fi scufundat.
Edi Nicola (realizator rubrică): Detașamentul de apărare antiaeriană “Gheparzii de Fier”, generat de Batalionul 348 Dobrogea, continuă instruirea în Polonia. În această săptămână, militarii din cadrul grupului de luptă au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în poligonul Wierzbiny. Detalii, ne oferă căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice. Căpitan Gabriela Nohai (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului românesc „Iron Cheetahs”): Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente similare câmpului de luptă real, pe care le-am soluționat folosind tehnicile, tacticile și procedurile existente la nivelul subunității. Obiectivul principal al exercițiului l-a constituit antrenarea secțiilor de artilerie antiaeriană. Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în flancul estic și următoarea oprire o facem în Lituania, unde, pe timpul executării misiunii de poliție aeriană întărită din țările baltice, piloții Detașamentului „Carpathian Vipers” se instruiesc periodic cu militarii țărilor aliate. În prezent, cele patru F-16M ale detașamentului participă la cel mai important exercițiu aerian multinațional aflate în desfășurare „Air Defender 23”. Piloții români au executat misiuni în sprijinul trupelor de la sol, sub coordonarea unui militar specialist, care a transmis aviației datele esențiale pentru îndeplinirea acestora. Amănunte ne oferă locotenentul Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului „Carpathian Vipers”.
Laura Bașturea (ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului „Carpathian Vipers”): Piloții români au executat misiuni de „Close Air Support” în sprijinul trupelor de la sol, sub coordonarea unui JTAC, Joint Terminal Attack Controller, în spațiul aerian al Lituaniei. JTAC lituanieni și piloții detașamentului au stimulat lovituri de precizie asupra țintelor terestre și au asigurat securitatea apelor teritoriale ale Lituaniei în Marea Baltică, în condiții tactice complexe. Edi Nicola (realizator rubrică): Din Lituania coborâm în Balcanii de Vest și ne oprim în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii, EUFOR Althea. Pentru efectuarea patrulelor, compania este dotată cu transportoare blindate Piranha III C, URO VAMTAC și Humvee-uri. În cadrul activităților de mentenanță se aplică o serie de operațiuni în vederea pregătirii tehnicii pentru misiunile viitoare. Căpitan Alexandru Călin (comandantul Companiei Manevră Rotația a III-a): Compania este dotată cu mașini de luptă ușor blindate. Acestea necesită o mentenanță executată cu foarte, foarte, mare atenție și foarte mare seriozitate. În principiu, lucrările de mentenanță se execută atunci când compania nu se află dislocată din Camp Butmir.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Armate Suedeze desfăşoară până pe 11 mai, cel mai mare exerciţiu militar din ultimii 25 de ani. „Aurora 23” reuneşte peste 26.000 de participanţi din trupele terestre, aeriene şi navale.
Antrenamentele au loc în principal în partea de sud a Suediei şi în zona insulei Gotland din Marea Baltică. Instruirea se desfăşoară în comun cu partenerii internaţional din 14 ţări, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa.
Potrivit unui comunicat al armatei suedeze, exerciţiul are ca scop consolidarea capacităţii forţelor armate de a desfăşura operaţiuni întrunite după un scenariu în care se respinge un atac asupra Suediei.
Subiectul săptămânii este, fără îndoială, summit-ul Alianței Nord-Atlantice, desfășurat, la mijlocul săptămânii, la Madrid. Un summit istoric, așa cum a fost anticipat și așa cum s-a și dovedit a fi. Un summit cu decizii adaptate la criza de securitate de pe continentul european. Un summit din care a reieșit soliditatea relației transatlantice în general, dar și importanța regiunii Mării Negre și necesitatea întăriri apărării Alianței pe flancul ei estic, în mod particular. Cristian Dumitrașcu a realizat pe acest subiect, joi, chiar la finalul reuniunii, un interviu, prin telefon, de la Madrid, cu Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general, am onoarea! Bine ați venit la „Jurnal militar”, la „Subiectul săptămânii”!
Gen. Daniel Petrescu: Bună ziua, domnul Dumitrașcu! Bună ziua și ascultătorilor! Vă salut de la Madrid! Sunt exact la încheierea summit-ului NATO, desfășurat aici.
Cristian Dumitrașcu: A fost un summit istoric. Este primul summit NATO care se întâmplă în timpul unui război în Europa și presupun că ați luat pulsul mai bine acum la summit decât, să zicem, la începutul războiului. Lucrurile sunt sub control, toată lumea știe ce are de făcut?
Gen. Daniel Petrescu: A fost un summit cu adevărat istoric, desfășurat pe parcursul a două zile, mai multe sesiuni de lucru, la nivel șefi de stat și de guvern. Un summit în care s-au luat decizii foarte importante, spun eu, pentru viitor. Este o criză de securitate gravă, care este evidentă pentru toată lumea, dar eu spun că alianța este pregătită pentru protejarea celui peste un miliard de cetățeni care există în statele aliate. Suntem pregătiți pentru apărarea teritoriului aliat și mai ales pentru salvgardarea libertății și democrației. A fost subliniată încă o dată soliditatea relației transatlantice. Toți aliații au fost de acord cu noul concept strategic, un concept strategic care va direcționa întreaga activitate a Alianței, cel puțin pentru următorii 10 ani. Pentru noi a fost important că ne-am atins toate obiectivele, a fost subliniată importanța strategică a regiunii Mării Negre și în contextul noului concept strategic, dar și pe timpul discuțiilor desfășurate la nivel de șefi de stat și de guvern și mai ales au fost discutate consecințele pe termen lung ale agresiunii Rusiei în Ucraina, consecințe care se reflectă și în postura de descurajare și apărare a Alianței.
Cristian Dumitrașcu: Care considerați dumneavoastră, domnule general, că sunt principalele lucruri pe care le așteptați și care ne avantajează?
Gen. Daniel Petrescu: Noul concept strategic, cu siguranță, importanța regiunii Mării Negre și organizarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, întărirea apărării aliate în această zonă, coerență de la Marea Baltică până la Marea Neagră și calea lăsată deschisă pentru creșterea valorii grupurilor de luptă aliate, desfășurate și constituite aici, până la nivel brigadă. A fost evidențiat comportamentul antagonist al Rusiei față de vecini, comportamentul antagonist față de comunitatea internațională și au reieșit foarte clar sarcinile Alianței, misiunile principale. Totul este subsumat apărării colective, iar alianța trebuie să fie în măsură să desfășoare descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitatea prin cooperare. Cred că este o declarație foarte fermă că noi, aliații, vrem să trăim într-o lume în care suveranitatea, integritatea teritorială, drepturile omului și legea internațională sunt respectate. Iar NATO acționează în această direcție.
Cristian Dumitrașcu: Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Gen. Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și toate cele bune!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.
La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.
România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot la Bruxelles, cei 30 de lideri ai ţărilor NATO s-au reunit joi pentru a lua noi decizii în urma evoluţiei războiului din Ucraina.
Măsurile adoptate rămân preventive, proporţionale şi neescaladante, dar transformarea Alianţei Nord Aatlantice va fi accelerată pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului concept strategic la summitul NATO care va avea loc la Madrid.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Şefii de stat au decis constituirea a patru noi grupuri de luptă: în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, care se adaugă celor patru deja existente, în Polonia şi Ţările Baltice, astfel încât avem acum opt astfel de grupuri multinaţionale de luptă NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
În Europa, sunt 100.000 de trupe americane care susţin eforturile NATO. Avem alţi 40.000 de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de importante forţe maritime şi aeriene.
„Președinția română a primit, vineri (n.r. 8 febr 2019) în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți al UE (Coreper), mandatul de a începe negocierile privind modificarea Directivei UE privind gazele”, se arată în declarația Președinției Române a Consiliului UE.
Consiliul țărilor UE a ajuns, după aproximativ un an de discuții, la o poziție comună privind amendamentele la Directiva UE privind gazele și este gata să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a găsi o versiune comună a acestui proiect de lege, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2017.
Particularitatea acestor amendamente este că ele pot influența funcționarea gazoductului North Stream-1, deja existent, precum și finalizarea lucrărilor gazoductului North Stream-2.
În noaptea dintre joi și vineri, în cadrul reuniunii ambasadorilor UE de la Bucureşti, francezii și germanii au ajuns la un compromis, susţinut de România care deține președinția Consiliului UE, şi aprobat de toţi ambasadorii, cu excepția Bulgariei.
Dacă Germania ar fi fost în minoritate la Bucureşti, întregul proiect Nord Stream 2 ar fi pus în discuţie, chiar dacă nivelul la care s-a ajuns cu lucrările (370 km din 1.225) nu ar mai permite întreruperea proiectului.
Franţa, cu centralele sale nucleare, depinde mai puţin decât Germania de importul de gaze, în parteneriat cu Gazprom pentru Nord Stream 2 fiind şi societatea Engie, împreună cu companiile germane Uniper şi Wintershall, cu austriaca Omv şi cu anglo-saxona Shell.
Iniţial, Berlinul se opusese noii directive UE, dar după ce Franţa a ameninţat să se folosească de greutatea sa pentru a determina adoptarea ei, a fost de acord cu un compromis prin care oficialităţile din structurile germane de reglementare vor superviza proiecte ca Nord Stream 2, dar autorităţile de reglementare UE vor avea ultimul cuvânt, conform biroului lui Macron.
În linii mari, această directivă introduce o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte tarifele şi impune celor ce gestionează infrasctructurile să permită accesul unor terţe societăţi chiar şi în proiectele offshore. De asemenea, directiva impune separarea activităţilor între furnizorii de gaze şi proprietarii de conducte şi cere societăţilor din țări terțe să aplice normele pieţei unice. Compromisul franco-german le confirmă, dar încredinţează supervizarea Germaniei, şi nu Comisiei, astfel încât Berlinul rămâne negociatorul de referinţă pentru Rusia şi pentru Gazprom, proprietarul gazului şi gazoductului (cu un monopol în Rusia, la export). Modificările convenite limitează domeniul de aplicare a directivei pe ”teritoriul şi apele teritoriale ale statului membru în care se află prima interconectare” între linia de transmisie a gazului provenit din străinătate şi reţeaua europeană. Prin urmare, atribuie Germaniei responsabilitatea de a aplica textul legal, considerând apele traversate anterior de Nord Stream 2 ca fiind ape internaţionale.
Conducta ruso-germană este construită pe sub Marea Baltică pentru a livra gaze direct în Germania spre a fi distribuite în continuare în întreaga Europă, sporind capacitatea acestei rute dincolo de cantitatea de combustibil care curge prin prima conductă Nord Stream.
Ţări est-europene precum Polonia şi Ucraina s-au împotrivit vehement proiectului din cauză că le-ar ocoli teritoriile.
SUA, în sine un mare producător de gaze, a calificat conducta drept o formă de control rusesc asupra Germaniei şi o ameninţare la adresa securităţii energetice europene. De asemenea, a sugerat că firmele implicate în proiectul de gazoduct ar putea fi vulnerabile la sancţiunile care îi sunt impuse Rusiei în sfera energetică.
Experţii spun că după finalizarea noilor reglementări compania rusească Gazprom va fi supusă reglementărilor UE privitor la gazoduct şi nu va putea fi unicul operator al acestuia. Aceasta va însemna mai degrabă o taxare a preţurilor pieţei la gaze, decât acorduri stabilite chiar de Gazprom şi probabil că va duce la o funcţionare mai scumpă a gazoductului la modul general, spune Gustav Gressel, colaborator senior la European Council on Foreign Relations de la Berlin.
„Gazprom va trebui să administreze conducta într-o manieră mult mai comercială şi vor rămâne mult mai puţini bani care să poată fi deturnaţi spre buzunare private ale regimului sau spre alte părţi ale statului rus”, a spus el.
Noul gazoduct se construiește în paralel cu gazoductul North Stream-1, iar oficialităţile de la Moscova au declarat, în repetate rânduri, că acest proiect este unul exclusiv economic şi nu un instrument de influență politică.
Uniunea Europeană va investi 187,5 milioane de euro în conducta de gaze Balticconnector între Estonia și Finlanda, se anunță pe site-ul Comisiei Europene.
In urma cu un an, comisarul Canete spunea: am văzut că energia se poate transforma dintr-o unealtă comercială, într-o armă politică, ca în cazul Ucrainei şi suntem foarte vulnerabili. De aceea…
Va trebui să avem rețelele, gazoductele cele mai potrivite pentru securitatea livrarilor.
Conducta Balticconnector trebuie să pună capăt izolării Finlandei pe piața gazelor și va contribui la dezvoltarea pieței de gaze naturale din regiunea Mării Baltice. În plus, va asigura aprovizionarea cu gaze naturale în întreaga regiune baltică.
Sprijinul financiar al UE este de 75% din finanțarea necesară pentru construirea conductei, care va fi realizata în colaborare de Finlanda și Estonia.
Conducta urmează să fie operațională înainte de decembrie 2019.
„Diversificarea surselor de energie, a rutelor și a piețelor de energie – reprezintă baza Uniunii Energiei. Comisia Europeană a început cu gazoductul GIPL între Polonia și Lituania, iar acum continuă să sprijine Balticconnector. Promovarea acestor proiecte va pune capăt izolării Europei de Nord-Est pe piata gazelor și va dezvolta întreaga piața a energiei din zona baltică.. , „- a declarat Miguel Arias Cañete, comisarul european privind schimbările climatice și energia
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
