România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii

Publicat de Gabriel Stan, 18 noiembrie 2024, 15:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Marea Britanie au, începând de miercuri, un acord de cooperare în domeniul apărării, care va întări parteneriatul dintre cele două țări.

Documentul a fost semnat la Londra de miniștrii Apărării Angel Tîlvăr și, respectiv, John Healey. Acordul vizează domenii precum achiziția și dezvoltarea capabilităților militare, planificarea resurselor, comunicații și informatică, exerciții și operații internaționale sub mandat ONU, controlul armamentelor formale și educație militară.

Înțelegerea va permite și consolidarea unor noi proiecte, cum este Centrul Regional de Instruire Maritimă în România, destinat pregătirii militarilor ucraineni, la care participă și Marea Britanie.

Ministrul român al Apărării a adresat în acest cadru părții britanice invitația de a participa la inițiativa trilaterală dintre România, Bulgaria și Turcia, Grupul de Luptă Contra Minelor din Marea Neagră – MCM BlackSea, începând cu anul viitor.

Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Exercițiul SARMIS-OLT 24

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de munte de la Brașov, respectiv Miercurea Ciuc, participă până pe 11 octombrie la exercițiul SARMIS-OLT 24. La exercițiu sunt prezenți și militari aliați din Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Cehia, Portugalia, Turcia și Marea Britanie. Exercițiul are și o componentă interinstituțională, prin participarea forțelor din Ministerul Afacerilor Interne și din Serviciul de Telecomunicații Speciale. Antrenamentele au loc în poligoanele Brădet, Grohotiș, Valea Doftanei și Trăisteni.

Forumul de securitate de la Varșovia

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 16:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru a reprezentat România la Forumul de Securitate de la Varșovia. Invitată în cadrul a două secțiuni ale conferinței, Simona Cojocaru a subliniat rolul regiunii Mării Negre în arhitectura de securitate europeană și eurotlantică. Oficialul român a arătat că regiunea este ținta acțiunilor agresive ale Rusiei, prin atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare și propagandă. În Polonia, Simona Cojocaru s-a întâlnit cu omologii din țara gazdă și Marea Britanie, cu care a discutat despre accelerarea măsurilor de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO.

Anatolie Nosatîi: Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 08:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, este un fel de a spune bine ați venit, că de fapt noi am venit de la București și vă mulțumim pentru această premieră, este prima ediție a „Interviului săptămânii” realizată la Chișinău, aici, în sediul Ministerului Apărării.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu: Sunteți într-o funcție care nu-i ușoară deloc, într-o perioadă care nu este deloc una care să relaxeze cumva nici opinia publică, nici ceea ce aveți dumneavoastră de făcut. Pentru că suntem chiar de Ziua Armatei Moldovei, care e starea de spirit a militarilor și a opiniei publice față de siguranța pe care o furnizează armata, până la urmă, pentru ei?

Anatolie Nosatîi: Această situație pe care o trăim acum cu toții ne face să fim mai mobilizați și mai dedicați profesiei pe care o avem, să luăm lucrurile în serios și să lucrăm în interesul cetățeanului, să lucrăm în interesul dezvoltării acelor capabilități care ar asigura pacea, securitatea și stabilitatea.

Cristian Dumitrașcu: Este ceea ce am remarcat la ceremonia de mai devreme, unde a fost invitată și doamna președinte Maia Sandu, în care am auzit de mai multe ori: „suntem pregătiți să ne instruim pentru a asigura securitatea cetățeanului” și sintagma asta este una mult mai adevărată aici, în Moldova, pentru că sunt provocările pe care le știm cu toții. V-aș întreba despre felul în care este percepută armata de către civili, Armata Moldovei?

Anatolie Nosatîi: Pregătirea militarilor este o preocupare permanentă. Reieșind din circumstanțele de securitate și dispoziția geografică, aflându-ne în vecinătatea unui război nejustificat lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ne face ca lucrul care ni-l facem, să-l concentrăm pe o activitate concretă și mai rapidă pentru a consolida acea capacitate de apărare de care avem nevoie. Cu regret, paradigma de securitate s-a schimbat radical. Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări. Aceasta ne-a făcut ca să lucrăm împreună cu partenerii, să ne consolidăm capacitatea noastră națională pentru a atrage o atenție mai sporită la modernizarea și transformarea Armatei Naționale. Lecțiile învățate, analiza schimbărilor din ultima perioadă ne face ca să orientăm acele resurse care le avem și care ni le oferă partenerii pentru a atinge obiectivele de interoperabilitate și standardizare, pentru a fi capabili să ne instruim și să activăm în comun. În primul rând pentru a da acel spirit de încredere de care cetățenii au nevoie în această perioadă, cum ați menționat, și reieșind din celelalte provocări.

Cristian Dumitrașcu: Am vorbit cu câțiva militari și mi-au spus care este ritmul de instruire, care este implicarea lor în această reformă accelerată. M-am uitat la ei și am văzut Armata Română în urmă cu câțiva ani, în care și noi am fost implicați într-o reformă, dar parcă, și o să vă rog să-mi spuneți dacă eu greșesc, mi se pare că altă șansă nu este acum decât să concentrați această reformă la două-trei viteze mai mult decât am făcut-o noi, România, având în vedere contextul, având în vedere perioada.

Anatolie Nosatîi: Aceasta am și făcut-o, am revizuit documentele de planificare strategice. După câte cunoașteți, chiar și avem o nouă strategie națională de apărare. Am elaborat strategia securității naționale și suntem la finalizarea strategiei militare.

Documentele acestea strategice ne permit să ajustăm structura armatei și capabilitățile de care avem nevoie, precum corelarea cu planul de modernizare și dezvoltare. Am grăbit timpul de instruiri, o facem folosind resursele disponibile, dar la fel și colaborarea cu partenerii. Și aici aș remarca o bună cooperare cu Armata Română. Avem un număr sporit de activități, instruiri, antrenamente care sunt în beneficiul ambelor armate. Avem o bună cooperare a Statelor Unite. Aș vrea să menționez și alți parteneri care ne sunt alături în cadrul instruirilor, precum Lituania, Marea Britanie, Germania, Franța, ceea ce ne permite într-adevăr să atingem acel nivel de interoperabilitate pe care ni-l dorim în conformitate cu standardele occidentale și aceasta ne permite pentru a ne dezvolta, a ne instrui și a ne pregăti pentru activități în cadrul chiar și misiunilor internaționale. Chiar actualmente, militari noștri au finalizat instruirea comună în România pentru a fi detașați în misiunea Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, Althea.

Cristian Dumitrașcu: Și mai sunt și cele din Africa.  Sunt lucruri care vin și care pun cărămidă cu cărămidă, presupun, la instruirea și mai bună de mai târziu.

Anatolie Nosatîi: Este corect că acest schimb de informații și instruire comună este o valoare foarte importantă pentru a grăbi aceste procese. Și având în vedere că nu este bariera de limbă pe care o vorbim, putem să implicăm mai mulți militari în aceste activități folosind poligoanele și centrele de instruire din România.

Cristian Dumitrașcu: N-am cum să ocolesc un subiect foarte drag nouă, celor din România, Ziua Limbii Române, care a fost acum câteva zile, înaintea Zilei Armatei Moldovei.

Anatolie Nosatîi: Limba de comunicare în armata națională este limba română. Toți militarii folosesc pentru activitate doar limba română. Într-adevăr, avem și militari care de origine sunt de alte naționalități și au vorbit în familie sau din comunitățile din care vin alte limbi, dar avem o unică limbă de comunicare pentru comandă și control: limba română.

Cristian Dumitrașcu: Considerați că sistemul pe care mergeți în Republica Moldova, cu stagiul militar obligatoriu, este un capitolul important și real pentru că noi nu mai avem stagiu militar obligatoriu și pe lângă armata profesionistă este poporul însuși?

Anatolie Nosatîi: Este o formă de pregătire a rezervei active. Unele țări au modificat și nu mai au această posibilitate și, din câte am înțeles, regretă, iar alte țări reintroduc serviciu militar obligatoriu. Pentru armata profesionistă, completată doar prin militari pe contract, dumneavoastră cunoașteți, este nevoie de resurse, resurse considerabile și, totodată, o abordare, să spunem, la nivel politic, corespunzătoare. Noi suntem în proces de transformare și am analizat mai multe metode de care ar avea nevoie armata națională. E clar că numărul militarilor profesioniști trebuie să fie în creștere, fiindcă doar acel militar care are o experiență bazată pe un termen mai lung de aflare în serviciu, mergând prin diferite instruiri, aplicații, misiuni, e clar că el poate contribui mai mult la îndeplinirea și mai calitativă a îndeplinirii misiunilor. Dar, totodată, având acești tineri care vin de pe băncile școlii sau după școlile profesionale, tehnice sau alt fel de instruire, este posibilitatea de a le da o instruire primară militară, dar, totodată, poate și a-i îndrepta pentru viitorul acestora, pentru a le arăta valoarea profesiei militare, care este o profesie nobilă, în interesul țării. Și, într-adevăr, dintre acești tineri, peste un timp, avem un număr care doresc să devină și ei militari pe contract.

Cristian Dumitrașcu: Ziua Armatei Moldovei, 33 de ani. Am vorbit acum la Chișinău cu colegi ai dumneavoastră care mi-au spus un lucru foarte interesant: pentru noi, 1859, pentru noi românii, și eu aș spune că și pentru moldoveni, este un an cu o simbolistică extraordinară. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a unit cele două provincii românești și a apărut, chiar dacă mai târziu, la 1862, România – şi mi-au spus ceva ce n-am știut, că 1859 pentru oamenii din Republica Moldova a reprezentat altceva: de atunci au început opresiunile cu privire la limba română, la calitatea de român din partea, sigur, a imperiului ţarist de atunci, lucruri care s-au perpetuat până acum. Voiam să vă întreb: cum o vedeți dumneavoastră acum, că ați făcut și sunteți într-o reformă în care aveți nevoie de oameni care să vadă limba română, armata națională, Republica Moldova, să le vadă corect, având în vedere că în urmă au fost sute de ani de manipulări și de trimis într-o zonă de derizoriu, calitatea de români sau de limbă română?

Anatolie Nosatîi: Amprenta aceasta de schimbări istorice prin care a trăit Republica Moldova și dominanţa imperiului rusist pentru a distruge identitatea națională a poporului din meleagul acesta pe care îl numim Republica Moldova definitiv a avut un impact negativ și îl are şi acum, şi îl resimțim îndeosebi în această perioadă ca element al războiului hibrid, care vine cu o campanie foarte bine țintită pentru dezbinarea societății, pentru a readuce acele narative false de pe timpul fostei Uniunii Sovietice și a face ca cetățenii Republicii Moldova să se orienteze la diferite valori. Și aceasta vine ca rezultat al unei campanii bine organizate care are ca scop readucerea dominanţei Federației Ruse în Republica Moldova. O vedem, o simțim și avem de lucrat zilnic în acest domeniu. Campania de dezinformare și ştiri false care vine împotriva instituției de apărare este una dintre cele mai mari după Oficiul președintei, fiindcă armata națională este pilonul statalităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și de aici pornește identitatea noastră. Distrugând aceasta, ei urmăresc scopul lor principal, pentru a atinge obiectivele strategice într-un mod mai rapid și mai ales în această perioadă care este destul de importantă, când suntem în ajunul alegerilor și, cel mai principal, referendumului pentru obiectivul nostru strategic de integrare în Uniunea Europeană.

Cristian Dumitrașcu: Vreau să știți că aveți în România un prieten, în Armata Română un partener și spuneați despre știrile false care abundă și vin să atace imaginea armatei, imaginea statalității, aveți nevoie și de o presă militară puternică, și aici vom lucra împreună atât cât vom putea pentru ca aceste știri false să nu aibă nici un rezultat.

Anatolie Nosatîi: Într-adevăr, comunicarea strategică și aducerea la cunoștința cetățenilor informație corectă este o prioritate pentru noi, pentru a nu crea acel spațiu care este manipulat de către cei care își doresc să atingă obiectivele sale prin folosirea numeroaselor resurse pe care le au la dispoziție pentru a duce în eroare, pentru a dezinforma cetățenii. Apreciez foarte mult conlucrarea dumneavoastră și a colegilor de la Centrul de comunicare, de la mass-media, pentru a deveni mai buni, pentru a nu doar contracara, dar a preveni și a veni cu cele mai bune mesaje de explicare corectă a situației şi a nu permite ducerea în eroare a cetățenilor.

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. La mulți ani de Ziua Armatei Moldovei și să ne vedem cu bine, sănătoși, împreună.

Anatolie Nosatîi: Vă mulțumesc mult și apreciez extrem de mult prezența dumneavoastră aici și buna cooperare pe care o aveți cu colegii. Vă rog să continuați în aceasta acum, aici, așa și în România. La fel, doresc să vă văd în cadrul mai multor activități și să ne ajutați să devenim mai buni, să devenim mai pregătiți, colegii să-și facă misiunea la nivelul la care îl faceți dumneavoastră. Vă felicit și pe dumneavoastră pentru rezultatele obținute și pentru deschiderea pentru cooperare și împărtăşirea bunelor cunoștințe și practici pe care le aveți.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc foarte mult!

Anatolie Nosatîi: Cu mare drag!

Forțele Aeriene ale Marii Britanii și cele ale Finlandei și-au încheiat misiunea în țara noastră

Publicat de prosavioleta, 30 iulie 2024, 08:49

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii și cel al Forțelor Aeriene Finlandeze și-au încheiat misiunea în țara noastră. Timp de patru luni, cei 260 de militari britanici cu șase aeronave Eurofighter Typhoon s-au aflat în serviciul de poliție aeriană întărită, alături de Forțele Aeriene Române, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. A fost pentru a cincea oară când piloții britanici au fost dislocați în România, iar misiunile în comun s-au dovedit un adevărat succes – a declarat la ceremonia de încheiere a misiunii, comandorul Karl Bird, comandantul Aripii 140 Expediționare de Aviație.
Karl Bird: Misiunea a fost un succes fantastic, a însemnat un antrenament excelent împreună cu aliații noștri. Exercițiile de luptă aeriană au decurs foarte bine. A fost grozav să-i avem alături pe colegii finlandezi și pe cei români, iar cu toții ne-am bucurat cu adevărat să concurăm cu alte tipuri de aeronavă. Nu am avut confruntări reale cu piloții ruși, dar am exersat circa 30 de astfel de situații, ceea ce demonstrează că postura de descurajare funcționează, iar împreună suntem mai puternici.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul finlandez, prezent pentru prima oară în țara noastră la o astfel de misiune, a fost format din 90 de militari cu șapte aeronave F18 Hornet. Participarea celor doi aliați la misiunile de poliție aeriană în regiunea țării noastre arată coeziunea care există între statele Alianței Nord-Atlantice – a menționat, în baza de la Mihail Kogălniceanu, șeful Forțelor Aeriene Române, generalul-maior Leonard Baraboi.
Leonard Baraboi: E de prisos să vă povestesc cât de importantă este această cooperare. Suntem membri ai NATO. Cred că prezența detașamentelor finlandez și britanic aici, la Kogălniceanu, demonstrează o dată în plus, dacă mai era nevoie, coeziunea care există la nivelul NATO. Provocările sunt cele pe care le știți foarte bine. Avem zile și nopți care nu sunt atât de senine pe cât ne-am dori, dar împreună suntem aici de pavăză țării și putem să raportăm la finalul fiecărei zile „Cer senin” și misiune îndeplinită.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un detașament al Forțelor Aeriene Spaniole va ajunge peste doar câteva zile în România pentru misiunile de poliție aeriană sub comandă NATO.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 18 iunie 2024, 07:42

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem în Marea Britanie, mai exact în baza aeriană Lakenheath și unde o echipă de eliminare a dispozitivelor explozive EOD a Forțelor Aeriene din România a participat la prima ediție a exercițiului internațional EOD organizat de Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii. Exercițiul a reunit echipe din nouă state și a avut ca scop consolidarea parteneriatelor și alianțelor, dezvoltarea capacităților și competențelor, precum și descurajarea amenințărilor EOD. Pe parcursul exercițiului, echipa EOD română a rezolvat cu succes șapte incidente pregătite de organizatori și au fost instruiți pentru rezolvarea unui scenariu de curățare rapidă a pistelor de aterizare. Plutonierul ajutant Marius Turenschi, şef formațiune EOD din cadrul Grupului EOD al Forțelor Aeriene:

Marius Turenschi: Exercițiile au fost pregătite în cel mai mic detaliu de partenerii americani. Să vă dau un exemplu: toate incidentele EOD, toate dispozitivele explozive erau făcute cu senzori acustici sau luminoși, tocmai în caz de greșeai ceva, un bip sau un fascicul luminos îți prezenta faptul că fie călcai pe o mină, fie activai un dispozitiv improvizat. Astfel, feedback-ul a fost pozitiv. Nu s-a întâmplat acest lucru. Ne-am îndeplinit toate cele șapte incidente primite.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Trecem de la forțele terestre la cele navale și ajungem în Marea Mediterană, unde fregata ‘Regina Maria’ își continuă participarea la operația EUNAVFOR MED „IRINI”,  alături de nava comandant ‘ITS Paolo Thaon di Revel’ a Forțelor Navale ale Italiei și nava HS Kanaris a Forțelor Navale ale Greciei. Nava românească a executat o serie de activități complexe în toate domeniile de activitate specifice pentru integrarea în cadrul operației. Astfel, militarii din echipa de inspecție și operatorii Forțelor pentru Operații Speciale s-au instruit permanent prin desfășurarea unor module specifice de pregătire. Locotenentul Constantin Zvâncă, ajutor comandant grup luptă antiaeriană și la suprafață:

Constantin Zvâncă: Printre misiunile de interogare a navelor comerciale, cât și a celor de ‘friendly approach’, fregata ‘Regina Maria’ a executat de curând o serie de misiuni de foc cu armamentul individual de infanterie, cât și cu instalațiile artileristice de calibru mic de la bordul navei. De remarcat este faptul că militarii care deservesc aceste instalații şi-au executat misiunile cu profesionalism și cu un grad ridicat de eficiență.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Marea Mediterană coborâm în tabăra Moana din Bangui, Republica Centrafricană, unde, în cadrul unei ceremonii, comandantul forței misiunii de instruire a Uniunii Europene, generalul de brigadă Cornel Tonea Bălan, a înmânat medaliile misiunii vânătorilor de munte români din detașamentul de protecție a forței care au ajuns la finalul celor șase luni de dislocare pe continentul. african. Ceremonia a evidențiat profesionalismul și serviciile excepționale ale membrilor echipei, dar și recunoștința tuturor membrilor EUTM-RCA pentru contribuția lor la asigurarea climatului sigur necesar desfășurării activității lor zilnice. Comandantul forței misiunii a încheiat ceremonia dorind tuturor celor care își finalizează turul o călătorie sigură spre casă și un timp plin de dragoste, bucurie și reuniuni de neuitat.

Detașamentul Forțelor Aeriene Regale din Marea Britanie a fost certificat

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 13:45

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, dislocat în România pentru misiunile de poliție aeriană întărită, a fost certificat în cadrul unei ceremonii care a avut loc marți în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. 220 de militari britanici, piloți și personal tehnic, cu șase aeronave Eurofighter Typhoon vor executa în următoarele patru luni misiuni de poliție aeriană în comun cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO. Aceasta este cea de-a cincea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după misiunile executate în 2017, 2018, 2021 și 2022.

Comandorul Nicolae Crețu (comandantul Bazei 57 aeriene): Sosirea detașamentului britanic este menită a răspunde cerințelor planificatorilor la nivelul NATO. Este extrem, extrem de important pentru noi faptul că arătăm astăzi că, împreună, parteneri români, americani, francezi, spanioli, britanici putem să lucrăm în fiecare zi, putem să participăm la exerciții și putem să executăm misiuni în cazul detașamentului britanic, acela de asigurare a suveranității spațiului aerian al României, ca parte a spațiului aerian al NATO.

Reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina în Ramstein

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Reprezentanții celor 50 de state care fac parte din acest format au analizat progresele în ceea ce privește sprijinul pentru țara vecină și posibilele evoluții ale războiului. Constantin Herțanu a urmărit subiectul și are detalii.
Constantin Herțanu (reporter): Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cel care prezidează în mod obișnuit acest format, a avertizat că supraviețuirea Ucrainei este în pericol și a încercat să convingă aliații că Statele Unite ale Americii rămân angajate față de Kiev, chiar dacă la Washington există un blocaj pentru acordarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina. Proiectul de lege, care ar oferi alte 60 de miliarde de dolari ucrainenilor, încă nu a fost supus votului Congresului american. Între timp, Administrația Biden a anunțat că va trimite totuși Ucrainei 300 de milioane de dolari, ca o măsură extraordinară, după ce Pentagonul a făcut economii în urma unor contracte militare. Și cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk au reafirmat sprijinul țărilor lor pentru Ucraina. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat marți în acest sens un pachet de ajutor în valoare de 500 de milioane de euro.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La reuniunea de la Ramstein, România a fost reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Simona Cojocaru a arătat în intervenția sa sprijinul țării noastre pentru Ucraina, inclusiv prin participarea la misiunea Uniunii Europene, EUMAM, pentru instruirea militarilor ucraineni și la misiunea Interflex, condusă de Marea Britanie.

Marea Britanie a preluat comanda Forței NATO de Reacție Rapidă

Publicat de gabrielasaksa, 8 ianuarie 2024, 17:11

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Comanda Forței NATO de Reacție Rapidă a fost preluată de la 1 ianuarie de Marea Britanie. Forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicată a fost constituită în anul 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea și a fost desfășurată prima dată pentru apărarea colectivă a Alianței, după ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022. Nouă state membre ale Alianței contribuie cu trupe în cadrul acestei forțe, ale cărei efective terestre numără circa şase mii de militari. Comanda este deținută prin rotație de statele participante și se schimbă în fiecare an. Până la sfârșitul lui 2023, comanda Forței a fost exercitată de Germania.

Primul vânător de mine britanic a ajuns la Constanța

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2023, 14:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Primul dintre cele două vânătoare de mine achiziționate de România de la Forțele Regale Britanice a ajuns marți în Portul Militar Constanța, unde a avut loc o ceremonie de sosire a navei. Marșul spre țară a durat mai bine de o lună și circa 4500 de mile marine parcurse în apele Oceanului Atlantic, Egee și Neagră.

Nava va deveni un instrument important în inițiativa României, Bulgariei și Turciei de curățare a mării negre de minele derivante un acord care va fi semnat la începutul anului viitor.

Prezent în dana portului militar, Șeful Statului Major al Apărării, Generalul Gheorghiță Vlad, a declarat: Dorim prin această capabilitate să întărim postura de apărare și descurajare pe flancul estic al Alianței Nord Atlantice.

Este un echipament absolut modern, în momentul de față Forțele Navale Române alături de celelalte Forțe Navale din Marea Neagră sunt singurele care au această capabilitate pentru a acționa împotriva minelor derivante și cred că suntem portdrapelul Alianței în acest domeniu.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Vânătorul de mine M270 a intrat în compunerea Divizionului 146 Nave Minare – Deminare al Forțelor Navale Române și va avea ca misiune principală identificarea și neutralizarea minelor în Marea Neagră.

Am aflat de la comandantul navei, locotenent-comandorul Denis Giubernea: Misiunea principală pe care o are de executat este de cercetare, cercetare de la suprafața apei cel puțin până la 200 de metri.

Sonarul propriu-zis pe care îl avem la bordul navei poate fi lăsat la o adâncime de 200 de metri, iar amprenta propriu-zisă a acestui sonar ar trebui să ajungă undeva la 1500 de metri în fața navei.

Putem vedea orice tip de obiect, să spunem așa, mina atât de fund cât și ancorată cât și la suprafața apei în derivă.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cel de-al doilea vânător de mine cumpărat din Marea Britanie este planificat să vină în România la mijlocul anului viitor. Programul de achiziție a celor două nave a costat țara noastră 150 de milioane de euro.

Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:19

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o perioadă în care ne apropiem de bilanțul anului 2023, un an complicat din punct de vedere geopolitic. Am avut multe discuții cu dumneavoastră la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, în care ați fost apreciat de către ascultători ca un om optimist în ceea ce privește direcția lumii libere.

Ștefan Ciochinaru: Cu toate că am spus că 2023 va fi un an greu și nu se va termina războiul.
Cristian Dumitrașcu: Şi s-a confirmat.
Ștefan Ciochinaru: Da.
Cristian Dumitrașcu: Am trăit, iată, în această a doua parte a anului, deschiderea unui alt front important în Orientul Mijlociu. Aș vrea să începem discuția de aici, pentru că mai apoi vom veni către Ucraina și să vedem ce legătură este între deschidere acestui front și, de fapt, toată situația internațională, că avem acolo înspre China și acolo ceva de discutat.
Ștefan Ciochinaru: Ştiți, istoria își are ironiile sale. În Orientul Mijlociu avem de-a face într-adevăr cu o operațiune specială a armatei unui stat național împotriva unor organizații teroriste. În Ucraina nu avem de-a face cu o operațiune militară specială, ci cu un război dus de un stat împotriva unui alt stat, un război nedrept, un război de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, atacată fără niciun fel de motiv. Este mai dificil pentru oamenii obișnuiți să vadă legăturile dintre cele două teatre de operațiuni, dintre cele două fronturi, dar ele există. Să reamintim celor care ne privesc că doar cu trei săptămâni înainte de atacul Hamas din Israel, ministrul apărări Şoigu a fost la Teheran. În urma discuțiilor de la Teheran, după câteva zile, rușii au plasat un satelit geostaţionar deasupra Israelului. Noi știm foarte bine că acestea au rolul în primul rând spionaj, de culegere de informații, iar în ziua atacului ați văzut că atacatorii, teroriștii Hamas, aveau camere care filmau operațiunea. Unii dintre ei au căzut în luptă, pentru că israelienii au opus și rezistență acolo unde au putut. De la cei căzuți s-au recuperat camerele şi surpriza foarte mare a fost că pe camere, înregistrările arătau că acești, unii dintre acești atacatori vorbeau între ei rusește. Iată trei elemente pe care experții le pun întotdeauna în legătură directă, pentru că ei nu cred în coincidențe. De ce experții sunt atât de pesimiști şi nu cred în coincidențe? Probabil că e o chestiune care ține de cantitatea și valoarea informației pe care o dețin. Există o această legătură, așa cum nimeni nu se mai îndoiește, că toată operațiunea din Orientul Mijlociu, din Israel a dus la o depresurizare a tensiunii pe care o aveau trupele ruse pe frontul din Ucraina și la o deplasare a atenției opiniei publice mondiale la ceea ce se petrece în Ucraina, către ceea ce se petrecea acum într-un mod absolut barbar în Israel. Toate lucrurile astea nu au făcut altceva decât să-l ajute pe Vladimir Putin. Ca dovadă că după doi ani de zile este pentru prima dată când președintele Putin începe să călătorească peste hotare, dincolo de fostele republici sovietice, nu? Chiar în timp ce noi vorbim, domnia sa s-a aflat în Orientul Mijlociu, în Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.
Cristian Dumitrașcu: Şi cu o deplasare absolut spectaculoasă, însoțit de Suhoi, de patru avioane
Ștefan Ciochinaru: De patru avioane de Suhoi, ultimul tip și de o mulțime de oameni de afaceri și specialiști ruși. Când spun specialiști, sugerez că nu știm cu ce se ocupă chiar toți cei din delegația care l-a însoţit pe președintele Putin.
Cristian Dumitrașcu: Ca de obiceia. Ce înseamnă asta pentru noi? Pentru noi, dar mai întâi pentru America?
Ștefan Ciochinaru: E o întrebare foarte dificilă, pentru că comportă două planuri de analiză total diferite. Să începem cu ultimul, cu planul american, pentru că în funcție de ce se petrece acolo, lucrurile se aranjează și în întreaga lume. În momentul de față, America se pregătește să intre în anul electoral, în anul 2024, la capătul căruia au loc alegerile prezidențiale. În America, președintele este conducătorul direct al executivului. Deci cine câștigă președinția este cel care conduce America și conduce și lumea liberă, lumea democrată. Pentru că Statele Unite ale Americii sunt cea mai importantă țară din această lume democrată, liberă, bazată pe drepturile omului și pe o economie liberă, o economie de piață liberă. Ei bine, lucrurile nu stau foarte bine, pentru că singurii candidați anunțați, previzibil până acum, sunt tot Biden din partea democraților și Trump din partea republicanilor. Ori Biden este erodat de aflarea la putere. Întotdeauna cel care se află la putere, persoană sau guvern, este erodat de guvernare. În schimb, Trump încearcă să se aureoleze ca victimă a democraților și a justiției americane. Sunt patru mari procese cu peste 70 de capete de acuzare penale împotriva lui pentru evenimentele care au avut loc la sfârșitul mandatului său și au culminat cu asediul Capitoliului. Dar au început cu nerecunoașterea rezultatului alegerilor de către Trump și echipa sa.
Cristian Dumitrașcu: Fapt fără precedent.
Ștefan Ciochinaru: Absolut. Şi de aceea și reamintesc acest lucru. Ori aici lucrurile sunt foarte clare. Partidul Republican, din păcate, este rupt în două. Cam 60% este dominat de partizanii lui Trump și ceilalți 40% sunt vechii republicani, anti-comuniști, pro-democrați, puri și duri, dar ei deja nu mai controlează partidul. Și aici este o foarte mare problemă, pentru că dacă ei ajung la putere, se va întâmpla ceea ce se întâmplă acum în congres. Ei domină congresul, după rezultatele de la mid term, de la jumătatea termenului, și ați văzut Congresul, iată, refuză să valideze ajutorul pentru Ucraina. Acolo nu e vorba – și acum ajungem și la noi, nu este vorba de Ucraina. Atenție foarte mare. Da, războiul se desfășoară în Ucraina, dar este un război între o internațională fundamentalistă, iliberală, antidemocratică, împotriva lumii democratice, a lumii libere, bazată pe drepturile omului și pe reguli. Ori aici avem Rusia, avem Iranul, avem Coreea de Nord aici, avem China, pentru că Xi Jinping, care este un om format de elita comunistă de pe vremea lui Mao Zedong, tatăl său fiind un înalt funcționar al regimului Mao, Xi Jinping e un om care fundamental e anti-occidental, care a instituit în China un regim de conducere personală. El de când a venit la putere și până astăzi, deci din 2012, a epurat zeci de mii de oameni, a declanșat o așa-numită campanie anticorupție, foarte populară, nu? Întotdeauna poporul se bucură.  Atunci când se declanșează o campanie anticorupție, poporul se bucură: „foarte bine le face, domnule, au furat, să fie pedepsiți!” Dar sub această umbrelă a luptei anticorupție, el și-a eliminat toți adversarii, culminând cu dispariția – că pur și simplu au dispărut – dispariția ministrului de externe și a ministrului apărării din China. Deci, astea sunt cele mai recente, care erau – atenție foarte mare – erau oamenii lui, erau oameni promovați de Xi Jinping. Xi Jinping înscrie China, împotriva intereselor Chinei, înscrie China în această internațională antidemocratică. El a și transformat de altfel începutul de economie de piață din China, într-un fel de capitalism de stat, unde statul decide ce se fabrică, ce se construiește, unde, ce se exportă, unde se exportă ș.a.m.d. Știm foarte bine unde duce o astfel de politică. Ne întoarcem, deci, la noi. Noi suntem – în România, foarte puțini oameni înțeleg și pe mine mă doare acest lucru, că noi, românii nu înțeleg că noi facem parte din această lume democratică – noi facem parte din Uniunea Europeană, noi facem parte din NATO. De la al Doilea Război Mondial și până acum nu a mai fost război în Europa și a fost o înțelegere. De aceea a apărut OSCE-ul, da. OSCE-ul, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, era menită să adune în jurul mesei de negocieri toți protagoniștii, toți actorii europeni, ca să nu mai fie niciodată război pe acest continent, pe bătrânul continent. Și iată că acum avem război, pentru că s-au încălcat toate înțelegerile, toate cutumele. E un război de agresiune și este extrem de dramatic. Deci, noi suntem – noi, ca parte a lumii libere – suntem în acest război cu internaționala antidemocratică, internaționala fundamentalistă, a celor care interzic oamenilor să vorbească liber, să gândească liber. Interzic femeilor să umble cu părul descoperit, poți să mori pentru asta.
Cristian Dumitrașcu: Pentru asta.
Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige, astfel încât să asigure un viitor mai bun omenirii, nu un viitor în care ne întoarcem fiecare în țările noastre, în spatele unor metereze, ca în Evul mediu, ne înconjurăm de șanțuri de apărare, le umplem cu apă și țăruși otrăviți și stăm acolo și suntem liberi înăuntrul zidurilor. Suntem liberi ca într-o temniță. Așa ceva nu se poate. Spre lumea aceasta nu vrem să mergem. Și atunci, da, fiecare dintre noi plătește acum costurile acestui război. Nu plătim, slavă Domnului, cu sângele tinerilor noștri pe front, dar plătim prin inflație, prin creșterea costurilor vieții, prin problemele care sunt în economie. Pentru că e război.
Cristian Dumitrașcu: Vă propun să ne referim, în finalul interviului, la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Urmărim, vin și spun încă o dată, de mult timp, de când a început agresiunea Rusiei din Ucraina, urmărim evoluția războiului, ați fost optimist într-o bună parte din intervențiile dumneavoastră, exact cum previzionați dumneavoastră în interviurile trecute, lucrurile nu stau deloc bine pentru ucraineni.
Ștefan Ciochinaru: Era previzibil. Primul an a fost anul ucrainenilor. A fost atacul parat de ucraineni, i-au azvârlit înapoi pe ruși. Toată lumea a fost entuziasmată de reușitele militare ucrainene. După care, vă aminte că discutam, urma să se intre într-un război de poziție. Exact asta s-a întâmplat în acest an. S-a intrat într-un război de poziții, care, însă, a avut niște particularități. Iată că încep să iasă informații la iveală că între consilierii americani și generalii ucraineni au existat o nepotrivire de strategie. În vreme ce americanii au cerut continuarea inițierei contraofensivei și continuarea ei și abandonarea Bahmutului, ucrainenii au spus: „Nu, rămânem la Bahmut, apărăm Bahmutul. Și, practic, în toată acea bătălie surdă pentru Bahmut, care a durat mai bine de jumătate de an, rușii au avut timp să își facă toate pregătirile defensive, toate fortificațiile defensive, inclusiv minarea, ați văzut, a teritoriului pe o adâncime de trei-patru kilometri, astfel încât atunci când ucrainenii au trecut la contraatac după patru zile, au avut niște pierderi extraordinare și comandantul ucrainean a fost nevoit să oprească acest tip de ofensivă, pentru a încerca să găsească alte soluții și între ele fiind aceste desanturi care să treacă pe malul celălalt al Niprului, să constituie capete de pod. Lucruri complicate. Cu atât mai mult, cu cât timpul a trecut și, iată, a venit iarna. Iarna ce se va întâmpla? Probabil că vom asista la un fel de contraofensivă rusă, da, care se va baza în continuare pe artilerie, pe bombardamente strategice asupra facilităților ucrainene de bază, în așteptarea primăverii, când va fi o nouă încleștare de forță. Ce se va întâmpla anul viitor, rămâne de văzut. De ce spun că rămâne de văzut? Pentru că nu pot să nu ascult ceea ce a spus fostul comandant al trupelor americane în Europa, care a spus: da, domnule, sigur că ucrainenii au primit arme occidentale, au primit suficiente cât să nu piardă, dar nu destule ca să câștige. Și gândiți-vă doar că Uniunea Europeană se angajase ca până în martie, deci din martie anul acesta, până în martie anul viitor să furnizeze 1 milion de obuze Ucrainei. Ne apropiem, cred că, deși e sfârșitul anului, de vreo 300.000.
Cristian Dumitrașcu: Poate fi una dintre explicații.
Ștefan Ciochinaru: Sigur că da, pentru că în timpul acesta rușii au primit obuzele din Coreea de Nord, au primit rachete și drone din Iran, au trecut deja la fabricarea în facilitățile industriale proprii de drone, după modelul celor iraniene. Economia trece pe picior de război și eu vă duc aminte un singur lucru, apropos de corul de detractori care spun: domnule, ce sancțiuni, Rusia nu simte nimic. Păi, evident că nu simte. Putin s-a pregătit 20 de ani pentru acest război, pentru această confruntare cu lumea liberă, cu Occidentul. Știm cu siguranță de 600 de miliarde de dolari puși deoparte pentru acest război și probabil peste 1.000 de miliarde rezerve în aur, pentru că au cumpărat masiv aur și ei, și chinezii, dar acum ne referim la ruși. Deci, dacă a cheltuit până acum, să zicem, 100 de miliarde, mai are bani pentru încă cinci ani în acest ritm. Lucrurile sunt limpezi aici. Gândiți-vă că ajutorul dat Ucrainei de Statele Unite a fost undeva la 44 de miliarde de dolari, față de 100 de miliarde cât au avut ruşii. Bun, hai să spunem că am mai dat și Marea Britanie, și Uniunea Europeană. Sunt 50 de miliarde, jumătate din banii rușilor pentru acest război. Ucrainenii sunt efectiv de admirat, sunt efectiv, dar sunt eroici în ceea ce fac, în lupta pe care o duc. Merită susținuți până la capăt prin toate mijloacele pe care le avem, pentru că, repet, acolo, pe câmpiile Ucrainei, se decide viitorul Europei.
Cristian Dumitrașcu: Oamenii de acasă la ce ar trebui să se aștepte? Mesajul de final, așa cum vă invită în fiecare interviu.
Ștefan Ciochinaru: Oamenii de acasă sunt înțelepți. De foarte multe ori, poporul e mai înțelept decât bănuiesc unii. Sunt convins că nu-și fac planuri înflăcărate, că sunt prudenți, că își chivernisesc cu grijă ceea ce au și că se pregătesc pentru un an după chipul și asemănarea celui pe care l-am traversat.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor, mulțumesc mult și vă mai așteptăm la interviul săptămânii!
Ștefan Ciochinaru:Cu placere!
Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!

Vizită a ministrului apărării naționale în Marea Britanie

Publicat de Gabriel Stan, 4 decembrie 2023, 12:31

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit în Marea Britanie cu omologul său, Grant Shapps, alături de care a discutat despre dezvoltarea parteneriatului strategic româno-britanic și despre situația de securitate la Marea Neagră, în contextul războiului din Ucraina.

Oficialul român a apreciat contribuția Marii Britanii la consolidarea posturii aliate de pe flancul estic și a evidențiat participarea Regatului Unit la misiunile de poliție aeriană întârită din România și la exercițiile în format bilateral și multinațional.

Cu privire la evoluția conflictului din Ucraina, ministrul Tîlvăr a salutat eficiența misiunii Interflex, coordonată de Marea Britanie pentru instruirea forțelor armate ucrainene, misiune la care participă și România.

Potrivit autorităților militare britanice, peste 30.000 de militari ucraineni au fost antrenați cu succes în cadrul acestei misiuni. Ministrul Angel Tîlvăr a participat în Regatul Unit și la conferința dedicată inițiativei de înzestrare a Alianței Nord-Atlantice cu muniție și rachete.

Vânător de mine, intrat în serviciul Forțelor Navale Române

Publicat de Gabriel Stan, 9 octombrie 2023, 14:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Primul dintre cele două vânătoare de mine prevăzute să fie livrate României, prin acordul semnat de țara noastră cu Marea Britanie, a intrat în serviciul Forțelor Navale Române, după o ceremonie desfășurată în Scoția.

Nava face parte din clasa Sandown, are un deplasament de 600 de tone și este dotată cu capabilități de luptă contra minelor marine.

Echipajul, format din 40 de marinari militari, este comandat de locotenent comandorul Denis Giubernea: Intenția este ca până la sfârșitul acestui an, împreună cu echipajul pe care îl conduc, să ajungem în România, în Portul Constanţa, și să fim în măsură să executăm orice tip de misiune în lupta contra minelor cu succes și, bineînțeles, în condiții de siguranță.

Vom începe un program intens de pregătire, pentru a putea duce la bun sfârșit orice misiune primită.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul „Vânători de mine” al Forțelor Navale Române are o valoare totală de 150 de milioane de euro. Iar Baza 90 Transport Aerian are o nouă aeronavă C-130  Hercules, care a intrat în serviciul Forțelor Aeriene Române cu titlul gratuit printr-un program al Statelor Unite care permite transferul de echipament militar către țările aliate.

Până la sfârșitul acestui an, România va mai primi încă o aeronavă de acest tip, prin același program american.

SARMIS 23/OLT cel mai mare exercițiu de instruire al trupelor de vânători de munte

Publicat de gabrielasaksa, 2 octombrie 2023, 13:23

Adrian Gâtman (realizator rubrică): În poligoane de instrucție din județul Brașov are loc, timp de două săptămâni, cel mai mare exercițiu de instruire din acest an al trupelor de vânători de munte. La SARMIS 23/OLT 23 participă militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de Munte, alături de forțe aliate din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța și parteneri din Republica Moldova. Până pe 6 octombrie au loc activități de instruire în comun în scopul verificării și validării procedurilor operaționale specifice în teren muntos împădurit, în context multinațional și interinstituțional. La exercițiu participă și structuri specializate în recunoaștere și supraveghere, medicină operațională și comunicații militari și aeronave din cadrul Forțelor Aeriene Române, precum și reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean, Grupării Mobile de Jandarmi și Inspectoratului pentru Situații de Urgență din municipiul Brașov. Conducătorul exercițiului este comandantul Brigăzii 2 Vânători de munte, colonelul Traian Maghercă:
Traian Maghercă: Exercițiu SARMIS 23 reprezintă principalul eveniment de instituire al Brigăzii 2 Vânători de Munte. Este conectat cu exercițiul OLT 23 al Brigăzii 61 Vânători de Munte. Astfel, am creat cadrul unitar pentru instruire în comună a celor două mari unități din structura de forțe a Armatei României. Principalul scop al acestui exercițiu este de a îmbunătăți deprinderile, competențele, abilitățile militarilor din cadrul structurilor care acționează în câmpul de luptă.

Exercițul multinațional „Poseidon 2023”

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 11:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române, împreună cu alte structuri ale sistemului național de apărare și cu participanții din Bulgaria, Belgia, Franța, Grecia, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Turcia, desfășoară până pe 21 iulie exercițul multinațional „Poseidon 2023”.

În total, peste 750 de militari se instruiesc în comun în Portul Militar Constanța și în apele Mării Negre. Pe timpul exercițiului va fi evaluată Fregata „Regina Maria”, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de Reacție Rapidă.

Exercițiul cuprinde și o secvență de cooperare interinstituțională în caz de accidente colective și calamități cu victime multiple.

„Poisedon 2023” este condus de comandamentul flotei, iar pe timpul antrenamentelor se va pune accent pe acțiunile contra minelor, pe lupta la suprafață și a celei antiaeriene.

Semnarea Declarației comune privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 11:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.

Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.

Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.

La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.

Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.

Exercițiul „Arctic Challenge”

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2023, 12:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un exercițiu de amploare cu participarea a peste 150 de avioane de luptă din țări occidentale, printre care Statele Unite, Marea Britanie și Franța a început luni în țările scandinave, au anunțat Forțele Aeriene Finlandeze.

Exercițiul „Arctic Challenge” reunește 14 state și este organizat o dată la doi ani de către țările nordice, începând din 2013.

Manevrele militare sunt conduse în acest an de Finlanda, cel mai nou pentru NATO, țară care a pus capăt unor decenii de neutralitate și nealiniere militară după invazia Rusiei în Ucraina aderând la Alianța Nord-Atlantică la începutul lunii aprilie.

La exercițiu sunt prezente avioanele americane F-35; Rafale și Mirage, franceze; F-16, daneze şi olandeze; F-18 finlandeze şi elvețiene și Gripen – suedeze.

„Arctic Challenge” se va încheia pe 9 iunie.

Forţele Armate Suedeze desfăşoară cel mai mare exerciţiu militar din ultimii 25 de ani

Publicat de Gabriel Stan, 24 aprilie 2023, 12:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Armate Suedeze desfăşoară până pe 11 mai, cel mai mare exerciţiu militar din ultimii 25 de ani. „Aurora 23” reuneşte peste 26.000 de participanţi din trupele terestre, aeriene şi navale.

Antrenamentele au loc în principal în partea de sud a Suediei şi în zona insulei Gotland din Marea Baltică. Instruirea se desfăşoară în comun cu partenerii internaţional din 14 ţări, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa.

Potrivit unui comunicat al armatei suedeze, exerciţiul are ca scop consolidarea capacităţii forţelor armate de a desfăşura operaţiuni întrunite după un scenariu în care se respinge un atac asupra Suediei.

Forţele Române pentru Operaţii Speciale se instruiesc în Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 3 aprilie 2023, 14:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Române pentru Operaţii Speciale se instruiesc până pe 7 aprilie în Republica Moldova, alături de militarii ţării gazdă, cei ai Statelor Unite ale Americii şi ai Marii Britanii. Exerciţiul JCET-2023 urmăreşte antrenarea în comun, schimbul de experienţă şi creşterea nivelului de interoperabilitate între contingentele participante.

În programul exerciţiului se află trageri de luptă, paraşutări şi antrenamente în teren, cu misiuni specifice. Exerciţiul JCET a debutat în anul 2009, iar partea moldoveană participă cu batalionul cu destinaţie specială „Fulger”.

Într-un comunicat al Ministerului Apărării din Republica Moldova, cetăţenii sunt rugaţi să interpreteze deplasările planificate de tehnică militară în alt sens decât cel al exerciţiului anunţat.

Doar șapte state membre NATO au cheltuit 2% pentru apărare în 2022

Publicat de Gabriel Stan, 27 martie 2023, 13:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ținta privind cheltuielile militare în anul 2022, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Potrivit raportului anual al NATO, Statele Unite ale Americii au alocat pentru apărare 3,46% din produsul intern brut, iar alte șapte țări au depășit pragul de două procente: Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Grecia.

Conform aceleiași surse, anul trecut România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB.

La summitul din Țara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca, în termen de 10 ani, țările membre ale Alianței să atingă obiectivul alocării a două procente din PIB pentru bugetul apărării.

Decizia venea ca o reacție la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situației de securitate în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.

La un an de la invazia rusă în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuții despre modul de adaptare a țintei cheltuielilor militare.

O decizie este așteptată la summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede procentul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.

Ediția din acest an a concursului Eurovision va avea sloganul „United by Music”!

Publicat de Andra Radu, 31 ianuarie 2023, 15:21

Ediția din acest an a concursului Eurovision, care se va desfășura la Liverpool, va avea sloganul „United by Music”/ „Uniți prin muzică”.

Ediția din acest an va avea loc în Marea Britanie, deoarece este prea periculos să fie organizată în Ucraina, câștigătoarea ediției din 2022.

Tragerea la sorți pentru semifinale și ceremonia de predare pentru Eurovision 2023 vor avea loc pe 31 ianuarie. Evenimentul îi va avea drept gazde pe Rylan Clark și pe AJ Odudu şi va fi transmis din St George’s Hall din Liverpool, de la ora 19:00 GMT, pe BBC Two.

Marea Britanie, Franța, Spania, Germania și Italia se califică automat pentru finală datorită sumei plătite de radiodifuzori pentru a participa. Ucraina va merge, de asemenea, direct în finală, fiind câștigătoarea ediției din 2022.

Semifinalele vor avea loc pe 9 și, respectiv, 11 mai, iar finala pe data de 13 mai.

A opta reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina în Baza Aeriană Ramstein, Germania

Publicat de Gabriel Stan, 23 ianuarie 2023, 16:30

Sonia Raicu (realizator rubrică): La Ramstein, în Germania, a avut loc vineri, 20 ianuarie, o reuniune crucială pentru Ucraina, în care 11 țări au anunțat continuarea sprijinului pentru susținerea războiului de apărare împotriva Federației Ruse.

Întâlnirea a avut loc pe fondul solicitărilor Ucrainei de accelerare a livrărilor de arme occidentale, cererea principală fiind pentru tancuri grele. Marea Britanie și Polonia au declarat că vor trimite un escadron de tancuri Challenger 2 și o companie de Leopard.

România a fost reprezentată de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, și de ministrul Angel Tîlvăr, care a menționat în exclusivitate pentru Radio România Actualități care sunt întâlnirile imediate la nivel de alianță la care va participa.

Angel Tîlvăr: Este o inițiativă a secretarului american al apărării, al domnului Lloyd Austin, și anticipez o continuare a sprijinului internațional pentru Ucraina și acest lucru este considerat și de mine și de către colegii mei din minister ca fiind o atitudine importantă nu doar pentru poporul ucrainean, ci şi pentru întreaga comunitate internațională.

România a participat la toate aceste reuniuni. După Ramstein, săptămâna viitoare eu voi merge pentru o întâlnire bilaterală cu noul ministru al apărării din Germania, urmând ca în săptămâna următoare întâlnirii mele să mă deplasez probabil la Bruxelles, unde vom avea în alt format discuții pe aceleași teme.

Daniel Petrescu: Marea Britanie este un aliat important și un partener strategic. Avem sprijinul aliaților noștri în a ne constitui capabilitățile necesare pentru descurajare și apărare

Publicat de Gabriel Stan, 16 ianuarie 2023, 17:01

Cristian Dumitrașcu (realizator): Săptămână plină în mediul militar și mai ales pentru șeful apărării, pentru generalul Daniel Petrescu. A fost săptămâna aceasta în Kosovo, în Polonia, iar acum se află undeva în Marea Britanie.

La telefon este generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării, undeva în Marea Britanie. Bună dimineața, domnule general, bine ați venit la Radio România Actualități!

Gen. Daniel Petrescu: Bună dimineața, domnul Dumitrașcu, mulțumesc pentru invitație! Am onoarea să-i salut pe ascultătorii noștri!

Cristian Dumitrașcu (realizator): V-am primit cu o piesă pur sânge englezească. Cum e vremea?

Gen. Daniel Petrescu: E bună pentru o vizită aici. Noi spunem că e după sufletul omului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bun, deci dacă nu plouă este foarte bine, mai ales că în curând veți zbura către România.

V-am sunat pentru că este importantă vizita, mai ales, pe care… vizitele pe care le-ați efectuat la începutul săptămânii în teatrele de operații și vrem să ne spuneți care este concluzia celor două întâlniri cu militarii români din Kosovo şi din Polonia – ați fost acolo și cu ministrul apărării, cu domnul Tîlvăr.

Gen. Daniel Petrescu: Într-adevăr, am avut ocazia să începem anul în forță. Ne-am dorit simbolic ca prima vizită din acest an să fie în teatrele de operații – am mers în Kosovo şi am mers în Polonia.

Scopul a fost să luăm contact din nou cu realitatea din teatru, pentru că, vă amintiți, după încheierea misiunii din Afganistan, după problemele apărute cu pandemia din COVID, la nivelul conducerii Statului Major al Apărării și al ministerului nu am mai fost atât de des alături de militari în teatrele de operații.

Am vrut să vedem situația de securitate, situația militarilor noștri, dar în mod deosebit să ne exprimăm în fața lor aprecierea față de ceea ce fac și față de importanța pe care o au față de profitul strategic al Armatei României.

Am discutat cu ei, am văzut ce probleme putem rezolva. Ați văzut în Kosovo, la sfârșitul anului 2022, acest început de an au fost mai multe episoade în care situația a fost tensionată; în Polonia, începe un nou an de pregătire pentru grupul de luptă pe care îl avem acolo. Eu spun că avem concluzii pozitive referitoare la rolul militarilor noștri, la ceea ce pot să facă și la aprecierea aliaților față de ceea ce fac ei acolo.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră ați tras un semnal de alarmă pe parcursul anului trecut, și nu doar, despre ceea ce se poate întâmpla în Balcani, tensiunile de acolo nu sunt de azi, de ieri, și chiar și în timpul în care noi aveam militari în teatre de operații considerate mai importante, cum era Afganistanul, tot mi se pare că opinia publică a minimalizat cumva importanța prezenței noastre în Balcani și mai ales acolo, în Kosovo.

Gen. Daniel Petrescu: Nu aș vrea să inflamăm situația, aș vrea să spun doar că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră are legătură cu ceea ce se întâmplă în Balcani și că trebuie să avem grijă astfel încât situația să nu degenereze într-o nouă criză de securitate.

Odată cu încheierea misiunii din Afganistan, noi ne-am reorientat efortul către Balcani. În acest moment, avem cea mai importantă contribuție referitoare la numărul de militari în Bosnia și Herţegovina.

Am menținut o participare relevantă, cu capabilități și în Kosovo, urmărim permanent ce se întâmplă acolo și suntem în măsură să intervenim. Noi avem și rezervele strategice și operative dedicate pentru acest teatru de operaţii.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Avem un mesaj care a venit, iată, dinspre Ministerul Apărării, un mesaj al dumneavoastră către militari, odată cu începerea anului de instituție, care va fi punctată această începere săptămâna viitoare, avem și un interviu, că generalul Pop, cu șeful Direcției Instruire și Doctrină.

Spuneți aici, în mesaj, că sunt lucruri încă de rezolvat și asta era următoarea întrebare: cum stăm la începutul anului de instrucție 2023?

Gen. Daniel Petrescu: Întotdeauna avem lucruri de rezolvat, iar instrucția, după mine, este un factor determinant al capacității de luptă. Avem nevoie nu numai de personal prezent în unități, avem nevoie de personal instruit în unități.

Instrucţia este responsabilitatea fiecărui comandant și este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Nu trebuie să ne orientăm numai pentru instruirea noilor recruți. Toți ne instruim permanent și să nu uităm, instruim o armată de militari profesioniști.

Instruindu-ne, cred că unitățile se încheagă mai bine, cred că starea disciplinară se îmbunătățește. Trebuie să avem grijă să facem o analiză unde stăm mai bine și unde trebuie să îmbunătățim lucrurile.

Cel puțin pe noi, de la Statul Major al Apărării, ne preocupă foarte mult să creștem capacitatea noastră de a ne instrui în poligoane, să creștem capacitatea de a ne instrui pe tehnica de luptă nouă pe care am primit-o în dotare, să inovăm, să nu repetăm obiceiul de a ne pregăti pentru ultimul război, ci de a gândi cum va evolua conflictul în viitor și ce fel de militari avem nevoie pentru acest conflict.

Anul acesta avem și un exercițiu important Defender Europe 2023, care se va desfășura în luna mai. Trebuie să ne pregătim împreună cu aliații care sunt dislocați pe teritoriul României, trebuie să îmbunătățim interoperabilitatea, trebuie să îmbunătățim și recrutarea și apoi, prin instruire, să avem mai mulți militari pe care să putem conta.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Defender Europe acesta pare a fi cel mai important exercițiu de anul ăsta?

Gen. Daniel Petrescu: Pentru noi și pentru această zonă a Europei acesta este, pentru că este un exercițiu multinațional cu o participare consistentă. Sunt angajamente pe care țările le-au luat la Madrid privind constituirea grupurilor de luptă pe teritoriul României.

Va trebui să pregătim brigăzile noastre împreună cu aceste grupuri de luptă și împreună cu alte forțe care vor fi prezente pe parcursul exercițiului.

Dar fiecare eveniment de instruire este important. Avem nevoie de creșterea capacității de instruire individuală. Avem nevoie de grupe, plutoane, companii pregătite pentru a putea exersa cu grupurile de luptă și, apoi, cu brigăzile.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mesaj de siguranță la final pentru ascultători, pentru cei care sunt acum pe frecvențele Radio România Actualități. Această prezență aliată este un sprijin esențial pentru noi în contextul geopolitic pe care îl vedem cu toții?

Gen. Daniel Petrescu: Este un sprijin pentru noi, în același timp ne sprijinim și singuri, creștem interoperabilitatea, suntem în măsură să acționăm ca un tot unitar. Eu întotdeauna am accentuat și pe capacitatea noastră de a ne constitui capabilitățile care sunt necesare pentru apărarea națională.

Elementul de siguranță este întotdeauna prezent, Armata României este în măsură să își îndeplinească misiunile. Am avut discuții importante și în Marea Britanie, pentru că tot spuneați de evenimentele din acest început de an.

Am văzut că vedem lucrurile la fel cu aliatul nostru. Marea Britanie este nu numai un aliat important, ci și un partener strategic, avem același mod de a aborda situația la Marea Neagră, avem același mod de a aborda situația de securitate și avem sprijinul aliaților noștri în a ne constitui capabilitățile necesare pentru descurajare și apărare.

Eu sunt întotdeauna optimist referitor la modul în care putem crește Armata României, putem moderniza ceea ce facem și, mai ales, privind nevoia noastră de inovare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vești bune, așadar, la început de an. Mulțumesc mult și să aveți un zbor liniștit înapoi spre casă. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă voi așteptăm la radio.

Gen. Daniel Petrescu: Mulțumesc. Toate cele bune și un an mai bun decât 2022!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc.

Exercițiul „Steadfast Noon”

Publicat de Gabriel Stan, 24 octombrie 2022, 13:34

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică organizează până la sfârșitul acestei luni exercițiul „Steadfast Noon”, în cadrul căruia forțe aeriene din 14 țări NATO își vor angrena și evalua capacitățile de descurajare nucleară.

Manevrele au loc în spațiul aerian al Marii Britanii, al Belgiei și deasupra Mării Nordului.

Sunt folosite circa 60 de aeronave aliate, printre care bombardiere strategice americane B-52, avioane multirol F-16, F-35 și Eurofighter, aeronave de supraveghere și realimentare în aer.

Potrivit Oanei Lungescu, purtător de cuvânt al Alianței, exercițiul nu implică utilizarea armelor reale și urmărește confirmarea faptului că descurajarea nucleară a NATO rămâne sigură și eficientă.

Exercițiul NATO coincide cu cel al Moscovei – „Grom”, „Tunet” – în care Rusia își angrenează triada nucleară – bombardiere, submarine și rachete balistice.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 15:37

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în anul 2013, sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operația MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistența umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale, în vederea conservării obiectivelor culturale.

Acomodarea la condițiile climatologice reprezintă una dintre provocările oricărui militar dintr-o misiune internațională. Maiorul Marcela Dumitrașcu acționează, pe durata unui an de zile, alături de parteneri locali și internaționali, în zona Timbuktu din Mali.

Maior Marcela Dumitrașcu: M-am adaptat destul de ușor la mediul de, aici, chiar dacă locuiesc într-o bază militară fără prea multe facilități, cu cazarea în containere. Aici, temperatura pe timp de vară poate ajunge la 50 de grade, pe timp de iarnă, aproximativ 35 grade. Îngreunează misiunile din teren, mai ales când trebuie să port și vestă antiglonț, și casca.

Este destul de cald, dar de obicei mă adaptez în orice mediu, inclusiv cu toți colegii, fie ei militari, polițisti sau civili de aici. Cooperăm foarte bine, avem misiuni în comun. Chiar mă înțeleg foarte bine cu toți.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe pământul african pârjolit de soare ajungem în Polonia, unde militarii celui de-al 11-lea detașament românesc acționează în cadrul grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.

Zilele acestea, artileriștii antiaerieni au primit vizita echipei de recunoaștere, coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite.

Tot în această perioadă, militarii turdeni au participat la un exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție și baterie cu sistemele antiaeriene Ghepard. Maistrul militar principal Radu Mureșan, membru în echipa de recunoaștere care se află zilele acestea în Polonia, ne oferă mai multe detalii.

Radu Mureșan: Am avut ocazia de a asista la o secvență de antrenament a militarilor români în poligonul South Hills, alături de partenerii americani și britanici. Atât echipajele ‘gheparzilor’ noștri, cât și cele ale partenerilor au reușit să se sincronizeze și să răspundă prompt la comenzile primite.

Ei au arătat, astfel, nivelul de instruire în comun atins până în prezent. Pentru toți cei care fac parte din această echipă de recunoaștere a fost o șansă de a vedea condițiile de desfășurare, dar și modul de abordare a acestui tip de exercițiu în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Iar din Polonia ajungem pe însoritul pământ elen, mai precis, la Atena, acolo unde șapte militari rezerviști voluntari, membri ai Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, reprezintă pentru prima dată țara noastră la competiția militară internațională dedicată rezerviștilor.

Peste 250 militari participă anual la acest concurs aplicativ desfășurat pe durata a trei zile, ce vizează abilității militare. Colonelul în rezervă Marin Alniţei, membru în consiliul director al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România:

Colonel (r) Marin Alniţei: Competiția este deosebit de grea, alergare cu obstacole, înot, marș militar cu orientare, determinarea distanței și un scenariu cu victime din coaliție pentru care trebuie să intervină medical, triaj, acordarea primului ajutor și Medevac, alături de alte 36 de echipe din 10 țări membre NATO și partenere: SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Elveția, România și Estonia, care va deține noua președinție a CIOR.

Nava-Şcoală „Mircea” a revenit din al doilea marș de instrucție

Publicat de Gabriel Stan, 1 august 2022, 10:58

Sonia Raicu (realizator rubrică): Nava-Şcoală „Mircea” a revenit din al doilea marș de instrucție din acest an.

Timp de 54 de zile, 92 de studenți din anul al doilea de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, precum și opt studenţi străini de la academii navale partenere din Bulgaria, Marea Britanie, Polonia și Statele Unite ale Americii, au efectuat stagiul de practică la bordul navei.

Nava-Şcoală „Mircea” a plecat din țară pe 6 iunie și a avut pe parcursul marșului escale în porturile Augusta și Genova din Italia, Valencia din Spania, Valetta din Malta și Alexandria din Egipt.

În Genova și Valencia, nava militară românească a participat alături de alte valiere la Regata „Iacobuz Marius”. Pentru cadeții aflați la bord, marșul de instrucție a fost prima activitate prin care s-au familiarizat cu viața pe mare și lucrul în echipă.

Reuniunea miniștrilor apărării în Formatul B9

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 11:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.

La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.

România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”

Publicat de Gabriel Stan, 16 mai 2022, 12:59

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din București a găzduit Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”, dedicată sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României.

Manifestarea a fost organizată de Institutul pentru Studii Politice, de Apărare și Istorie Militară, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României.

Conferința a reunit istorici și specialiști din numeroase institute de cercetare și universități de prestigiu din România, Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia și Turcia.

Şi tot la Cercul Militar Național a avut loc joi o ceremonie dedicată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut la parașutism, realizat de Smaranda Brăescu la 19 mai 1932, în urma unui salt de la înălțimea de 7.233 m.

Smaranda Brăescu a participat voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial ca pilot în Escadrila Albă de avioane sanitare. Anul 2022 a fost instituit de Parlamentul României ca „Anul Smaranda Brăescu”.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2022, 16:21

Sonia Raicu (realizator rubrică): După un marș de nouă zile pe mare, nava-școală „Mircea” a ajuns în portul Sète din Franța, ocazie cu care participă la festivalul maritim de aici.

Interesul pentru nava românească este unul uriaș din partea publicului, mii de vizitatori urcând zilnic la bord, aceasta reprezentând de cea de a doua misiune importantă a navei, aceea de reprezentare a României pe mările și oceanele lumii sau în porturile de escală. Şi instrucția cadeților aflați la bord continuă, aceasta fiind misiunea primordială a navei de formare a viitorilor maiștri militari sau ofițeri de marină. Din portul Sète, comandorul Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”.

Mircea Târhoacă: Am reușit să ne atingem mare parte din obiectivele pe care ni le-am propus. Am făcut antrenamente de întindere a velelor, de brațare, lucrări de matelotaj. Elevii care sunt la bordul navei-școală „Mircea” în această perioadă pentru pregătire sunt foarte motivați, au un tonus ridicat și sper ca la sfârșitul acestor 54 de zile, ei să înțeleagă mai bine şi să priceapă mai bine, cum s-ar spune, cu ce se mănâncă viața la bordul unei nave militare.

Sonia Raicu (realizator rubrică): De pe mare ajungem pe uscat, mai precis în Polonia, acolo unde Gheparzii de Fier și-au încheiat misiunea, după 6 luni de instruire comună, alături de partenerii britanici, croați, polonezi și americani din cadrul grupului de luptă NATO.

Cei 100 de militari din cadrul celui de al 10-lea contingent românesc au participat la exerciții și activități de instruire multinațională, în care au fost testate și validate tehnicile, tacticile și procedurile exersate, în vederea îmbunătăţirii coeziunii şi creşterii nivelului de interoperabilitate între trupele membre NATO. Cu detalii despre cooperarea multinațională vine maiorul Saul Castillo, ofițer în cadrul grupului de luptă din Polonia.

Saul Castillo: Aici, în Polonia, ca parte a grupului de luptă, sunt multe oportunități de a învăța de la partenerii noștri NATO cum funcționează armatele lor, asta ne ajută să ne sporim cunoștințele, asimilând o parte din ele și aplicând în practică. Perspectiva asupra evenimentelor din lume, asupra parteneriatelor și alianțelor NATO pe care le avem, ne-a întărit convingerea conform căreia colaborarea este cheia succesului pe măsură ce progresăm în furnizarea siguranței și securității în lume.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni vor fi înlocuiți în această perioadă de Gheparzii Transilvani din Batalionul 3 Apărare Antiaeriană din Turda.

Aceasta va fi cea de a 11-a rotație națională la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, în cadrul grupului de luptă din Polonia, la care mai contribuie Statele Unite, Marea Britanie și Croația. Din Polonia coborâm spre sudul continentului, mai precis în Bosnia, unde 134 de militari români acționează de o lună și jumătate în cadrul batalionului multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.

Această misiune a Uniunii Europene se desfășoară pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite. Locotenent Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul rezervei intermediare pentru operația EUFOR ALTHEA.

Andrei Murariu: Activarea companiei s-a executat în urma cerințelor structurii EUFOR, pentru a spori preventiv siguranța populației locale şi, practic, suntem aici pentru ei.

Odată cu noi au mai fost activate încă alte trei companii ale altor trei state: Austria, Bulgaria și Slovacia. Am reușit să executăm anumite activități de instruire: securizarea unui obiectiv, activități specifice patrulei, au fost doar cele ale campaniei.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Din Sarajevo ajungem în Pristina, Kosovo, unde a avut loc transferul de autoritate între contingentele românești care acționează în cadrul misiunii KFOR.

Lansată în 1999 operația de menținere a păcii Kosovo Force are drept obiectiv asigurarea unui mediu de securitate sigur și stabilit, precum și a libertății de mișcare în Kosovo, România fiind reprezentată în această misiune de 53 de militari.

Constantin Spînu: Nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate

Publicat de Gabriel Stan, 28 februarie 2022, 13:34

Generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale a dezbătut alături de realizatorul emisiunii Jurnal Militar, Cristian Dumistrașcu, la Radio România Actualități, conflictul dintre Ucraina și Federația Rusă ce a dus la un război în această perioadă. Vă invităm să ascultați interviul integral!

Generalul de brigadă Constantin Spînu: Pare straniu să discutăm de calm și de raționalitate când avem o astfel de desfășurare de evenenimente, dincolo de granițele noastre în statul vecin Ucraina, dar nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate, de amenințări directe la integritatea și securitatea României, unde altfel nimeni, în nici o țară NATO nu trebuie să se considere vulnerabilă într-o astfel de situație pentru că Alianța are principiul sacrosanct asigurat de articolul 5, suntem ca mușchetarii de pe vremuri, suntem toți pentru unul și unul pentru toți. 

Generalul de brigadă Constantin Spînu: Vedeți cum s-a întâmplat acum cu conflictul din Ucraina. Pricipalele țări din Alianța Nord-Atlantică, vă aduceți aminte, Statele Unite, Marea Britanie, chiar Alianța Nord-Atlantică în întregul ei au avertizat cu privire la tacticile  de dezinformare care urmau să fie puse în practică…aceasta este forma despre care vă spun, te gândești la narativele cele mai grave și încerci să le prezinți ca atunci când ele se întâmplă oamenii să știe despre ce este vorba.

Un titlu de campanie în lucru, nu este cel care va fi final, dar vrem să ne axăm pe informare pentru apărare și apărare pentru informare pentru că discutăm despre un drept fundamental la fel de important ca toate celelalte drepturi din zona informării. 

Începe concursul „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”!

Publicat de Andra Radu, 28 octombrie 2021, 09:17

Peste 80 de tineri pianişti din România şi alte 18 ţări vor participa online, în perioada 28 – 31 octombrie, la a patra ediţie a concursului „Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists”, a informat Primăria Constanţa.

În competiţie s-au înscris 81 de concurenţi din mai multe oraşe din România, dar şi din SUA, Marea Britanie, China, Indonezia, Vietnam, Polonia, Republica Cehă, Macedonia, Armenia, Rusia, Republica Moldova, Belgia, Slovacia, Ucraina, Malaezia, Thailanda, Turcia, Australia.

Competiţia va avea loc într-o singură etapă, pe următoarele grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani, 13-15 ani, 16-18 ani, 19-28 ani. Se vor acorda premii în bani pentru toate categoriile de vârstă, recitaluri, 3 premii speciale „concert cu orchestră” şi masterclassuri de pian în România şi Germania. Premiile vor fi acordate tuturor categoriilor din concurs, fără discriminare de vârstă, etnie, naţionalitate sau alte criterii.

„Constanţa International Competition – Festival for Young Pianists” a debutat la Constanţa în anul 2018, din dorinţa de a susţine arta şi cât mai mulţi tineri pianişti din România şi din străinătate şi s-a dovedit a fi un succes.

Proiectul este finanţat de Primăria Municipiului Constanţa şi are o valoare totală de 82.200 lei.

Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:10

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”!
General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.

General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!

Peste 60% din străinii opriți la intrarea în Marea Britanie după Brexit sunt români!

Publicat de Andra Radu, 16 septembrie 2021, 08:44

Peste 60% dintre cetăţenii statelor UE opriţi şi chestionaţi de autorităţile vamale în porturile britanice după Brexit sunt români, astfel că unii avocaţi evocă o posibilă profilare rasială, dezminţită de responsabilii britanici, relatează miercuri publicaţia The Guardian.

Potrivit datelor oficiale, în primele şase luni ale acestui an 7.249 de călători au fost opriţi la sosirea în porturile Regatului Unit venind cu feriboturi sau prin Eurotunel. Dintre aceştia, 4.482 sunt români, în timp ce, de exemplu, bulgari în aceeaşi situaţie au fost numai circa 600, iar polonezi aproximativ 400.

O firmă Firma de avocatură notează că aceste date ar putea sugera numărul disproporţionat de mare al românilor care încearcă să intre în Regatul Unit după terminarea libertăţii de circulaţie în urma Brexitului, dar consideră pe de altă parte că ar putea fi vorba şi despre o profilare rasială discriminatorie a controalelor la graniţă.

Guvernul de la Londra a negat însă aplicarea vreunui criteriu de acest fel. „Acuzaţia că facem profilări rasiale este falsă şi nefondată”, a răspuns un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic.

„Dacă cineva soseşte la graniţele noastre, încercând să lucreze aici fără a avea acest drept, publicul aşteaptă ca noi să nu le permitem să intre, indiferent de naţionalitate. Aceste reguli sunt aplicate echitabil şi numai pe baza circumstanţelor individuale”, explică acesta.

Procentul mare al românilor opriţi la intrarea în Regatul Unit – nu sunt încă disponibile datele privind sosirile în aeroporturi – mai poate fi explicat prin necunoaşterea regulilor aplicabile după intrarea în vigoare a Brexitului.

Universităţile din Marea Britanie fac parteneriat cu instituţiile educaţionale din România!

Publicat de Andra Radu, 16 iulie 2021, 14:00

Universităţile din Marea Britanie fac parteneriat cu instituţiile educaţionale din România pentru deschiderea unor facultăţi noi în ţară.

Bucharest International School of Management (BISM, fostul MSM – Maastricht School of Management) colaborează cu Abertay University din Marea Britanie pentru lansarea pe piaţa din România, începând cu luna septembrie, a trei programe de licenţă cu model şi acreditare britanică, se arată într-un comunicat al BISM transmis.

Printre beneficiile pe care le oferă o facultate creată în parteneriat cu o universitate internaţională se numără programa de studii similară cu cea oferită de Abertay University, ceea ce înseamnă că studenţii BISM vor studia ca în UK, dar în România, ceea ce le permite să aibă costuri de trai şi şcolarizare mai mici cu peste 50%.

De asemenea, profesorii sunt cadre academice internaţionale şi profesionişti din top management recunoscuţi în România, iar diploma de licenţă este emisă direct de universitatea internaţională parteneră.

După trei ani de studiu, studenţii BISM obţin o diploma acreditată internaţional.

Un alt beneficiu este reprezentat de accesul la o reţea de peste 400 de profesionişti din diferite arii de activitate în anii de studiu, ducând la acces direct cu potenţiali angajatori şi investitori din timpul facultăţii, iar taxele de şcolarizare sunt semnificativ reduse faţă de acelaşi program de studiu urmat în Marea Britanie.

După BREXIT, studenţii din UE încep să aibă o serie de limitări dacă aleg această destinaţie de studiu: taxele de şcolarizare au crescut semnificativ (de la 9.000 lire/an la 12.000 lire/an), împrumutul guvernamental nu mai este disponibil, iar plafonul de burse a scăzut.

„Pe piaţa educaţională locală apare nevoia acută de a oferi tinerilor programe de studii la standarde internaţionale, adaptate la nevoile pieţei locale, iar instituţiile educaţionale din ţară fac paşi solizi în a identifica oportunităţile pe care le pot pune la dispoziţia elevilor şi studenţilor români. Pe de altă parte, universităţile britanice încep să caute soluţii pentru a gestiona criza cauzată de BREXIT. Astfel, asocierea instituţiilor educaţionale româneşti cu cele internaţionale începe să ia avânt. În ultimii 5 ani, au fost deschise în România peste cinci programe de licenţă cu model internaţional”, precizează BISM.

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

Misiune de Poliție Aeriană

Publicat de Gabriel Stan, 27 aprilie 2021, 14:31

Andreea Popescu (realizator rubrică): Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale Britanice au aterizat joi, 22 aprilie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța.

Detașamentul britanic, format din aproximativ 200 de militari, piloți și personal tehnic și aeronave Eurofighter Typhoon va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO în următoarele patru luni.

Aceasta este cea de-a treia rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele din 2017 și 2018. Misiunile de poliție aeriană, desfășurate în comun, contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate.

Andreea Popescu (realizator rubrică): Misiunile de Poliție Aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoprabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate.

Raed Arafat: Introducerea saltelelor de salvare va fi făcută în urma unei analize!

Publicat de Andra Radu, 25 februarie 2021, 15:30

Raed Arafat a declarat, astăzi, la Târgu Mureş, că o eventuală introducere a saltelelor de salvare la nivel naţional va fi făcută în urma unei analize pe care urmează să o facă DSU alături de IGSU şi o serie de inspectorate din ţară.

Analiza preliminară arată că există state care le folosesc şi state care au renunţat la acestea, considerându-se că implică riscuri.

„Am creat, după o discuţie cu domnul ministru Bode, un grup de lucru IGSU, DSU şi de la mai multe inspectorate, unele care au saltele, altele care nu au saltele. Pot să vă spun că din analiza preliminară pe care am prezentat-o domnului ministru Bode – şi a asta a fost o chestiune după ce am dat mai multe telefoane şi ne-am interesat la colegii noştri din alte ţări – reiese că sunt multe ţări care au şi multe care nu le folosesc: Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Israel. Fie nu le au, fie chiar le-au scos.

În Franţa, de exemplu, au fost autorizate între anii 1980 şi 1985, după care au fost scoase. La acest moment Franţa face noi studii şi experimente să vadă dacă le reintroduce dacă tehnologiile noi le schimbă părerea, dar încă nu au ieşit cu o concluzie.

Pe de altă parte, există ţări care au. Finlanda are pe fiecare scară o pernă de acest gen, pe care o foloseşte dacă nu poate folosi autoscara. Dar au limitări , de cele mai multe ori că nu pot sări de la o înălţime foarte mare. Există riscul ca oameni care sar, fiindcă nu sunt învăţaţi, pot să sară cu picioarele şi să sufere accidente foarte grave, pot chiar să îşi piardă viaţa. De aceea unele ţări nu le folosesc deloc.

Nu există o practică unitară. Această chestiune a fost analizată de IGSU, în 2015, în ideea că nu poţi să o foloseşti când se sare de la etajul 7-8 sau 10. Este eficientă eventual până la etajul 3 şi nu înseamnă că nu vei avea accidente cu ea.

Grupul va face o analiză, va vedea exact ce se întâmplă şi în celelalte ţări europene, apoi va veni cu o propunere care va fi înaintată şi domnului ministru, după care vom lua o decizie. Decizia va depinde de analiza de risc care va fi făcută de grupul de lucru şi de propunerile făcute”, a declarat Arafat.

„Nu întotdeauna vii cu salteaua şi pui să o instalezi imediat. Plus la persoanele care vor să se arunce, dacă sunt pe acoperiş şi vor să se arunce, pui salteaua, se mută. Altul vede că ai salteaua şi eşti în curs să o instalezi, poate să se arunce, să nu mai aştepte negociatorii sau pe cei care să îl convingă să nu se arunce.

Există riscuri , nu există doar soluţii care să spună că salteaua salvează vieţi. Nu, e o unealtă care există şi la care trebuie analizată introducerea ei pe baza analizei pe care o va face grupul”, a completat Raed Arafat.

Aeroportul din Cluj-Napoca reia cursele spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia!

Publicat de Andra Radu, 7 iulie 2020, 15:00 / actualizat: 7 iulie 2020, 16:35

Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a anunţat că reia cursele aeriene spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia.

„Începând de astăzi, 7 iulie, de pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj se reiau zborurile regulate spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia. Compania aeriană Wizz Air va opera zboruri către 6 destinaţii din Spania, 3 destinaţii din Marea Britanie, o destinaţie din Olanda şi o destinaţie din Belgia”, se arată într-un comunicat trimis, astăzi, de aeroportul clujean.

Potrivit sursei menţionate, spre Marea Britanie vor fi zboruri zilnice spre Londra (Luton) şi câte două curse spre Birmingham (miercuri şi duminică) şi Doncaster (marţi şi sâmbătă).

Spre Spania vor fi cinci curse, la Barcelona (marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică), câte trei spre Madrid (luni, miercuri şi vineri) şi Zaragoza (marţi, joi şi sâmbătă), câte două spre Valencia (marţi şi sâmbătă) şi Alicante (miercuri şi duminică) şi câte una spre Palma de Mallorca (sâmbătă).

Spre Belgia vor fi cinci curse, la Charleroi (marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică), iar spre Olanda, trei curse, la Eindhoven (marţi, joi şi sâmbătă).

„Pentru detalii referitoare la zborul pentru care şi-au achiziţionat bilete de avion, recomandăm pasagerilor să menţină legătura cu operatorul aerian. Totodată, având în vedere situaţia generată de pandemia de Covid-19, pasagerii trebuie să se prezinte la birourile de check-in din aeroport cu 3 ore înainte de zbor, să respecte toate măsurile de distanţare socială, măsurile sanitare obligatorii de purtare a măştii şi toate instrucţiunile personalului aeroportuar”, se mai arată în comunicat.

GCS: Un nou bilanț al îmbolnăvirilor cu noul coronavirus!

Publicat de Andra Radu, 8 iunie 2020, 14:17

Până astăzi, 8 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 20.604 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 14.826 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 1334 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt, Ilfov, Harghita, Tulcea și Buzău, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 125 noi cazuri de îmbolnăvire. La ATI, în acest moment, sunt internați 146 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 2.113 de persoane. Alte 94.405 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 506.115 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 289 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 585 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.304 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19: 1.885 în Italia, 561 în Spania, 84 în Franța, 617 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia.

De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 114 cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 6 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 28 au fost dec larați vindecați: 9 în Germania, 9 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Începând de astăzi, pasagerii ce urmează să călătorească în Marea Britanie vor fi nevoiți să completeze un formular, în situația instituirii carantinei obligatorii pentru toate persoanele venite din afara granițelor. Acesta poate fi găsit accesând link-ul: https://www.gov.uk/provide-journey-contact-details-before-travel-uk.

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, anulat!

Publicat de Andra Radu, 8 aprilie 2020, 12:45

Cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, programată în perioada 27-31 mai, a fost anulată, anunţă organizatorii.

Anul acesta, Japonia era țara invitată la Bookfest.

„O sărbătoare a cărţii are în centrul său bucuria împărtăşită în jurul cuvântului tipărit şi al autorilor acestuia şi nu putem permite ca un astfel de eveniment să fie umbrit de vreun risc sanitar pe care îl putem evita. Mulţumim tuturor iubitorilor de carte ce fac posibilă existenţa Salonului Internaţional de Carte Bookfest şi sperăm să ne putem reîntâlni, în condiţii normale, la următoarele ediţii Bookfest”, se arată în comunicat.

La Salonul Internaţional de Carte Bookfest de anul trecut  au fost prezenţi peste 150 de expozanţi, programul celor cinci zile cuprinzând peste 400 de evenimente, de la lansări şi dezbateri până la proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al ediţiei 2019 a fost Marea Britanie.

La ediţiile internaţionale anterioare ţările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franţa, Ţările de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), Polonia, Cehia, Israel, Suedia şi SUA.

Salonul de Carte Bookfest are ediţii locale în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov şi o altă ediţie internaţională la Chişinău.

Clişeele despre cancer afectează psihicul bolnavilor!

Publicat de Andra Radu, 8 noiembrie 2019, 14:40

Mass media abundă de o serie de clişee atunci când vine vorba despre descrierea cancerului, iar acest lucru este cât se poate de dăunator pentru bolnavi.

Elena Semino, profesor de lingvistică şi arta vorbirii la Universitatea din Lancaster, a realizat un studiu în care a analizat 1,5 milioane de cuvinte din discuţiile pe care le-a purtat cu aproape 200 de persoane care se ocupă de bolnavii de cancer.

Cercetătorul a ajuns la concluzia că atât de des folosita metaforă a „luptei împotriva cancerului” nu ajută cu nimic bolnavii, nu îi menajează, ba, mai mult, le afectează respectul de sine şi moralul, ajungând să se perceapă pe sine ca pe nişte perdanţi, care nu depun destul efort pentru a învinge boala.

Folosirea acestui gen de metafore de către organizaţiile caritabile în campaniile lor poate motiva oamenii să doneze bani, dar în nici un caz nu face bine pacienţilor, la nivel individual.

O altă metaforă des folosită compară cancerul cu un „drum greu”, dar se pare că ea este totuşi mai puţin nocivă atunci când vine vorba de a induce sentimente de vină sau de eşec personal.

Prof. Semino lucrează acum cu autorităţile medicale din Marea Britanie pentru elaborarea unui ghid cu astfel de expresii.

Personalul din sistemul de sănătate este destul de conştient de aceste lucruri, dar se lasă atras fără să vrea pe această pantă a clişeelor. Dacă, însă, un pacient foloseşte chiar el aceste metafore şi afirmă, de exemplu că „se simte un ratat pentru că nu poate câştiga lupta cu cancerul”, atunci doctorii ar trebui să ştie cum să întoarcă aceste cuvinte în favoarea lui: „Nu e o luptă şi nu eşti tu cel care pierde, ştim doar că nu există medicaţia care să te poată ajuta”.

În presă, a devenit deja ceva obişnuit să se spună că cineva „a pierdut lupta cu cancerul”, deşi există atâtea exemple de bolnavi care şi-au trăit viaţa demn şi frumos, fără să merite această catalogare după moarte.

Este important aşadar să schimbăm felul în care vorbim sau scriem despre această boală.

Oamenii consumă prea mult calorii la locul de muncă!

Publicat de Andra Radu, 30 septembrie 2019, 09:00

Un studiu realizat în Marea Britanie a constatat că oamenii consumă prea mult calorii suplimentare la serviciu. Experții recomandă evitarea anumitor produse la locul de muncă, pentru a nu acumula kilograme în plus.

Pe primul loc în acest top „periculos” se află biscuiții, deoarece rareori ne putem limita la o singură gustare de acest fel. Biscuiții conțin grăsimi vegetale, zahăr și făină albă, care pot afecta silueta.

Persoanele care beau mai multe cafele pe zi ar trebui să știe că o ceașcă de cafea cu lapte adăugat poate conține între 80 și 100 de calorii. Experții recomandă doar cafeaua neagră, fără zahăr sau lapte ori înlocuirea acesteia cu un ceai din plante.

Ciocolata este o altă gustare cu urmări asupra siluetei. Astfel, este de preferat ciocolata neagră cu un conținut ridicat de cacao, însă și aceasta cu măsură.

Este binecunoscut faptul că un pumn de nuci și fructe uscate oferă o serie de beneficii pentru sănătate. Cu toate acestea, nucile sunt bogate în grăsimi și adesea la procesul de prelucrare a fructelor uscate se adaugă zahăr.

O singură felie de tort consumată cu ocazia aniversărilor unor colegi poate conține între 300 și 400 de calorii, echivalentul unei farfurii de paste sau al unei porții de pui cu orez și legume.

Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 septembrie 2019, 10:35

Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă

Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.

Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.

Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.

În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.

De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.

Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.

Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.

Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.

Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.

Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.

În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.

Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii

Brexit: cum poate fi redus impactul scenariului fără acord

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 august 2019, 12:26

Dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord, persoanele fizice și întreprinderile din Europa vor fi afectate. UE a adoptat măsuri de atenuare a impactului unei retrageri nereglementate.

UE a pus accentul de nenumărate ori pe faptul că susține o retragere regelmentată a Regatului Unit din Uniune. Aceasta a încheiat un acord de retragere a Regatului Unit pentru a se asigura că va exista în continuare o colaborare cu privire la diverse probleme în avantajul ambelor părți. Cu toate acestea, UE a adoptat măsuri de reducere a impactului unui eventual Brexit fără acord.

Aceste măsuri nu pot oferi avantajele de a face parte din Uniunea Europeană. Sunt doar măsuri temporare și unilaterale. Unele dintre ele cer reciprocitatea Regatului Unit pentru a intra în vigoare.

Soluțiile pe termen lung depind de discuțiile viitoare dintre UE și Marea Britanie.

Iată care sunt măsurile de pregătire a UE pentru un Brexit fără acord:

Vize

Britanicii vor putea intra în Uniunea Europeană fără viză pentru perioade scurte, cu condiția ca același lucru să se aplice cetățenilor europeni care călătoresc în UE.

Aviație

Companiile britanice ar putea oferi servicii în țările UE, cu condiția ca firmele UE să beneficieze de aceleași oportunități în Regatul Unit.

Servicii feroviare

Valabilitatea autorizațiilor de siguranță feroviară ar fi extinsă pentru a asigura continuitatea serviciilor feroviare între Regatul Unit și UE, cu condiția ca Marea Britanie să facă același lucru.

Transport rutier

Transportatorii de marfă și operatorii de autobuz și autocar din Marea Britanie ar putea să ofere servicii între Marea Britanie și UE, cu condiția ca Regatul Unit să ofere acces echivalent pentru companiile din UE.

Securitatea socială

Cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii Regatului Unit din UE ar trebui să păstreze beneficiile protecției sociale dobândite înainte de retragere.

Erasmus +

Elevii și profesorii din Marea Britanie ar fi capabili să-și finalizeze studiile în străinătate în cadrul programului Erasmus +.

Procesul de pace în Irlanda de Nord

Finanțarea pentru programele bilaterale de pace în Irlanda de Nord va continua cel puțin până în 2020 pentru a contribui la susținerea procesului de pace și de reconciliere început prin acordul din Vinerea Mare (n.r. Acordul de la Belfast, semnat  la 10 aprilie 1998).

Pescuit

În cazul în care Regatul Unit este de acord cu reciprocitatea deplină a accesului la apele pentru pescuit, o procedură simplă este pusă în vigoare pentru ca întreprinderile să obțină autorizația de pescuit cu ușurință. Schimbul de cote va fi permis până la finalizarea acestor măsuri la data de 31 decembrie.

În cazul în care Regatul Unit nu este de acord, firmele din UE cărora li se va interzice accesul la apele Regatului Unit ar putea fi eligibile pentru despăgubiri din partea fondului european pentru pescuit și afaceri maritime.

Apărare

Întreprinderile din UE vor putea să exporte în continuare către Marea Britanie anumite articole folosite în scopuri civile și militare.

În unele domenii nu există măsuri speciale. 

În multe domenii nu există măsuri speciale puse la punct ce ar intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord. Acest lucru ar putea aduce costuri suplimentare și necesitatea de a completa anumite documente, de aceea ar fi o idee bună să verificați care este situația la autoritățile relevante din țara sau regiunea dumneavoastră.

Permisul de conducere

Permisele de conducere emise de către o țară europeană sunt recunoscute în mod automat de către alte state membre. În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, acest lucru nu se va mai aplica permiselor britanice. Europenii care doresc să conducă în Marea Britanie vor trebui să verifice validitatea permisului lor la autoritățile din Regatul Unit. Și britanicii vor trebui să facă același lucru în fiecare stat membru în care doresc să conducă. Permisele de conducere internaționale sunt valabile în Marea Britanie și în UE.

Animale de companie

Pașaportul european pentru animalele de companie, care permite ca acestea să călătorească cu proprietarul în altă țară din UE, nu va mai fi valabil în Marea Britanie. Este posibil ca mai multe documente să fie necesare atunci când vă luați animalul de companie spre sau din Marea Britanie.

Tratament medical

În conformitate cu normele UE, persoanele ce dețin cardul european de asigurări sociale de sănătate (EHIC) beneficiază de acces la asistență medicală în timpul șederii temporare într-un alt stat membru. Aceste reguli nu se vor mai aplica în Regatul Unit. Europenii ce călătoresc din UE către Marea Britanie, precum și britanicii care vizitează țările UE ar trebui să verifice dacă asigurarea lor acoperă costurile de tratament medical în străinătate. În caz contrar, călătorii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a-și procura o asigurare privată de călătorie.

Pentru informații suplimentare despre călătoriile spre și din Marea Britanie, consultați acest site al Comisiei Europene.

Rolul Parlamentului

Toate aceste măsuri pot intra în vigoare numai cu aprobarea Parlamentului European.

Orice acord dintre UE și Marea Britanie, inclusiv acordul de retragere, precum și orice acord cu privire la relațiile viitoare dintre cele două părți trebuie să fie aprobat de către Parlament înainte de a intra în vigoare.

Următorii pași

Niciuna dintre aceste măsuri temporare nu poate înlocui acordurile efective. Numai după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea, pot fi revizuite relațiile viitoare între UE și Regatul Unit, ca țară terţă, care ar putea dori să încheie anumite acorduri pentru a se asigura că pot continua să colaboreze în probleme legate de comerț, securitate, migrație sau apărare. Declarația politică atașată acordului de retragere va oferi un cadru general privind modul în care ar putea arăta relațiile dintre UE și Marea Britanie, în cazul în care aceasta va fi ratificată de Regatul Unit.

Premiul Nobel Junior pentru Informatică a fost câştigat de un român

Publicat de Dan Boanţă, 1 iulie 2019, 10:28

Se numeşte Cristian Bodnar şi este de loc din Bistrița. Are doar 21 de ani, iar studiile şi le-a terminat la Universitatea Manchester din Marea Britanie, specialitatea Informatică.

Cristian este românul care a câștigat Premiul Nobel Junior pentru Informatică și a primit o medalie de la Michael D. Higgins, președintele Irlandei, pentru performanțele sale în domeniu.

Cercetarea sa intitulată “Text to Image Synthesis” tradusă „De la text la sinteza imaginii” a uimit experții și i-a convins să-i atribuie premiul Global Winner in Computer Science. Cristian a explicat într-un mod foarte simplu cercetarea sa: a rostit sintagma „floare roșie”, iar programul va desena o floare roșie, așa cum este imaginată de cel care a dat comanda.

5000 de lucrări au fost trimise la 25 de categorii în competiție. Fiecare categorie a avut o comisie specială de experți de la Harvard, Cambridge și Yale. Premiul Nobel Junior este cea mai importantă distincție pentru mediul academic.Acesta recunoaște cele mai bune cercetări și, de asemenea, cercetări originale în diferite discipline, cum ar fi artele, știința și umanitatea creativă.

Președintele Irlandei, Michael D. Higgins i-a acordat lui Cristian o medalie pentru contribuția sa la informatică, la o ceremonie de gală specială, în cadrul unui summit de la Dublin, la care au participat câștigători ai Premiului Nobel, dar și oaspeți onorabili, astronauți de la NASA și cercetători.

De asemenea, reprezentanții universităților participă adesea la summit în căutarea unor noi cercetători. Cristian Bodnar a declarat pentru o revistă de presă că în prezent el consideră că Londra este a doua casă, pentru că este cosmopolită, diversă și sofisticată și că momentan nu are de gând să se întoarcă în România.

Pentru aceasta vară, Cristian s-a alăturat echipei de la centrul „Google X”.

“Trebuia să fie prima mea vară liberă în patru ani, dar n-a fost să fie. Voi fi alături de google x în timpul verii, centrul de cercetare semi-secret al lui Google din California, pentru a lucra la inteligenţa artificială”, i-a declarat Cristian Bodnar, jurnalistului Dan Boanţă.

A sudiat și a muncit mult, iar acum culege roadele. De aceea, în fiecare zi din viața lui, face ceea ce-i place. Fiind bistrițean, municipalitatea a hotărât că nu poate trece cu vederea realizările lui deosebite şi de aceea Cristian Bodnar va primi premiul de excelență al municipiului Bistrița.

Încep alegerile europarlamentare

Publicat de Andra Radu, 23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25

Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.

Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.

Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.

Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.

Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.

La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.

Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.

În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.

Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.

În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.

Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!

Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.

Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.

Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.

Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.

Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.

Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.

Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.

Pericolul incendiului de la Catedrala Notre-Dame a fost eliminat

Publicat de Andra Radu, 16 aprilie 2019, 10:45

Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.

Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.

Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.

Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.

Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.

”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.

Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.

Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.

Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.

De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.

Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.

”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat