Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:24

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire a săptămânii o facem în baza militară Moana din Bangui, unde a avut loc ceremonia oficială în cadrul căreia generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a predat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană generalului de brigadă Nicolae-Gabriel Oros. Evenimentul a reunit înalți oficiali și reprezentanți ai Republicii Centrafricane, Uniunii Europene și României. EUTM RCA a oferit consultanță strategică și a contribuit la dezvoltarea leadershipului, având un impact semnificativ asupra reformei sectorului de apărare al țării. Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan, despre cele 12 luni petrecute în Republica Centrafricană:
Cornel Tonea-Bălan: Un an plin de noutate, de provocări, de partea de familie, un an în care am descoperit o nouă familie, familia EUTM. Am avut onoarea să comand o misiune internațională unde, alături de militari români, au fost militari din alte șapte țări. A fost o provocare, dar provocările fac parte din viața noastră de militari și mi-a părut bine că am avut șansa și onoarea să comand această misiune.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  De asemenea, noul comandant al forței, generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros, a subliniat că are convingerea că aceste progrese vor continua și vor consolida activitățile misiunii, asigurând că EUTM RCA va rămâne un model de angajament și cooperare internațională.
Nicolae-Gabriel Oros: Vom continua proiectele începute și, bineînțeles, vom continua să dezvoltăm prin alte proiecte, astfel încât să putem aduce un plus de valoare aceste misiuni și, respectiv, să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a putea ajuta la dezvoltarea, instruirea armatei centrafricane.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  Din Republica Centrafricană ne mutăm pe mare, unde, după participarea la Exercițiul „Dynamic Move 24” în La Spezia, Italia, gruparea navală a cărei comandă este asigurată de Forțele Navale Române până la sfârșitul anului a traversat Canalul Corint și a ajuns în Marea Egee. Gruparea formată din Puitorul de mine 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” și vânătoarele de mine „Evropi” (Grecia), „Alghero” (Italia), „Tajo” (Spania) și „Akçakoca” (Turcia) a efectuat o escală în portul Izmir înainte de începerea exercițiului, unde personalul și membrii echipajelor navelor din grupare au participat la mai multe ateliere de lucru, pregătindu-se pentru participarea la Exercițiul „Nusret”, organizat de Forțele Navale ale Turciei simultan în Marea Neagră și Marea Egee. Cu amănunte vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al grupării navale.
Mihaela Zaharia: Exerciţiul „Nusret” este organizat anual de Forțele Navale ale Turciei și oferă oportunitatea antrenării aliaților NATO și partenerilor în condiții de mediu reale și complexe, oferind o provocare autentică și exigentă pentru marinari, care au demonstrat pregătire și adaptabilitate în fața unor situații similare celor din operațiunile reale de luptă contra minelor.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  De pe mare revenim pe uscat, unde Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia se pregătește pentru predarea misiunii colegilor de la Murfatlar. Începând cu mijlocul lunii octombrie, militarii dobrogeni vor participa, în cadrul Grupului de luptă din Polonia, alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia.
Locotenentul Valentin Alexandru, din cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians”, despre activitățile derulate săptămâna aceasta:
Valentin Alexandru: Am desfășurat un proces riguros de pregătire a tehnicii de luptă și a echipamentelor în vederea asigurării unei predări eficiente a misiunii către colegii de la Murfatlar. Am efectuat și o serie de verificări tehnice și teste funcționale, pentru a ne asigura că toate sistemele operează la parametrii optimi, am planificat sesiuni practice de instruire, în cadrul cărora echipele mixte vor avea ocazia să lucreze împreună și să-și împărtășească experiența.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:46

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe mare, mai exact pe Nava Şcoală „Mircea”, care a încheiat prima etapă a marșului de instrucție din acest an, etapă pe parcursul căreia cadeții de la bord, români și străini, au avut parte de zile intense de antrenamente pe mare și în arboradă și au reușit să ridice velele pentru navigație. La sfârșitul celor patru zile și 550 de mile parcurse, velierul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” a navigat prin Marea Neagră, Marea Marmara și Marea Egee, a trecut prin strâmtorile Bosfor și Dardanele și a acostat la Pireu, portul Atenei, pentru prima escală a mașului.

Comandorul Mircea Târhoacă (comandantul marșului): Am fost întâmpinat de o delegație extraordinară de români ce se aflau aici, în Pireu, special pentru sosirea navei în port. A fost uimitor să vezi copii de patru, cinci, şase ani cu steaguri naționale care ne întâmpinau pe cheu şi se bucurau enorm de mult când au pășit pentru prima dată pe un pământ românesc în portul Pireu. Probabil că ei mai pășesc pe pământ românesc aici, în Atena, la ambasadă, dar niciodată în portul Pireu nu au pășit pe un pământ românesc, ceea ce ne face mândri, bucuroși și să ducem mai departe această tradiție de ambasador onorific al României pe ape al Navei școală „Mircea”.

Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunile forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre din Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă.

Locotenentul Maria Bibire (ofițer în cadrul Companiei de Stat Major): Activitățile principale executate de către structura din care fac parte sunt asigurarea serviciului de protecție a forței și a perimetrului bazei Butmir, concomitent cu sprijinul real acordat Batalionului multinațional. În ultima perioadă, militarii din cadrul companiei au participat la exercițiul ACHILLES 24, scopul acestui exercițiu fiind verificarea cooperării între structurile dislocate în Camp Butmir și modul de reacție în cazul diferitelor incidente.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Mergem mai departe și ajungem în Polonia, unde un detașament din cadrul Grupului 2 EOD – Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos” a participat la exercițiul internațional EURETEX 24, organizat în poligonul Drawsko Pomorskie. Evenimentul recunoscut pentru complexitatea și standardele ridicate, a reunit echipe EOD din multiple țări, fiecare venind cu propriile proceduri și tehnologii pentru a face față amenințărilor explozive. Un element distinctiv și extrem de valoros a fost integrarea echipelor de detecție a explozivilor cu ajutorul câinilor special antrenați, care au demonstrat o eficiență extraordinară în identificarea pericolelor ascunse. Echipele de detecție, cu ajutorul câinilor, au reușit să identifice rapid dispozitivele explozive, permițând astfel echipei EOD să intervină prompt și să neutralizeze amenințările.

M.A.I. aproape de tine

Publicat de Gabriel Stan, 13 martie 2023, 12:32

La rubrica M.A.I. aproape de tine dedicată colegilor din Ministerul Afacerilor Interne vorbim despre Garda de Coastă a României. În mai puțin de o săptămână, una dintre cele două nave noi ale Gărzii de Coastă intrate în serviciu anul acesta, este vorba despre nava cu numărul de bordaj MAI 1106 urmează să plece în prima emisiune internațională sub egida Agenției Uniunii Europene Frontex.

Nava va executa misiuni de protecție a frontierelor maritime ale Uniunii timp de două luni, în Marea Egee și Marea Ionică.

Bogdan Dinu, de la redacția ”Jurnal Militar” Constanța, a realizat un interviu cu comisarul Nicolae Stignei, comandantul navei MAI-1106, despre misiunile internaționale și noile nave ale gărzii de Coastă din România.

Interviul integral, în format video, îl găsiți pe pagina de Facebook „Jurnal militar” Constanța.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Sunteți comisar la Poliția de Frontieră, dar în același timp sunteţi și absolvent al Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân” pentru locurile rezervate Ministerului de Interne.

Asta se întâmpla acum mai bine de 20 ani. Iată, de atunci aveți o carieră frumoasă. Nu știu, cred că sunt în poate omul cu cea mai multă experiență în misiuni internaționale. Da, Garda de Coastă are și misiuni internaționale pentru cei care nu cunosc.

Nicolae Stignei: Sunt ofițer de carieră. Începând de la vârstă de 14 ani, absolvent şi al Liceului Militar de Marină ”Alexandru Ioan Cuza”, după care am participat și la cursurile Academiei Navale pe locurile, într-adevăr, ale Ministerului Afacerilor Interne. Am absolvit Academia Navală în anul 2002.

De atunci sunt încadrat doar pe navele Poliției de Frontieră, de la funcția de ofițer secund, la cea de comandant, pe diferite tipuri de nave. Am participat în prima misiune internațională a Poliției de Frontieră cu nava, în anul 2009.

De atunci participăm, atât eu cât și colegii mei, la majoritatea misiunilor internaționale sub egida Frontex, în operațiunile comune, cu scopul de a asigura securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Vă amintiți care a fost cea mai dificilă misiune internațională? Ați avut un moment de cumpănă?

Nicolae Stignei: Sunt multe momente de cumpănă care au legătură cu transbordarea migranților, cu îmbarcarea acestora, care au legătură cu relațiile internaționale, pentru că am navigat și am asigurat frontiera externă în zona Grecia-Turcia, unde situația este foarte sensibilă. Sunt foarte, foarte multe probleme.

Sunt cazuri cu copii, sunt cazuri în care copiii sunt folosiți, practic, ca scut uman, ca să oprească ambarcațiunile. Deci sunt foarte, foarte multe. Nu e doar un caz.

Mulţumim lui Dumnezeu că nu am avut cazuri de deces sau alte probleme pe care le-au avut alți colegi din alte state, care sunt foarte, foarte complicate.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Acum haideți să vorbim puțin despre aceste nave. Au fost, practic, proiectate și realizate după cerințele formulate de dumneavoastră și colegii dumneavoastră.

Nicolae Stignei: Pentru nevoile poliției de frontieră sunt nave construite conform experienței noastre, atât în Marea Neagră, în supravegherea frontierei maritime de stat a României, cât și în supravegherea frontierei maritime a Uniunii Europene.

Deci, practic, am încercat să înglobăm tot ceea ce înseamnă tehnică modernă pe un corp capabil să reziste cât mai mult în condiții de mare rea.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): A trecut testul mării, mare de gradul cinci, șase, până la cât sunt proiectate să reziste, să-și îndeplinească misiunile pe mare, de fapt?

Nicolae Stignei: Nava nu are limită, poate să navige în orice condiții de mare, dar vorbim doar despre navigabilitate, nu vorbim despre asigurarea supravegherii. Pentru a asigura supravegherea avem nevoie de o stabilitate ca să putem să folosim radarul de supraveghere, ca să putem să folosim camera de supraveghere.

Noi până acum am navigat pe mare de gradul cinci. Se pot asigura misiuni în condiții foarte bune. Acum va urma testul suprem al oricărei nave.

Vom participa la o misiune sub egida Frontex în Italia, vom traversa Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee și, de asemenea, va mai exista o misiune în Marea Ionică, acolo va fi adevăratul test. Noi sperăm că o să îl treacă cu bine atât echipajul, cât şi nava.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Și în Marea Ionică e o zonă pentru migranți, practic partea aceea dintre Grecia și Italia?

Nicolae Stignei: Da, și acolo, pentru că există două rute, să zicem, una este din Grecia către Italia sau din sud, din partea Africii către sudul Italiei.

Este foarte important în acea zonă să putem să navigâm cât mai departe de coastă ca să putem să asigurăm recuperarea persoanelor în caz de urgență.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Vorbiţi-ne puțin despre navă. Este mai mică decât nava amirală a Gărzii de Coastă „Ștefan cel Mare”, mai mare decât cele pe care le-ați avut în dotare.

Ca tehnologie, ce salt reprezintă, hai să spunem, de la vechile nave ale Mării Negre, cele pe care le-ați prins și dumneavoastră când ați venit în Garda de Coastă, acele pe corp de vedetă torpilare, față de ceea ce comandaţi acum?

Nicolae Stignei: Dacă e să vorbim despre navele Proiect-0111 C, acele VM-uri cum le spuneam eu, vedete maritime, saltul este extraordinar. Saltul, practic s-a făcut, primul salt când am achiziționat din Germania nave la mâna a doua, Proiect P157, şi ăla a fost primul salt.

A urmat nava aceasta, practic am încercat noi să punem pe un corp, pe o lungime de 38 m cât avea nava nemțească, aceasta are 43, tehnologia la momentul actual, care există și pe nava Amiral, adică să avem un radar de supraveghere, o cameră performantă de supraveghere, adaptată condițiilor maritime, instrumente de salvare a vieții omenești pe mare, avem plase de recuperare a persoanelor din apă, rescue star, macara, o ambarcațiune cu bordul foarte performant, atât ambarcațiunea, cât și sistemul de lansare, unic în  Poliție de Frontieră.

Este un sistem de lansare slip-lift, adică ambarcațiunea pleacă într-o secundă, se deschide poarta și ambarcațiunea este la apă. Teste cu chilă rigidă și borduri moi.

O ambarcațiune cu motor in board, care atinge viteza de 42 de noduri, poate transporta 10 persoane pe scaun, o autonomie foarte mare, peste 300 de mile, capabilități de comunicație. Suntem la zi cu tot ceea ce spune tehnica de navigat.

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Foarte pe scurt câteva date tehnice.

Nicolae Stignei: Nava are o lungime de 43 m, o lățime de 8 m, are un pescaj de până la 3 m. În același timp are un sistem de stabilizare pe mare rea, avem stabilizatoare active, o viteză de 30 de noduri asigurată de patru motoare MTU, cu capacitate de 2.000 de cai putere fiecare, elice cu pas fix.

Avem toată aparatura de navigație modernă, cu radar de navigație, aparatură de comunicație, la fel avem un tun de stins incendiu pentru alte nave, un tun cu aer comprimat pentru oprirea ambarcațiunilor neprielnice.

La momentul actual la navă nu există mijloace letale decât la momentul individual, ulterior să fim dotați și cu armament letal.

În cadrul Poliției de Frontieră avem un mozaic de agenți ca membrii echipajului, care provin atât de pe băncile școlii de maiștri de marină „Amiral Murgescu”, de pe locurile Ministerului Afacerilor Interne, cât și din foști sergenți, soldați care și-au exercitat stagiul la marina grăniceri pe vremuri și de asemenea din personalul încadrat din sursă directă care are specialitate de marină.

La navă este nevoie de tot acest mozaic, pentru că avem nevoie și specialiști care să aibă grijă de tehnică și de personal, care să asigure aspectul, să zicem, marinăresc al navei și întreținerea.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 14:20

Teodora Mazere (realizator rubrică): Săptămâna aceasta a debutat în forţă pentru Gheparzii Transilvani, prin derularea unui exercițiu de rezolvare a unei situații tactice desfășurat în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie, alături de structuri antiaeriene aparținând armatei poloneze și armatei spaniole.

Desfășurarea acestui exercițiu de nivel baterie a îmbunătățit relațiile de comandă control, prin aplicarea corectă a procedurilor existente la nivelul subunității, precum și coordonarea cu alte structuri din cadrul Alianței NATO, pentru selecția și repartiția țintelor în funcție de parametri de zbor al acestora.

Căpitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a XI-a: Este pentru prima dată, de la dislocarea noastră în Polonia, când participăm la un astfel de exercițiu, în care au fost angrenate diverse sisteme de apărare antiaeriană ce aparțin armatei poloneze și armatei spaniole, cu scopul de a detecta, urmări și intercepta ţinte aeriene marcate de avioane și elicoptere poloneze, care au survolat spațiul aerian pe întreaga perioadă a activității de instruire în comun.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Pentru că se apropie sezonul estival, de pe continent ne mutăm pe mare. La mai puțin de o săptămână de când a părăsit portul militar Constanța pentru al doilea marș internațional de instrucție al anului, Nava-Şcoală „Mircea” a navigat prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, prin Marea Marmara și Marea Egee, iar în prezent se află în sudul Peloponezului, după trecerea prin arhipelagul grecesc, urmând să intre în Marea Ionică.

La bord se află 100 de studenți militari români și străini, principala activitate pentru cadeți fiind reprezentată de instrucția și antrenamentele pentru lucrul în arboradă, având în vedere că, în mai puțin de două săptămâni, nava va participa la prima regată. Deși toți s-au aflat la prima experiență de acest fel, instructorii navei au fost mulțumiți.

Locotenent Ștefan Scutelnicu, ofițerul secund al navei: Sunt chiar mai mult decât mulțumit de modul în care s-au descurcat. Fiind prima experiență de genul acesta pentru ei, mă așteptam să fie mai timorați.

Bineînțeles, ca în fiecare generație, au fost și câteva exemple de cadeți care au avut puțin mai multă frică, dar și în ei am văzut potențialul și dorința de a-şi depăși, de a-și învinge aceste temeri, de a ajunge să lucreze cât mai sus în arboradă și să demonstreze că pot fi la fel de buni precum colegii lor.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe mare revenim pe uscat, iar ultima oprire o facem pe continentul asiatic, mai precis în Irak, acolo unde se desfășoară operația „NATO Mission Irak”. Lansată în 2018, sub tutela NATO, ca urmare a unei solicitări din partea Guvernului irakian, această misiune are drept obiectiv consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului.

Colonel Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă în cadrul „NATO Mission Irak”: Misiunea este a asigura consilierea, în special la nivel strategic și operativ, dar în ultima vreme am început să luptăm chiar și la nivel tactic în ceea ce privește evaluarea capacității de luptă a structurilor și comandamentelor armatei irakiene.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 4 aprilie 2022, 15:29

Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava-şcoală Mircea a încheiat prima etapă a marșului de instrucție și se află în escală în portul Souda, din Insula Creta, Grecia. Velierul a străbătut în Marea Neagră, Marea Marmara, Strâmtorile Bosfor și Dardanele și apoi toată Marea Egee, de la nord la sud, pe o vreme frumoasă și valuri propice.

Cei 92 de elevi au continuat procesul de amarinizare la bord, de familiarizare cu urcatul în arboradă şi au participat activ la lucrările de mentenanță.

Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul Navei-şcoală Mircea: Am făcut aproximativ 800 de mile, am navigat prin două strâmtori. Vremea a ținut cu noi. Aici, în Souda, nu suntem pe continent, suntem la o distanță destul de mare de locul în care se află Consulatul sau Ambasada României.

Lucrurile au decurs cum ne-am dorit noi, rezultatele se văd de la o zi la alta. Într-adevăr, efortul și munca celor din echipaj a fost destul de mare, dar cu migală și cu dăruire, și pot spune că cei din Forțele Navale în situații de criză, într-o situație în care avem un termen limită la care trebuie să punem lucrurile la punct, militarii noştri fac față la aşa ceva.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe mare, poposim pe bătrânul continent şi ne oprim în Polonia, unde zilele trecute militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier” s-au instruit în Poligonul din apropierea bazei, alături de aliații din cadrul grupului de luptă.

Militarii români au avut ocazia să cunoască atât tehnica de apărare antiaeriană, tehnica de infanterie, cât și tehnica de artilerie terestră a partenerilor; de asemenea „Gheparzii de Fier” le-au prezentat militarilor americani și polonezi, prezenți în poligon, tehnica de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României, activitatea încheindu-se cu un exercițiu tactic comun, obiectivul principal fiind menținerea unui nivel ridicat de cooperare și interoperabilitate al aliaților NATO.

Sublocotenent Ionel Lucian, comandant Secție Tragere, în cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia: Am avut un exercițiu tactic de nivel ‘pluton’. Ne-am instruit împreună cu aliații și partenerii în cadrul battle grupului. Noi am văzut cum pun ei tactica în teren, din punctul de vedere al doctrinei țării respective și cum punem noi problema astfel încât să realizăm procesul de interoperabilitate dintre aliații NATO.

Teodora Mazere: Din Polonia mergem în Balcani, unde infanteriștii olteni își continuă misiunea în Camp Butmir, Sarajevo.

Detașamentul românesc se află sub comanda operațională a comandamentului forțelor întrunite din Statul Major al Apărării, integrat în Batalionul multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.

Militarii români execută activității în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și înscrierea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Părăsim continentul european și mergem în Asia, mai precis în Irak, acolo unde se desfășoară operația NATO Mission Irak. Lansată în urma summimtului de la Bruxelles din 2018, sub egida NATO, ca urmare a unei solicitări din partea Guvernului irakian, această misiune are ca principal obiectiv consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului. Colonel Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă, în cadrul NATO Mission Irak.

Vasile Bătinaș: Rolul nostru aici este acela de a consilia partenerii irakieni, astfel încât să avem o structură robustă, în al doilea rând să avem un sistem de raportare coerent, care să scoată în evidență deficiențele și măsurile care se pot lua și în al treilea rând să încercăm standardizarea evaluării capacității de luptă, astfel încât imaginea să fie una corectă, completă și pe cât se poate obiectivă.

Iulian Fota: “Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa Uniunii Europene, șantajează Uniunea Europenă. Putem să avem și faze mai dure, inclusiv prin utilizarea forţei militare”

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 12:22

Cristian Dumitrașcu (realizator): Armata britanică va ajuta Polonia la consolidarea frontierei cu Belarus, prin îmbunătățirea gardurilor și barierelor, dar și în eventualitatea în care va fi construit un zid.

Decizia vine după ce valurile de migranți au forțat trecerea în ultimele zile. Despre aceasta este vorba și în interviul nostru obișnuit de la Subiectul săptămânii unde l-am invitat pe analistul în Relații Internaționale, Iulian Fota.

Este un interviu pe această temă a crizei actuale de la granița dintre Polonia și Belarus, în câteva secunde ascultăm.

Domnule Fota, bun venit la Jurnal militar! Avem o situație nemaiîntâlnită, o situație care îngrijorează toată Europa, îngrijorează toate marile cancelarii, dar cred că mai mult ne-ar putea îngrijora pe noi românii, polonezii cei care suntem la granița de est a NATO.

Ce părere aveți despre această acțiune, susținută se pare de Rusia, cu imigranții aduși la granița dintre Belarus și Polonia?

Iulian Fota: Avem o situație foarte complicată, îngrijorătoare pentru că dacă nu este corect gestionată și deocamdată, căutăm cea mai bună formă de gestionare a ei, această situație poate degenera și are și o componentă militară.

De altfel, chiar dacă sunt acolo trimişi doar ca să susțină autoritățile civile, vedem din imaginile pe care le difuzează televiziunile, că avem o semnificativă prezență militară și pe partea țărilor NATO UE, Polonia, ţările baltice, dar și pe partea Belarusului, semnificativă prezenţă militară în zona la care ne referim.

Deci o situaţie complicată. Belarus încearcă să destabilizeze Polonia și două dintre țările baltice, pune presiune pe graniţa UE, șantajează UE și repet, dacă nu găsim o formulă rezonabilă de gestionare, putem să avem și faze mai dure, mai urâte ale acestei crize, inclusiv prin utilizarea forţei militare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Înfricoşătoare perspectivă. Şi aici aș veni cu două întrebări: dacă nu vom gestiona cum trebuie, încercaţi să dezvoltați – cum am putea să gestionăm noi ca Uniune Europeană această situație?

Iulian Fota: Nu prea ştim în momentul ăsta, căutăm cea mai bună variantă. Și de ce suntem într-o astfel de postură? Pentru că este pentru prima dată când într-o manieră atât de directă, de cinică, de violentă, un stat vecin folosește problema asta foarte complicată a migraţiei pe post de armă.

Noi am mai avut astfel de situații în sud, Marea Mediterană, în Marea Egee, când anumite state păreau tentate mai degrabă să pună presiune pe UE, facilitând anumite fluxuri migraționale fără neapărat a le utiliza ca armă.

Cel puțin la cât mă pricep eu și cât am citit, cred că e prima dată când o țară neoccidentală și, paradoxal, o ţară europeană folosește migrația pe post de armă. Acesta e un lucru care trebuie să ne dea de gândit şi pentru că suntem puşi într-o situaţie nouă, suntem la începutul procesului de căutare a soluțiilor.

Încercăm să ne dăm seama care sunt acele manevre pe care noi le avem la dispoziție pentru a gestiona situaţia astfel încât să ieșim diplomatic, pașnic din această situație complicată, ambele părți să păstreze un minim de relații între ele, mă refer aici la Belarus și la UE, pentru că, dincolo dictatorul care conduce Belarus, e vorba și de populația de acolo şi nu în ultimul rând să nu adăugăm un dosar suplimentar, și ăsta complicat, deja listei prea lungi de probleme între Rusia și Occident.

Şi, apropo de vești îngrijorătoare, chiar azi mă uitam pe Bloomberg, Bloombergul avertiza asupra unui pericol de invazie militară în Ucraina și în contextul ăsta înțelegem și vizita șefului CIA la Moscova, de acum câteva zile. Deci în continuare politica europeană e foarte complicată, conține multe dosare periculoase și de aici și frământarea cancelariilor occidentale.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Situație foarte complicată, vom sta cu ochii pe acest subiect și să sperăm că se vor găsi aceste soluții despre care dumneavoastră spuneați, pentru că este un tip nou de război hibrid, adică este în cadrul general de război hibrid, dar un tip nou.

Iulian Fota: Situaţia este departe de a căpăta o soluție, pentru că, din păcate, e un joc de sumă zero, deci cu alte cuvinte ceea ce populația din Belarus vrea nu poate oferi dictatorul Lukaşenko, ruşii sunt şi ei amestecaţi în povestea asta pentru că nici lor nu le-ar conveni un proces de democratizare în Belarus şi, ca atare, nu văd la orizont vreo ameliorare sau vreo soluție rezonabilă pe termen mediu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult. A fost invitat la „Subiectul săptămânii” analistul în relații internaționale Iulian Fota. Domnule Fota, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio, la „Jurnal militar”.

Sursa foto: CNN.com

Grecia şi Bulgaria anunţă o cale ferată care va lega Marea Egee de Marea Neagră; România, posibil partener

Publicat de adinaiftime, 7 septembrie 2017, 18:00

Premierul bulgar Boiko Borisov şi omologul său grec Alexis Tsipras au anunţat miercuri că au stabilit planuri pentru construirea unei noi căi ferate care să lege Marea Egee de Marea Neagră, ocolind Strâmtoarea Bosfor congestionată de un trafic intens, la proiect putând să se alăture ulterior Serbia şi România, relatează AFP.

‘Avem voinţa de a face ca Balcanii să avanseze’, a declarat Alexis Tsipras în portul Kavala, situat în nordul Greciei, unde a semnat cu Borisov un memorandum privind acest proiect.

‘Suntem pe cale să deschidem noi rute comerciale care să lege Marea Egee de Dunăre şi de Marea Neagră’, a adăugat premierul elen în faţa presei.

Acest proiect, aprobat de Uniunea Europeană, dar ale cărui date de început şi de finalizare nu sunt cunoscute, are ca scop legarea marilor porturi elene Salonic şi Kavala de cele bulgare Burgas, Varna şi Ruse.

Numai tronsonul grec ar costa circa patru miliarde de euro.

Sunt în derulare discuţii pentru a atrage Serbia în acest proiect, precum şi România într-o etapă ulterioară, a precizat Borisov.

O întâlnire între cele patru state vizate va avea loc la Varna pe 3 octombrie, a mai spus premierul bulgar.

(Agerpres/FOTO arhivă imagenes.4ever.eu)

Eurogrupul decide astăzi asupra ajutorului financiar pentru Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 august 2015, 09:45

Miniștrii de finanțe din zona euro se reunesc astăzi, la Bruxelles, pentru a se pronunța asupra noului plan de ajutor internațional pentru Grecia. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, s-a arătat circumspectă față de acest acord încheiat de urgență, exprimându-și preferința față de un credit-punte, care să permită Atenei să onoreze scadența din 20 august, dar și un timp suplimentar pentru discutarea planului.

Grecia are încă o problemă foarte serioasă, pe lângă cea financiară: fluxul de imigranți ilegali veniți în insule de peste Mediterana. Situația se acutizează cu fiecare zi.

Insula Kos este poartă de intrare europeană în Marea Egee, renumită ca destinație turistică și nu pentru capacitatea de a gestiona problemele miilor de imigranți, cei mai mulți veniți din Siria și din Afganistan.

Comisarul Dimitris Avramopoulos s-a întâlnit ieri la Atena cu 6 miniștri greci: printre care ministrul de interne, cel responsabil cu migrația, ordinra publică și sistemele de protecție și ministrul sănătății.

Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene declara, ieri la prânz:

În această întâlnire comisarul va sublinia în ce fel poate sprijini Comisia Europeană, Grecia, pentru a face față valului în creștere de migranți care ajung în țară, în special pe insula Kos.

Pe insula cu aproximativ 33.000 de locuitori, situația, foarte încordată de câteva luni încoace, este în pragul exploziei. În lipsa unor structuri specifice pentru primirea și cazarea imigranților, refugiații dorm în corturi sau prin adăposturi improvizate în parcuri, în străzi, în port sau chiar pe plajele care în mod normal sunt destinate turiștilor, principala sursă de venit a insulei, scrie Le Monde. E nevoie de multe zile, uneori chiar de săptămâni, pentru ca imigranții să se înregistreze la poliția greacă astfel încât să obțină un permis care să le dea voie să își continue drumul spre Atena și alte state europene.