Conferința internațională „Gândirea militară românească” – ediția a VI-a
Publicat de Gabriel Stan,
18 noiembrie 2024, 16:11
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a organizat, miercuri și joi, la Palatul Cercului Militar Național din Capitală, a VI-a ediție a Conferinței internaționale „Gândirea militară românească”.
Tema din acest an s-a referit la strategiile de apărare și cooperare militară pentru asigurarea securității în regiunea Mării Negre.
La eveniment au participat specialiștii din domeniul securității din țară și din străinătate, reprezentanți ai categoriilor de forțe, comandamentelor aliate și ai instituțiilor de învățământ militar și civil.
Potrivit organizatorilor, seria de conferințe oferă o platformă pentru dezbateri privitoare la provocările actuale din regiunea Mării Negre, în condițiile în care modelul de securitate globală și regională s-a schimbat dramatic după 24 februarie 2022, atunci când Federația Rusă a invadat Ucraina.
Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au participat la Exercițiul Multinațional „Poseidon 24” organizat de Bulgaria în apele sale teritoriale. Nava maritimă pentru scafandri „Grigore Antipa” a luat parte la antrenamente, unde a desfășurat misiuni de cercetare maritimă, de asigurare a asistenței medicale hiperbare, de căutare și salvare pe mare.
Poseidon este un exercițiu organizat anual, alternativ de Bulgaria și România, și are ca obiectiv principal creșterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante. Am aflat de la comandantul navei „Grigore Antipa”, căpitan comandorul Cristian Mitu: Cpt. cdor. Cristian Mitu: Primul exercițiu multinațional desfășurat în apele teritoriale ale altei țări decât România – suntem foarte entuziaști, suntem foarte mândri de ce am realizat pentru navă. Arătăm că suntem o nouă capabilitate a Forțelor Navale, gata să participăm în orice colț al lumii suntem trimiși. La bord avem atât echipajul navei, cât și o grupă de scafandri de mare adâncime, integrată, astfel încât noi putem executa toate misiunile specifice acestei categorii, numită scafandri de mare adâncime. Adrian Gîtman (realizator rubrică): La exercițiu a fost prezent și dragorul maritim locotenent Dimitrie Nicolescu, alături de celelalte nave din grupul operativ Româno-bulgaro-turc pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, aflat la cea de-a treia activare din acest an.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit luni, 28 octombrie, la sediul ministerului, cu președintele Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore al Forțelor Armatei Iordaniene, general-maior Yousef Ahmed Al-Hunaity.
Discuțiile dintre cei doi oficiali au vizat stadiul și perspectivele relațiilor de cooperare bilaterală în domeniul apărării, în contextul evoluțiilor din mediul global de securitate, cu precădere asupra situației actuale din regiunile Mării Negre și Orientului Mijlociu.
Tot la sediul Ministerului Apărării, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a primit vizita unei delegații a Comitetului NATO pentru Politica de Apărare și Planificare, condusă de Angus Lapsley, asistentul Secretarului General al Alianței Nord-Atlantice.
În cadrul întâlnirii a fost subliniată importanța consolidării solidarității aliate în actualul context de securitate, cu accent pe regiunea Mării Negre și evidențiate prioritățile României în cadrul NATO.
Secretarul de stat Simona Cojocaru a declarat că solidaritatea aliată este exersată în teren, iar unitatea între aliați reprezintă cea mai bună strategie pentru a răspunde la provocările actuale la adresa securității în aria euro-atlantică.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire a săptămânii o facem în baza militară Moana din Bangui, unde a avut loc ceremonia oficială în cadrul căreia generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a predat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană generalului de brigadă Nicolae-Gabriel Oros. Evenimentul a reunit înalți oficiali și reprezentanți ai Republicii Centrafricane, Uniunii Europene și României. EUTM RCA a oferit consultanță strategică și a contribuit la dezvoltarea leadershipului, având un impact semnificativ asupra reformei sectorului de apărare al țării. Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan, despre cele 12 luni petrecute în Republica Centrafricană: Cornel Tonea-Bălan: Un an plin de noutate, de provocări, de partea de familie, un an în care am descoperit o nouă familie, familia EUTM. Am avut onoarea să comand o misiune internațională unde, alături de militari români, au fost militari din alte șapte țări. A fost o provocare, dar provocările fac parte din viața noastră de militari și mi-a părut bine că am avut șansa și onoarea să comand această misiune. Eduard Nicola (realizator rubrică): De asemenea, noul comandant al forței, generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros, a subliniat că are convingerea că aceste progrese vor continua și vor consolida activitățile misiunii, asigurând că EUTM RCA va rămâne un model de angajament și cooperare internațională. Nicolae-Gabriel Oros: Vom continua proiectele începute și, bineînțeles, vom continua să dezvoltăm prin alte proiecte, astfel încât să putem aduce un plus de valoare aceste misiuni și, respectiv, să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a putea ajuta la dezvoltarea, instruirea armatei centrafricane. Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Republica Centrafricană ne mutăm pe mare, unde, după participarea la Exercițiul „Dynamic Move 24” în La Spezia, Italia, gruparea navală a cărei comandă este asigurată de Forțele Navale Române până la sfârșitul anului a traversat Canalul Corint și a ajuns în Marea Egee. Gruparea formată din Puitorul de mine 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” și vânătoarele de mine „Evropi” (Grecia), „Alghero” (Italia), „Tajo” (Spania) și „Akçakoca” (Turcia) a efectuat o escală în portul Izmir înainte de începerea exercițiului, unde personalul și membrii echipajelor navelor din grupare au participat la mai multe ateliere de lucru, pregătindu-se pentru participarea la Exercițiul „Nusret”, organizat de Forțele Navale ale Turciei simultan în Marea Neagră și Marea Egee. Cu amănunte vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al grupării navale. Mihaela Zaharia: Exerciţiul „Nusret” este organizat anual de Forțele Navale ale Turciei și oferă oportunitatea antrenării aliaților NATO și partenerilor în condiții de mediu reale și complexe, oferind o provocare autentică și exigentă pentru marinari, care au demonstrat pregătire și adaptabilitate în fața unor situații similare celor din operațiunile reale de luptă contra minelor. Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe mare revenim pe uscat, unde Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia se pregătește pentru predarea misiunii colegilor de la Murfatlar. Începând cu mijlocul lunii octombrie, militarii dobrogeni vor participa, în cadrul Grupului de luptă din Polonia, alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia.
Locotenentul Valentin Alexandru, din cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians”, despre activitățile derulate săptămâna aceasta: Valentin Alexandru: Am desfășurat un proces riguros de pregătire a tehnicii de luptă și a echipamentelor în vederea asigurării unei predări eficiente a misiunii către colegii de la Murfatlar. Am efectuat și o serie de verificări tehnice și teste funcționale, pentru a ne asigura că toate sistemele operează la parametrii optimi, am planificat sesiuni practice de instruire, în cadrul cărora echipele mixte vor avea ocazia să lucreze împreună și să-și împărtășească experiența.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru a reprezentat România la Forumul de Securitate de la Varșovia. Invitată în cadrul a două secțiuni ale conferinței, Simona Cojocaru a subliniat rolul regiunii Mării Negre în arhitectura de securitate europeană și eurotlantică. Oficialul român a arătat că regiunea este ținta acțiunilor agresive ale Rusiei, prin atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare și propagandă. În Polonia, Simona Cojocaru s-a întâlnit cu omologii din țara gazdă și Marea Britanie, cu care a discutat despre accelerarea măsurilor de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Deschidem ediția de astăzi cu vești din Republica Centrafricană, unde contingentul militar românesc din cadrul misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană a întreprins recent o acțiune umanitară caritabilă. Au fost donate alimente, medicamente și rechizite pentru un cămin care se ocupă de tinerele abandonate. Într-un context internațional dificil, misiunea militarilor români în Republica Centrafricană demonstrează dedicarea pentru sprijinirea celor mai vulnerabili și pentru promovarea păcii și securității. Despre relațiile interumane și interacțiunea băștinașilor cu militarii ne vorbește locotenentul Iulian Eavaz, comandantul Detașamentului de protecție a forței în cadrul misiunii Uniunii Europene în Republica Centrafricană. Iulian Eavaz: Populaţia e destul de prietenoasă cu noi, ne tratează de la egal la egal. Distanța lor socială este un pic mai redusă. Atunci când doresc să vorbească cu noi, se apropie mult mai mult de noi decât suntem noi obișnuiți în Europa. Distanța de la care două persoane poartă o convorbire este undeva la doi metri, pentru persoane care nu sunt neapărat prietene. Ei bine, aici această distanță scade la un metru, poate sub un metru uneori. Teodora Mazere (realizator rubrică): Mai este o lună de zile până când militarii Detașamentului de apărare antiaeriană rotația 16 vor prelua comanda de la colegii lor focșăneni, dislocați în Polonia. Zilele trecute au finalizat etapa de pregătire pentru misiune, fiind evaluați în poligonul Murfatlar. În tot acest timp, militarii detașamentului ‘Sky Guardians’ au participat la ultima ședință de tragere cu armamentul de infanterie. Începând cu anul 2017, Armata României participă în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate în sistem rotațional în nord-estul Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia din 2016. Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima staționare de astăzi este la bordul Dragorului maritim 30 ‘Sublocotenent Alexandru Axente’, care participă timp de nouă zile la a doua activare a Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. În perioada 25-27 septembrie, Forțele Navale ale Turciei au organizat exercițiul multinațional NUSRET ’24, la care au participat navele din cadrul grupării și cărora li s-a alăturat Puitorul de mine și plase 274 ‘Viceamiral Constantin Bălescu’, navă care din luna iunie a preluat comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor. Căpitan comandorul Ionuț Diaconu, șeful de Stat Major al Divizionului 146 Nave Minare-Deminare.
Ionuț Diaconu: Această grupare, înființată în luna iulie a acestui an, a fost desemnată și formată din nave aparținând forțelor navale române, bulgare și turce. Este o misiune grea, o misiune cu un pericol real de mine în Marea Neagră. Ca diferențe este modul de luptă, modul de descoperire și modul de distrugere a acestor mine.
Robert Kammerer, noul atașat american al apărării în România
Publicat de Gabriel Stan,
2 septembrie 2024, 19:23
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Noul atașat american al apării în România este colonelul Robert Kammerer.
Acesta s-a întâlnit, marți, la București, cu ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, cu care a discutat despre proiectele comune și despre oportunitățile de cooperare în contextul actualelor provocări geostrategice din regiunea euroatlantică.
Angel Tîlvăr și-a exprimat convingerea că relația română-americană, în cadrul parteneriatului strategic dintre cele două state, va continua să păstreze același nivel consistent al dialogului politico-militar și al cooperării între forțele armate.
Ministrul apărării a mulțumit părții americane pentru angajamentul în România, aspect esențial în consolidarea posturii de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre, într-un mediu de securitate aflat în continuă schimbare.
Colonelul Kammerer îi succede în funcție colonelului Keith Derbenwick, aflat la finalul mandatului de atașat militar în țara noastră.
O echipă EOD a Centrului 39 scafandri a intervenit marți pentru distrugerea unei mine găsite în zona grindului Chituc, de la Marea Neagră. Misiunea a fost executată în urma unei sesizări din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța cu privire la un obiect suspect eșuat pe țărm.
Mina provine cel mai probabil din zona de conflict ruso-ucrainean. Am aflat de la purtatorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, colonelul Corneliu Pavel:A fost vorba despre o mină tip IARN pentru desant amfibiu fluvial. Este pentru prima dacă când acest tip de mine ajunge la noi pe țărmurile românești.
De la începutul războiului și până în prezent au fost în total neutralizate 105 mine în apel în apele mării negre.
Forțele Navale Române desfășoară împreună cu colegii noștri de la Forțele Aeriene și Forțele Terestre precum și cu partenerii din Alianța Nord Atlantică acțiuni sistematice de cercetare a spațiului maritim și terestru din proximitatea graniței cu Ucraina pentru a preveni astfel de evenimente nedorite.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și omologul luxemburghez, generalul Steve Thull, au vizitat marți Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est din Sibiu și Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu. Cei doi oficiali au discutat despre integrarea militarilor luxemburghezi în Grupul de Luptă NATO găzduit de țara noastră și au evaluat situația de securitate din zona extinsă a Mării Negre și programul de antrenamente și exerciții comune pe teritoriul României.
Generalul Vlad a apreciat că nivelul de cooperare dintre militarii români și partenerii din structura aliată este unul excelent, iar contribuția militarilor luxemburghezi rămâne esențială în procesul realizării capacității operaționale inițiale a grupului de luptă de nivel brigadă, care va avea loc la începutul anului viitor.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Navele militare din compunerea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, au fost în escală timp de 3 zile în Portul Constanța pentru refacerea capacității de luptă.
La ceremonia organizată cu acest prilej a fost prezentă și Simona Cojocaru, Secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale în Ministerul Apărării Naționale. Simona Cojocaru: Doresc să profit de această ocazie pentru a-mi exprima aprecierea față de echipajele navelor din Turcia, Bulgaria și România. Profesionalismul lor este foarte apreciat și a contribuit la succesul acestei misiuni. Efortul nostru comun va asigura libertatea de navigație atât pentru navele comerciale, cât și pentru cele militare în partea de est a zonei euroatlantice și va spori cooperarea și interoperabilitatea între forțele noastre. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Cele patru nave ale grupării, o navă de sprijin logistic de comandament și un vânător de mine din Turcia, un alt vânător de mine din Bulgaria și Dragorul maritim 30 “Sublocotenent Alexandru Axente” al Forţelor Navale Române au început la 1 iulie misiunile specifice de monitorizare și cercetare împotriva minelor în raioane maritime din Marea Neagră. Până la sfârșitul acestui an, comanda grupului este asigurată de Forțele Navale Turcești. Yusuf Karagulle: Sunt comandantul grupării de combatere a minelor în Marea Neagră. De la activarea grupului, am realizat o integrare robustă a forţelor participante şi am crescut nivelul de cooperare existent între forţele noastre navale. Grupul este acum pregătit să desfăşoare toată gama de misiuni în ceea ce priveşte ameninţările reprezentate de minele marine în derivă. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Gruparea navală a desfăşurat şi activităţi de menţinere a siguranţei căilor de navigaţiei în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 24, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei. Principalul scop al grupului operativ este menținerea în siguranță a traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine și prin operații de căutare și salvare pe mare.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe mare, mai exact pe Nava Şcoală „Mircea”, care a încheiat prima etapă a marșului de instrucție din acest an, etapă pe parcursul căreia cadeții de la bord, români și străini, au avut parte de zile intense de antrenamente pe mare și în arboradă și au reușit să ridice velele pentru navigație. La sfârșitul celor patru zile și 550 de mile parcurse, velierul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” a navigat prin Marea Neagră, Marea Marmara și Marea Egee, a trecut prin strâmtorile Bosfor și Dardanele și a acostat la Pireu, portul Atenei, pentru prima escală a mașului.
Comandorul Mircea Târhoacă (comandantul marșului): Am fost întâmpinat de o delegație extraordinară de români ce se aflau aici, în Pireu, special pentru sosirea navei în port. A fost uimitor să vezi copii de patru, cinci, şase ani cu steaguri naționale care ne întâmpinau pe cheu şi se bucurau enorm de mult când au pășit pentru prima dată pe un pământ românesc în portul Pireu. Probabil că ei mai pășesc pe pământ românesc aici, în Atena, la ambasadă, dar niciodată în portul Pireu nu au pășit pe un pământ românesc, ceea ce ne face mândri, bucuroși și să ducem mai departe această tradiție de ambasador onorific al României pe ape al Navei școală „Mircea”.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunile forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre din Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă.
Locotenentul Maria Bibire (ofițer în cadrul Companiei de Stat Major): Activitățile principale executate de către structura din care fac parte sunt asigurarea serviciului de protecție a forței și a perimetrului bazei Butmir, concomitent cu sprijinul real acordat Batalionului multinațional. În ultima perioadă, militarii din cadrul companiei au participat la exercițiul ACHILLES 24, scopul acestui exercițiu fiind verificarea cooperării între structurile dislocate în Camp Butmir și modul de reacție în cazul diferitelor incidente.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Mergem mai departe și ajungem în Polonia, unde un detașament din cadrul Grupului 2 EOD – Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos” a participat la exercițiul internațional EURETEX 24, organizat în poligonul Drawsko Pomorskie. Evenimentul recunoscut pentru complexitatea și standardele ridicate, a reunit echipe EOD din multiple țări, fiecare venind cu propriile proceduri și tehnologii pentru a face față amenințărilor explozive. Un element distinctiv și extrem de valoros a fost integrarea echipelor de detecție a explozivilor cu ajutorul câinilor special antrenați, care au demonstrat o eficiență extraordinară în identificarea pericolelor ascunse. Echipele de detecție, cu ajutorul câinilor, au reușit să identifice rapid dispozitivele explozive, permițând astfel echipei EOD să intervină prompt și să neutralizeze amenințările.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Direcţia Hidrografică Maritimă a organizat în perioada 2-4 iulie, la Constanța, cea de-a 24-a ediție a conferinței comisiei hidrografice pentru Marea Mediterană și Marea Neagră. În acest context, direcția, în calitate de autoritate națională în domeniu, a preluat președinția comisiei pentru o perioadă de doi ani. Inițiativa este destinată consolidării colaborării în domeniul hidrografiei, cartografiei și oceanografiei între statele riverane celor două mări, membre ale Organizației Hidrografice Internaționale. Conferința a reunit experți naționali și internaționali, reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor non-guvernamentale care au dezbătut cele mai recente tendințe și inovații și au analizat soluții moderne de îmbunătățire a siguranței navigației. La lucrările conferinței a fost prezent și viceamiralul Mihai Panait, șeful c.
Mihai Panait: Minele derivante reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri. Este important să înțelegem și să putem să găsim cele mai bune soluții pentru a reduce aceste riscuri, pentru a menține libertatea de navigație în zona noastră de responsabilitate și facem acest lucru cu suportul Direcției Hidrografice Maritime, cu suportul tuturor forțelor și mijloacelor implicate în aceste acțiuni militare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Gruparea Navală pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră a devenit operațională. Comanda grupării va fi asigurată în următoarele șase luni de Turcia, care participă cu o navă comandant și cu un vânător de mine. Forțele Navale Române au destinat pentru această misiune un dragor maritim, iar Bulgaria un alt vânător de mine. Inițiativa celor trei state are ca scop siguranța traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine, precum și prin operații de căutare și salvare pe mare. Primul exercițiu în comun al navelor din grupare, BREEZE 24, are loc până pe 12 iulie. La manevre participă și Fregata „Regele Ferdinand” a Forțelor Navale Române, comandate de comandorul Florian Tudorașcu.
Florian Tudorașcu: Principalul obiectiv este creșterea interoperabilității între forțele partenere și aliate. Vom exersa toate procedurile operaționale specifice de nivel tactic, cum ar fi trecerea printr-un canal dragat, respingerea amenințărilor asimetrice, exerciții simulate de remorcaj și de realimentare pe mare, ajungând până la executarea unor proceduri operaționale mult mai complexe, și anume lupta pe toate cele trei medii: aerian, naval și submarin.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Turcia, Bulgaria și România au semnat la începutul acestui an un memorandum de înțelegere privind constituirea acestei grupări navale pentru următorii trei ani. După mandatul Turciei în fruntea grupării, comanda va fi preluată la începutul anului viitor de partenerii bulgari, iar în a doua jumătate a lui 2025 de Forțele Navale Române.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, luni, la București, cu ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în țara noastră, Kathleen Kavalec. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic româno-american și despre situația de securitate din regiunea Mării Negre. În ceea ce privește sprijinul internațional pentru Ucraina, ministrul apărării a evidențiat principalele linii de efort ale României în acest sens, cu accent pe dimensiunea instruirii. Discuțiile au mai cuprins și referiri la Summit-ul NATO de la Washington, de săptămâna viitoare, unde sunt așteptate decizii cruciale pentru securitatea Alianței și pentru stabilitatea regiunii Mării Negre și a Flancului sud-estic aliat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au încheiat exercițiul multinațional „Eurasian Partnership Mine Counter Measure Dive 24”, la care au participat peste 200 de militari români și circa 50 străini. Exercițiul a fost condus de Centrul de scafandri și a presupus pregătirea operațională în domeniul eliminării dispozitivelor explozive și în cel al luptei contra minelor. La antrenamente au luat parte nave, elicoptere și detașamente de scafandri de luptă EOD și de mare adâncime, scafandri de salvare, o echipă de meteorologie și oceanografie și Centrul de Analiză și Evaluare a Datelor pentru lupta împotriva minelor. Pe timpul exercițiului a fost executată și o misiune reală pentru neutralizarea a două mine marine istorice găsite în apele Mării Negre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze, aflat în țara noastră pentru misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, a fost certificat marți, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Piloții scandinavi vor executa în următoarele două luni acest tip de misiuni împreună cu militarii din Forțele Aeriene Române și cu cei din Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii. La festivitate, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că prezența detașamentului din Finlanda în țara noastră este dovada faptului că legăturile dintre statele NATO, în ceea ce privește consolidarea flancului estic aliat, sunt mai puternice ca oricând.
Angel Tilvăr: Aăturarea Finlandei la cea mai de succes alianță politico-militară din istorie contribuie la întărirea securității și unității pe flancul estic al NATO, într-un mod coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Misiunea consolidată de poliția aeriană sub comanda NATO este o misiune de apărare colectivă desfășurată în timp de pace și destinată să asigure integritatea spațiului aerian al Alianței.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze este format din 90 de militari, piloți și personal tehnic, cu șapte aeronave F-18 Hornet.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În cadrul reuniunii româno-turce a Consiliului de Cooperare Strategică la nivel înalt, desfășurată marți la Ankara, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a subliniat importanța proiectelor comune, atât în context bilateral, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în vederea consolidării securității zonei Mării Negre. Angajamentele Ankarei pentru securitatea în regiune și pentru stabilitatea flancului estic al NATO reprezintă un mesaj important de unitate și solidaritate în această zonă, a spus Angel Tîlvăr. Cei doi oficiali au subliniat importanța continuării demersurilor pentru operaționalizarea inițiativei de combatere a minelor navale în derivă din Marea Neagră ca proiect prioritar de cooperare, în vederea creșterii siguranței navigației pe mare.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Este în plină desfășurare în aceste zile Exercițiul multinațional Sea Shield 24, organizat de Forțele Navale Române. Peste 2.200 de militari din 13 state aliate și partenere iau parte la antrenamente în Marea Neagră, în zona costieră, pe fluviu și în Delta Dunării. Secvențele de instruire au în vedere combaterea activităților ilegale, controlul maritim și fluvial, căutare și salvare pe mare, acordarea asistenței unei nave aflate în dificultate și asigurarea securității la nivelul infrastructurii critice. Exercițiul are și un caracter interinstituțional, prin participarea altor structuri ale Sistemului Național de Apărare. Sea Shield 24 este cel mai important exercițiu din acest an al Forțelor Navale Române, ne-a declarat viceamiralul Mihai Panait, șeful statului major al acestei categorii de forțe.
Viceamiralul Mihai Panait: Sea Shield 2024 se află la cea de-a noua ediție. Scenariul exercițiului este axat pe pregătirea în toate domeniile de luptă, ceea ce înseamnă că avem proceduri operaționale de verificat, de testat, de dezvoltat în mediul antisubmarin, în mediul luptei la suprafață și antiaeriene, la Marea Neagră și în zona de responsabilitate fluvială, de asemenea.
Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește de la aderare și se vorbește chiar și acum, la 20 de ani, despre politica ușilor deschise care se întâmplă în NATO. Vă rog să începem acest interviu plecând de aici. Dacă politica ușilor deschise este încă cea mai bună variantă pentru o alianță care, iată, a ajuns la o maturitate deplină, aș vrea să spun. Angel Tîlvăr: Categoric că da. Așa se explică și faptul că, de-a lungul vremii, mai multe state, inclusiv România, și-au exprimat dorința de a face parte din această alianță. Cred că este bine că suntem membri ai acestui format, pentru că, iată, realitatea zilelor ne spune că provocările securitare nu au încetat, ele există mai mult ca niciodată. Astăzi, în proximitatea României, există un conflict generat de agresiunea nejustificată și profund ilegală a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care flancul estic, care este și flanc NATO și flanc al Uniunii Europene, are o importanță majoră din punct de vedere al securității. Iată de ce cred că România, în această perioadă, fiind un stat NATO, are garanții de securitate și are ceea ce este necesar pentru a asigura o viață normală în țara noastră. Nu în ultimul rând, și apartența noastră la Uniunea Europeană este un alt câștig enorm pentru România. Vedem în jurul nostru cât de important este acest lucru, așa cum parteneriatul strategic pe care l-am făcut cu Statele Unite își arată rezultatele pozitive și în această perioadă. Deci, clar, politica ușilor deschise, care este politică formulată în cadrul Alianței de multă vreme, se justifică pe deplin. Și faptul că săptămâna trecută, în curtea ministerului am arborat steagul Suediei, al NATO și al României, cred că vorbește la sine, despre dorința noastră și efortul pe care România îl face, pentru că este nevoie de un efort de validare din partea țărilor membre ale Alianței. Spuneam că acest lucru vorbește de la sine despre cât de mult ne-am implicat și cât de important este acest lucru. Cristian Dumitrașcu: Este cu siguranță o confirmare a acestei politici a ușilor deschise. Ați mai avut o întâlnire foarte interesantă cu adjunctul șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la București, în care ați discutat despre asistența de securitate atât de importantă în zilele astea, în care, iată, împlinesc doi ani și o lună de când Ucraina a fost invadată, la început. Angel Tîlvăr: Da, este o discuție pe ca am avut-o și care se înscrie și pe linia colaborării excelente pe care o avem cu partenerul nostru strategic. Este o discuție care mi-a dat posibilitatea și să formulez anumite solicitări în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare. Și eu și echipa care m-a însoțit cred că am reușit să formulăm așa cum se cuvine ceea ce dorim. În același timp, am accentuat și cât de importantă este contribuția României la păstrarea securității flancului estic al Alianței. Dacă adăugăm la asta și extindea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dacă adăugăm și o prezență militară americană semnificativă pe teritoriul României, cred că obținem formula unei povești de succes, pentru că acest parteneriat și colaborarea noastră cu Statele Unite și-au dovedit utilitatea. Cristian Dumitrașcu: Ați discutat, de asemenea și despre asistență de securitate pentru Republica Moldova și în general pentru granița de est a NATO, zona Mării Negre? Angel Tîlvăr: Am vorbit despre cât de important este bazinul Mării Negre și regiunea Mării Negre, regiune din care, evident, și Moldova face parte, Moldova, care din punct de vedere militar este o țară neutră, dar care, ținând seama de relația specială pe care o are cu România, a beneficiat din partea României de sprijin atât la nivel economic, dar și colaborarea mea cu omologul meu, cu dl Nosatîi, este una foarte bună și din punct de vedere neletal, am sprijinit și noi pe prietenii noștri de peste Prut. Deci, în acest context, în contextul Mării Negre, dar și în contextul faptului că Moldova este o țară care, împreună cu Ucraina, se află în proces de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a dobândit anul trecut statutul de țară candidată, Moldova este o țară care, nu mai este nevoie să discut cu dumneavoastră acum cât de importantă este pentru România, este o țară care nu dă vești foarte bune Rusiei în ceea ce privește parcursul european pe care și-l dorește, parcursul european care mi-ar plăcea să cred că este ireversibil, dar este o țară care suportă elemente de… Cristian Dumitrașcu: De război hibrid… Angel Tîlvăr: De război hibrid, motiv pentru care cred că are nevoie de sprijinul nostru şi din acest punct de vedere. Cristian Dumitrașcu: Şi această așa-zisă cerere a Transnistriei să înscrie… Angel Tîlvăr: Putem să o citim în această cheie, evident, nu era nimic imprevizibil, evident. Discuţiile și formulările sunt, dacă vreți, repetitive. Ele au apărut de-a lungul vremii, în mod regulat. Dar îmi place să cred că autoritățile de la Chișinău pot să gestioneze situații de genul acesta. Cristian Dumitrașcu: Venind către Armata României, în ultimii doi ani, sigur, s-au schimbat multe lucruri și măsurile pe care le-ați luat împreună cu membrii Guvernului și cu, până la urmă, toată clasa politică, „retenţia personalului” este o sintagmă pe care o auzim din ce în ce mai des, pentru că sunt foarte multe cadre militare care au plecat din sistem și se punctează, poate voit, doar aceste plecări și nu se spune că sunt eforturi de a echilibra această situație. Angel Tîlvăr: Evident, nu este prima dată când o spun, dar n-am să ezit să repet ori de câte ori va fi cazul. Pe lângă dorința noastră de a avea echipamente de cea mai bună calitate din punct de vedere militar, principala noastră preocupare se îndreaptă și asupra elementului care este cel mai important într-o armată și anume, personalul militar. Motiv pentru care și eu și colegii mei, dar și membrii Guvernului înțeleg nevoia de a face acele demersuri care să ducă la o decizie de a rămâne în continuare în Armata României pentru cei care doresc să plece și nu în ultimul rând, de a-i încuraja pe alții să își dorească să îmbrățișeze o astfel de carieră. Pe lângă măsurile de retenție, sunt și măsuri care, așa cum spuneam, încurajează tinerii și pe toți cei care doresc să servească sub drapelul României, să o facă, măsuri care se concretizează fie în creșterea numărului locurilor în instituțiile de învățământ de specialitate, fie în a acorda anumite facilități care să-i determine pe oameni să ia decizia de a intra în Armata României. Știți că au fost multe discuții vizavi și de un serviciu voluntar în termen. Există mai multe inițiative și mai multe discuții referitoare și la creșterea soldei de grad, la creșterea cuantumului sumei alocate echipamentelor militare, a normei de echipare, lucruri legate de creșterea diurnei în cazul unor anumite exerciții sau de încurajare a celor care doresc să ocupe locuri în zone în care există un anumit deficit, să o facă. Deci, avem pe agendă cele două tipuri de acțiuni și anume, o acțiune îndreptată spre cei care doresc să plece din armată și o altă acțiune pentru cei care doresc sau ar putea să intre în rândurile noastre, pentru că eu cred că e o meserie absolut respectabilă, o meserie care de-a lungul vremii s-a bucurat de respectul pe care o merită în rândul cetățenilor României și cred că este datoria noastră să avem o armată care să satisfacă nevoile noastre, ținând seama – și aici subliniez – ținând seama faptul că Armata României a trecut prin două etape de reformă, în care de la peste 300.000 de militari, suntem acum în situația de a avea în jur de 70.000, la care putem adăuga personalul civil. Cristian Dumitrașcu: Există acest proiect legat de modificarea soldelor de grad. Astăzi, când vorbim care este situația, oamenii și-au pus mari speranțe în această inițiativă, în sfârșit palpabilă, pentru că până acum au fost mai mult… Angel Tîlvăr: Nu, cred că de-a lungul vremii, și anul trecut s-au luat măsuri care care au venit în întâmpinarea dorințelor. Oamenii… Suntem în situația în care se parcurge, conform legii, un anumit circuit de avizare. În continuare avem discuții de îmbunătățire a oricărui text care sprijină demersul nostru. Deci cred că suntem pe un drum bun. Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare, domnule ministru Tîlvăr. S-a rostogolit în spațiul public revenirea, în contextul pericolului unui război ipotetic, revenirea stagiului militar obligatoriu. Cât poate fi adevăr în ceea ce au spus și foști, chiar și un fost președinte al României, de curând? Angel Tîlvăr: Așa cum am mai spus, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Am spus că există alternative prin care, în mod voluntar, oamenii pot să contribuie la apărarea țării. Deci, repet, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Știu discuțiile, nu sunt de acum o săptămână, nu sunt de acum două săptămâni, sunt de când am venit în acest minister. Una din discuțiile care s-au purtat în spațiul public a făcut trimitere la acest lucru, pe undeva justificat și de existența contextului de securitate în care ne aflăm. Dar, repet, nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stadiului militar obligatoriu. Cristian Dumitrașcu: Având în vedere ultimele lucruri care s-au întâmplat, ultimele construcții în ceea ce privește NATO, aș vrea ca la final – și acum vă întreb de obicei și pentru interviul de la radio, dar și în cele de la „Pro Patria” – oamenii de acasă dacă se pot simți în siguranță, având în vedere că sunt comentarii foarte multe care spun: nu aţâţați pericolul de la est prin prezența puternică a Alianței aici, la graniță. De fapt, adevărul este că noi trebuie să mergem mai departe cu întărirea forțelor din care facem parte. Angel Tîlvăr: Întrebarea dumneavoastră a conținut în parte și răspunsul la ea și anume, lucrurile nu se petrec la întâmplare. Componenta militară face evaluările pe care orice armată din lume le face. Suntem beneficiarii unor garanții de securitate care decurg din apartenența noastră la cea mai puternică alianță politico-militară din istoria omenirii. Pe lângă faptul că beneficiem de garanții de securitate și de sprijin la rândul nostru – și vreau să spun și acest lucru în cadrul emisiunii noastre: la rândul nostru, și noi donăm stabilitate și securitate, fie că vorbim de Bosnia-Herțegovina, fie că vorbim de regiunea Kosovo. Participăm cu militari și în alte zone din lume, dacă vreți, Polonia, Bulgaria, Republica Centrafricană. Deci România este un partener de nădejde în cadrul Alianței, un partener care este recunoscut ca fiind un partener valoros, iar deciziile politice care au dus la apartenența noastră la această structură politico-militară, la această alianță, au fost decizii care s-au bucurat de suportul cetățenilor și îmi face plăcere să vă spun că și momentul în care îmi luați acest interviu, suportul cetățenilor României pentru NATO și pentru Uniunea Europeană este un suport de o robustețe care nu ridică niciun semn de întrebare. Voci sunt și vor mai fi vizavi de ceea ce facem, de ceea ce se întâmplă, dar cred că este un drept câștigat să putem să ne exprimăm în spațiul public așa cum credem noi, în funcție de conștiința noastră, lucru care pe mine mă determină să merg în continuare pe linia pe care am stabilit-o împreună cu colegii mei, dar, nu în ultimul rând, să țin seama de toate semnalele care apar din spațiul public, pentru că este normal să se întâmple așa, dar, repet, viața în România se poate desfășura normal. Armata României este o armată bine pregătită, care își face datoria, iar serviciul militar obligatoriu nu este la ora actuală pe agenda Ministerului Apărării Naționale. Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Angel Tîlvăr, vă mulțumesc mult pentru prezență în această dimineață! Vă mai așteptăm și cu altă ocazie. Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult! O zi bună!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Prezența militarilor americani pe teritoriul României consolidează angajamentul comun în menținerea stabilității regionale, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, în discuțiile purtate la București cu adjunctul șefului misiunii diplomatice al Statelor Unite ale Americii în România, Michael Dikerson.
Oficialul român a subliniat importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite și a apreciat angajamentul american constant pentru întărirea securității în regiunea Mării Negre.
În cadrul întâlnirii a fost reafirmată susținerea deplină a României pentru avansarea Republicii Moldova pe traseul european.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr s-a aflat, în perioada 27-29 februarie, în vizită oficială în Regatul Maroc, la invitația omologului său Abdeltif Loudyi. Cei doi oficiali au semnat, la Rabat, acordul dintre Guvernele României și Marocului privind cooperarea în domeniul militar și tehnic, o premieră în relațiile dintre cele două țări. Documentul va asigura cadrul juridic al cooperării în domenii de interes reciproc, cum sunt industria de apărare, instruirea personalului în instituții militare și prin exerciții, medicina militară și securitatea cibernetică. Pe timpul întrevederii au fost abordate reperele semnificative ale agendelor de securitate din cele două țări, discuțiile concentrându-se pe situația din zona Mării Negre, din Africa și Orientul Mijlociu, precum și pe eforturile ambelor părți de asigurare a stabilității la nivel regional.
Videoconferință între miniștrii român și francez ai apărării
Publicat de Gabriel Stan,
26 februarie 2024, 18:44
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Ministrul Apărării naționale, Angel Tîlvăr, a vorbit, marți, prin sistemul de videoconferință, cu omologul său francez, Sébastien Lecornu.
Cei doi miniștri au discutat despre cooperarea bilaterală româno-franceză în domeniul militar și despre sprijinul pe care cele două țări îl acordă Ucrainei în războiul contra Federației Ruse.
Ministrul Tîlvăr a subliniat eforturile țării noastre pentru instruirea militarilor ucraineni în cadrul misiunilor EUMAM a Uniunii Europene și Interflex condusă de Marea Britanie.
Cei doi oficiali s-au referit și la cooperarea României și Franței în cadru aliat, în special la contribuția partenerilor francezi la consolidarea flancului estic, prin asumarea conducerii grupului de lupte NATO de pe teritoriul României, dislocat la Cincu, județul Brașov.
Ministrul Angel Tîlvăr a discutat, joi, în cadrul unei vizite de lucru la Viena, și cu omologul său austriac Klaudia Tanner despre situația de securitate din regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest, în contextul războiului din Ucraina și despre cooperarea în cadrul inițiativelor și angajamentelor cuprinse în politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene.
Ministrul apărării a depus o coroană de flori la parcela de onoare a Eroilor Români în Cimitirul Central din capitala Austriei.
CSAT va dispune măsuri pentru întărirea Armatei în contextul războiului din Ucraina
Publicat de Gabriel Stan,
26 februarie 2024, 18:41
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Prima ședință din acest an a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Klaus Iohannis, a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni.
Principala temă abordată s-a referit la situația de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru țara noastră. În urma analizei măsurilor interne luate deja pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, membrii CSAT au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv pregătirea legislației corespunzătoare noilor cerințe de apărare a țării.
Totodată, în cadrul ședinței a fost analizat și aprobat raport privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare și retenție a personalului militar.
În acest sens, s-a amintit de angajamentul politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5 procente din Produsul Intern Brut pentru apărare, din care 20% – pentru înzestrare.
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 19:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Conducerea armatei s-a întâlnit marţi cu parlamentarii din comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru obişnuita informare a acestora cu privire la priorităţile Ministerului Apărării și a nevoilor de sprijin legislativ. În cadrul întâlnirii au fost trecute în revistă principalele activități desfășurate de la ultima întâlnire în acest format, în luna septembrie a anului trecut. Reprezentanții Parlamentului au fost informați cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și cu stadiul principalelor programe de achiziții ale armatei. Discuțiile au vizat și intențiile Ministerului Apărării de actualizare și îmbunătățire a legislației privitoare la pregătirea populației pentru apărare, un proiect care propune serviciul militar voluntar în termen, fiind pe circuitul de avizare. Președinta comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională din Senat, Nicoleta Pauliuc.
Nicoleta Pauliuc: Am avut discuții pe contextul de securitate. De la ultima noastră vizită până astăzi, am avut discuții despre achizițiile pe care Ministerul Apărării le-a angrenat și discuții despre proiectele legislative care vor ține agenda prioritară a Ministerului Apărării. Vorbim despre o inițiativă a Ministerului Apărării, despre un program voluntar de pregătire. Condițiile și modul cum se va desfășura acest lucru le vom vedea în momentul în care acest proiect de lege va ajunge în Parlament.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la Ankara, în perioada 29-31 ianuarie, cu şi la invitația omologului său, comandantul forțelor armate turce, generalul Metin Gürak, și cu ministrul apărării din Turcia, Yașar Guler.
Discuțiile purtate au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, întărirea apărării pe flancul estic al NATO și dezvoltarea în continuare a cooperării militare dintre cele două state.
Șeful român al apărării a declarat că memorandumul de înțelegere pentru constituirea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine în Marea Neagră este un instrument important pentru îmbunătățirea siguranței navigației atât pentru cele trei state semnatare – Bulgaria, România și Turcia, cât și pentru celelalte țări partenere riverane bazinului Pontic.
În cadrul întâlnirii, generalul Vlad a discutat și despre implementarea planurilor cuprinse în conceptul descurajării și apărării în spațiul euroatlantic și a evidențiat angajamentul aliaților turci în misiunile de stabilitate din Balcanii de Vest.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Ministrul apărării și șeful statului major al armatei luxemburgheze au vizitat, luni, contingentul de militari al acestei țări aflat în grupul de luptă NATO găzduit de țara noastră.
În Centrul Național de Instruire de la Cincu, județul Brașov ei s-au întâlnit cu omologii din România ministrul Angel Tîlvăr și generalul Gheorghiță Vlad, alături de care au discutat despre situația de securitate din regiune, a Mării Negre și a Balcanilor de Vest și au făcut o analiză a stadiului relațiilor bilaterale de cooperare în domeniul militar.
Ministrul apărării, Angel Tîlvăr:Discuțiile au avut în vedere utilizarea centrului F-16, un alt succes al României, fiind singurul loc din Europa unde există un astfel de centru. Apoi, elementele de cyber defence, în care Luxemburg are o experiență pe care o poate împărtăși și cu noi.
Conceptul de apărare colectivă, suntem atenți și implicați în ceea ce înseamnă Balcanii de Vest, dar și în ceea ce privește țări vulnerabile la comportamentul Rusiei, mă refer aici la Republica Moldova.
Șeful statului major al apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit în această săptămână, la sediul batalionului 22 în Fanterie din Caracal și cu omologul portughez, generalul José Nunes da Fonseca.
Portugalia are dislocați în țara noastră, în sistem rotațional, începând din luna aprilie a anului 2022, circa 200 de militari în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Îl ascultăm pe șeful apărării, General Gheorghiță Vlad, cu o declarație acordată pentru Jurnal Militar: Avem un plan de cooperare bilateral foarte bun cu armata portugheză. Au fost camarazii noștri de la începutul construcției tuturor structurilor multinaționale. Ne perfecționăm împreună, ne pregătim împreună, suntem interoperabili 100% în toate activitățile în care ne-am implicat.
Am avut acest sentiment că suntem camarazi, că suntem pe deplin compatibili și putem să desfășurăm misiuni de luptă, împreună.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): România, Turcia și Bulgaria au semnat, joi, la Istanbul, memorandumul de înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră.
Anunțat încă de anul trecut, proiectul reprezintă o inițiativă a celor trei aliați riverani la Marea Neagră, menită să faciliteze siguranța navigație prin combaterea amenințărilor reprezentată de minele marine.
Structura operațională a grupului va avea o comandă rotativă la fiecare șase luni și câte două activări planificate în fiecare rotație. Astfel, se va asigura un nivel continuu de vigilență și pregătire, contribuind și la întărirea posturii aliate de descurajare și apărare a flancului estic.
Statele de la Marea Neagră partenere NATO, grupurile navale permanente NATO și aliații non-litoral vor putea participa la activitățile grupului.
Documentul a fost semnat din partea României de ministrul apărării, Angel Tîlvăr.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Turcia a decis să nu permită accesul în Marea Neagră pentru cele două nave dragor pe care Marea Britanie le-a donat Ucrainei pentru detectarea și neutralizarea minelor marine. Autoritățile de la Ankara au informat țările aliate că vor interzice navelor britanice să folosească Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru a ajunge în Marea Neagră, atât timp cât războiul ruso-ucrainean continuă. Turcia a invocat Convenția de la Montreux din 1936, care prevede că navele de luptă ale părților necombatante pot tranzita strâmtorile în timp de război, cu precizarea că Ankara are ultimul cuvânt, având dreptul să ia deciziile pe care le consideră potrivite. Cele două nave vânători de mine britanice fac parte dintr-un pachet de sprijin maritim promis înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Ele sunt din aceeași clasă Sandown ca cele două vânătoare de mine achiziționate de România de la Marina Regală a Marii Britanii.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Congresul Statelor Unite ale Americii a adoptat strategia de securitate la Marea Neagră. Potrivit oficialilor români, acest lucru înseamnă mai multă siguranță și mai multe investiții în țara noastră. Bogdan Dinu a urmărit subiectul și vine cu detalii. Bogdan Dinu: Securitatea la Marea Neagră a devenit un punct esențial pentru strategia de securitate a Statelor Unite, mai ales după ce Rusia a atacat Ucraina la începutul anului 2022. Este pentru prima dată când importanța strategică a Mării Negre este recunoscută formal de Statele Unite, a transmis Ambasada României la Washington. Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a numit aprobarea documentului drept o zi istorică pentru Parteneriatul strategic româno-american și a declarat că România este pregătită să colaboreze cu Statele Unite la această strategie atât de necesară, consolidând securitatea și stabilitatea regională.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general locotenent, bine ați venit la „Interviul săptămânii”. Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitație. Cristian Dumitrașcu: Am să vă rog să trecem un pic în revistă acest an din nou complicat – 2023. Cătălin Tomescu: Un an greu, după părerea mea. Dacă mă întrebați de evenimentele fundamentale, principala mutare, zic eu, a făcut-o China. Lumea aia unipolară care s-a creat după 1989-1990, după primul război din Golf, destrămarea Tratatului de la Varșovia, destrămarea URSS-ului ș.a.m.d., care a fost un fenomen geopolitic la scară globală care a dus la crearea lumii unipolare, respectiv Statele Unite ca cea mai mare putere politică, economică și militară – și încă mai este. Deja acuma, din punctul meu de vedere, lumea deja trece la societatea bipolară la nivel global. Bineînțeles că există mai multe teorii cu cele cinci clustere, ș.a.m.d. – nu vreau să contrazic pe nimeni, n-am o problemă, fiecare vede din unghiul lui de vedere -, dar, în opinia mea, China deja a ieșit la rampă și nu mai poate fi desconsiderată sau trebuie luată în seamă. Și cred eu că s-a dovedit că a fost luată în seamă prin organizarea summitului de la San Francisco între președintele Statele Unite și președintele Chinei, care numai organizarea acestui summit la nivel de vârf reprezintă o recunoaștere a partenerului, că altfel nu se organiza. Că e bine sau că e rău, nu știu. Personal mă bucur că s-au întâlnit, pentru că situația la conflicte – și o să ajungem și acolo – nu e roză și nu se întrevăd linii de oprire, prin urmare, eu salut, bine, cu umila mea poziție, vă dați seama, faptul că cei doi lideri au decis să se întâlnească. Nu o să știm rezultatele foarte curând. E ca un fel de summitul de la Yalta, de acum 80 de ani. Prin urmare, China a devenit jucător global – politic, economic, financiar și al controlului resurselor strategice importante. Am lăsat la urmă ‘militar’. De ce? Pentru că au spus-o și analiștii militari americani și oameni cu funcții de răspundere în America. Am urmărit pe unul din liderii armatei americane spunând că ei prevăd 2035-2040 perioada în care ei consideră că China va putea deveni o amenințare militară pentru ei. De aceea am lăsat ultima și sunt de acord cu treaba asta, chinezii nici nu au avut în proiecție până acum 15 ani să devină o putere militară. Ei au fost axați mai mult pe domeniul politic, economic, financiar și al resurselor. De aia au și revenit la nivel global.
Al doilea punct ar fi conflictul Federației Ruse și Ucraina. Încă o dată, nu intrăm cu operație specială ș.a.m.d., problemă de semantică și de lege. Dar ideea e că timpul a lucrat în favoarea rușilor. Dacă ați observat poziția rușilor din ultimele două-trei luni, începând cu nereușita contraofensivei, o să vedeți că sunt foarte liniștiți, Putin e chiar jovial, nu mai are nici boli, nu mai are nimic, chiar se ține de vizite în plan extern; de asemenea, inclusiv Medvedev nu mai tot amenință cu arma nucleară, cum când erau la greu tot o vânturau ideea asta, că avem arme nucleare și putem să apelăm la ele, acuma sunt liniștiți. De unde vine liniștea asta? Pentru că și-au dat seama că ei sunt cu cărțile mari. Industria de apărare le produce armamentul de toate categoriile, de toate calibrele, inclusiv acum, de curând, au dat la apă două submarine nucleare de atac, unul din ele în clasa Borei, care e clasa superioară. Ce să vă spun? În plan politic le-a ieșit, a fost admis la anumite forumuri în plan internațional, în care au fost prezenți 60 de șefi de state. Rușii arată foarte mulțumiți de ei. Putin – citeam în ultima lui luare de cuvânt – el a spus că ar vrea ca, că vorbim de limitele acceptabile, aici revin, el a zis: domnule, eu aș vrea ca Ucraina să se retragă cu trupele ei din cele patru provincii, în Crimea nu a ajuns, vă aduceți aminte când spuneam Crimea e nu că mult prea tare, eu nu m-aș fi apucat de ea. Ideea este că el a spus că să se retragă forțele armate din cele patru provincii din teritoriile care sunt încă controlate de forțele ucrainene şi el ar fi mulțumit. Deci să rămână cu cele patru și Crimea. Zaharova, purtătoarea de cuvânt, și mai mulți lideri politici ai lor spun: domnule, nu ar fi momentul să mergem înainte. Am spus-o de mult: el va viza tot timpul Marea Neagră, nordul Mării Negre. El ar vrea cele patru provincii să continue până la Odesa; că nu i-a ieşit Odesa, e altă problemă, e o problemă de strategie, au greșit, și bine că au greșit. Dar vreau să spun ca idee, vorbind tehnic, vorbind militar. Problema este că mai sunt care vântură ideea asta, că ar trebui să luăm nordul Mării Negre, că de acolo vin resursele, de acolo vine controlul gurilor Dunării, de acolo vin multe – n-aș vrea să se ajungă acolo. Personal am spus că Odesa nu se ia fără debarcare şi îmi mențin ideea iar ca să ajungă la Odesa îi trebuie minim șase divizii, chiar dacă le-ar avea, dar sigur o divizie cu pierderi și nu știu dacă își permite să piardă 20.000 de oameni, cam cât are o divizie de luptă la ruși.
Preşedintele ucrainean, linia lui directoare este să-i scoată afară din țară. Personal sunt de acord cu el, că e ţara lui și e atacată. Ideea este că dacă își menține acest obiectiv, care, din punctul meu de vedere, e cel mai înalt posibil, nu știu dacă va fi realizabil în cursul anului 2024, cu tot sprijinul. Încă o dată, rămân la ideea că timpul îi favorizează pe ruși. Nu știu dacă coeziunea politică la nivelul UE și la nivelul NATO va rămâne aceeași, nu știm dacă sprijinul american va fi la fel. Uitați că sunt probleme încă, nu intrăm în detalii, dar, pentru ascultători, sunt… Cristian Dumitrașcu: Vin alegerile… Cătălin Tomescu: … ce argumente am. Poate și dânșii ar trebui, liderii ucraineni ar trebui să se gândească și ei la cât să coboare linia și să treacă la negociere cu Federația Rusă. Știu că sună urât, știu că a fost un război barbar, știu că omenirea nu trebuie să conducă ăla cu mai mulți mușchi trebuie să-l bată pe ăla cu mai puțin mușchi, că nu așa merge treaba, dar, din păcate, cred că ar trebui să se meargă pe o negociere între cele două părți, susținute de cele două mari puteri şi alți jucători, nu intru în detalii, dar cumva să se oprească pentru că nu cred că să mai poate elibera tot teritoriul și ca nu cumva să se prelungească să le vină rușilor o idee să nu cumva să se dezvolte ofensiva.
La al treilea punct de discuție pentru 2023, s-a iscat conflictul din Israel, când am fost atacați pe 7 octombrie de către forțele Hamas. Acțiunea a fost pregătită bine. Nu poți să desfășori o asemenea acțiune împotriva unui stat ca Israel fără să ți-o pregătești cu un an-doi, sprijinită, ticluită cu consilieri militari serioși. Că e atac terorist este că e purtat de o organizație teroristă, dar acel atac a fost organizat militar. Doar în durata conflictului. Păi, Israelul are o armată serioasă. Ei sunt în război de… era să zic de când s-au născut. Am tot respectul pentru poporul lor, dar țara aceasta este una dintre cele mai bine pregătite țări din punct de vedere militar din toate punctele de vedere: din punct de vedere al teritoriului, a populației, mobilizare, tehnică de luptă, ce vreți dvs. şi am multe argumente în sprijinul ideii ăsteia. Prin urmare, uitați-vă că încă se luptă cu ei, care normal ar fi trebuit să-i distrugă într-un timp mai scurt. Ce înseamnă asta? Tot la fel, a fost bine pregătit. Acolo au fost zeci de mii de soldați, toate tunelurile alea, tot sistemul de comandă și control – lupta nu se duce fără comandă și control. Ca să reziști atâta trebuie să ai sistem de comandă şi control. Deci acolo a fost pregătită militar, nu terorist. Terorist a fost tipul de atac, încă o dată, și organizația, structura care a asigurat luptătorii, dar n-are nicio legătură cu o acțiune pregătită, cum te-ai duce să pui o bombă într-un metrou. Acolo au fost și sunt oameni pregătiți milita. Cristian Dumitrașcu: De către? Cătălin Tomescu: N-aș putea spune ce consilieri au avut. Pot să fie consilieri de-ai lor, militari, pot să fie și străini, pot să… Se vorbește de implicarea iraniană, se vorbește de mai multe țări care i-ar putea sprijini, Hezbollah, în partea cealaltă, în Liban – n-aș face o afirmație dacă există o țară terță. Ce pot să spun eu, ca, să zic, expert militar, este că sigur a fost pregătită din timp de către militari și susținută logistic cu echipamente, muniție. Păi ucrainenii au terminat muniția după două luni de război și o țară întreagă și cu putere militară și cu industrie de apărare… Păi ăștia cum mai au muniţie acum? Aia a fost adusă acolo, a fost depusă cu un an de zile, luni de zile, pentru că și pe-acolo nu puteai să aduci dinspre Israel, dinspre mare. Să nu uităm că Israelul, încă o dată, e țară serioasă pe domeniul de securitate și apărare și în multe alte domenii, dar aici chiar știu ce vorbesc. Că dacă au fost surprinşi sau nu sunt surprinși ne mai trebuie vreo două emisiuni ca să elucidăm treaba asta. Ideea fundamentală este că a fost pregătit, asta spun. Nu m-aş hazarda să zic neapărat că au fost rușii, probabil au fost, dar sigur nu vor avea nicio șansă. Deci dacă se gândește cineva că poate să-i dovedească pe Israel, din punctul meu de vedere nu are dreptate. Şi aici, ca și în conflictul de la graniță cu Federația Rusă și Ucraina, problema va fi aceeași: cum se va finaliza? Care sunt premisele de pace?
Aici este toată esența. Conflictul în sine va fi rezolvat clar. Israelienii vor mătura tot ce există acolo. Eu nu spun că au dreptate sau nu, deocamdată vorbim tehnic. Cristian Dumitrașcu: Analizați tehnic puterea militară. Cătălin Tomescu: Absolut. Problema este că sunt convins că armata israeliană și liderul Netanyahu nu vor accepta să mai rămână picior de luptător acolo, că e Hamas, că e terorist, că nu e terorist, cine luptă împotriva lor acolo sigur ori pleacă… Cristian Dumitrașcu:… ori e lichidat… Cătălin Tomescu: … ori va fi arestat ori e lichidat, cu consecințele și pentru armata israeliană. Dar sigur se va termina, nu în foarte mult timp. Problema fundamentală va fi ce urmează după. Pacea, exact ca în Federația Rusă și Ucraina, ajungem la nivelul de pace, corect, cum o scriem, cine o scrie, cine o stabilește, cine să fie de acord? Cristian Dumitrașcu: E important cine o stabilește. Cătălin Tomescu: Dacă la Federația Rusă și Ucraina avem doi lideri, două țări, două conduceri care trebuie să cadă de acord, aici cu cine negociezi? Cu Hamasul exclus. Cu Hezbollahul exclus. Cristian Dumitrașcu: Şi atunci? Cătălin Tomescu: Cu liderii palestinieni, care nu mai au lideri? Cine va stabili viitorul? Aici va fi marea problemă. Cristian Dumitrașcu: Deci, e un pic mai complicat decât în cazul… Cătălin Tomescu: Păi, v-am spus că e mai complicat. Acolo sunt doi lideri. Problema fundamentală este că aici cine va stabili liniile cumva trebuie să ajungă la o soluție. Acolo să nu uităm că, în afară de băieții răi, ca să spun așa, sunt probabil câteva sute de mii, probabil chiar un milion or mai fi rămas, nu știu, n-am date concrete, de oameni normali, familii normale, cu copii, cu bătrâni, care n-au nicio treabă nici cu terorismul, nici cu nimeni, ei vor să trăiască liniștiți, da, cum vor să trebuiască şi israelienii. Cum să trăiești tot timpul cu amenințarea că îţi cade o ploaie de rachete în cap? Cum să îți trimiți copiii la școală ș.a.m.d.? Și palestinienii au și ei argumentele lor. Bă, dar țara noastră unde e, că noi am fost aici? Problema e foarte complicată. Gândiți-vă conflictul ăsta e de 70 de ani, nu putem să rezolvăm nici în 10 minute și nu se poate rezolva, cum să spun eu, după ureche, cum li se pare lor bine. Aici cumva trebuie luată rescrisă cartea de la început, dai la prima pagină din nou, pui geografia pe masă, pui harta pe masă. Vedem toate elementele, începând de la demografie, începând de la zone. Toate chestiile astea trebuie analizate de către cei care vor participa la la negocierile de pace acolo, pentru că din punctul meu de vedere cel mai greu lucru pentru 2024 va fi să se găsească o soluție. Cam astea ar fi principalele trei elemente fundamentale din punctul meu de vedere pentru 2023: faptul că China a devenit jucător global; conflictul între Federația Rusă și Ucraina, din punctul meu de de vedere, nu poate să aibă o soluționare militară, în sensul că, indiferent ce resurse ar veni, practic, pe ucraineni îi vor ajuta să obţină succese limitate și să își păstreze o mare parte din teritoriu, dar nu cred că vor fi suficiente sau mai are capacitatea necesară de a-i scoate pe ruși afară din toate teritoriile sau provinciile cucerite și anexate; și al treilea, conflictul israeliano-palestinian. Sunt multe alte elemente, dar m-aş opri la astea trei, pe care le consider eu fundamentale pentru anul 2023. Cristian Dumitrașcu: Domnule general Tomescu, vă mulțumesc foarte mult. Să aveți un an mai bun, să fie cu sănătate! Cătălin Tomescu: Mulțumesc frumos! Cristian Dumitrașcu: Vă mai așteptăm la „Jurnal militar”. Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitație. Le urez tuturor celor care ne ascultă, tuturor românilor, un an bun, sănătate în primul rând, cu pace, să-și îndeplinească toate aspirațiile împreună cu familiile lor!
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Angel Tîlvăr: Vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o carieră de viitor. Presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism
La Interviul Săptămânii invitatul lui Cristian Dumitrașcu este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a vorbit despre deciziile...
Vizita premierului și a ministrului apărării la Washington
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:28
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a aflat în această săptămână în Statele Unite ale Americii, în cadrul delegației care l-a însoțit pe premierul Marcel Ciolacu. La Pentagon, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării și despre contribuția Statelor Unite la securitatea regiunii țării noastre. Cei doi au abordat și subiectul inițiativei comune dintre România, Turcia și Bulgaria pentru înlăturarea pericolului minelor marine din Marea Neagră. Ministrul român al apărării a vorbit și despre modernizarea Armatei României, un demers extrem de important în actualul context de securitate.
Angel Tîlvăr: Această vizită nu a avut în vedere doar înzestrarea Armatei Române, am pus un mare accent pe termene. Există o mare presiune și pe producători, dar există o mare cerință de echipamente militare la nivel global și ne interesează ca să primim la timp lucrurile pe care le-am contractat. Aceasta este a doua mea vizită la Washington, acum ca membru al delegației condusă de premier, dar la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, eu m-am mai aflat aici la o întâlnire bilaterală cu secretarul Austin. M-am bucurat să constat că lucrurile pe care le-am discutat atunci s-au întâmplat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit în Marea Britanie cu omologul său, Grant Shapps, alături de care a discutat despre dezvoltarea parteneriatului strategic româno-britanic și despre situația de securitate la Marea Neagră, în contextul războiului din Ucraina.
Oficialul român a apreciat contribuția Marii Britanii la consolidarea posturii aliate de pe flancul estic și a evidențiat participarea Regatului Unit la misiunile de poliție aeriană întârită din România și la exercițiile în format bilateral și multinațional.
Cu privire la evoluția conflictului din Ucraina, ministrul Tîlvăr a salutat eficiența misiunii Interflex, coordonată de Marea Britanie pentru instruirea forțelor armate ucrainene, misiune la care participă și România.
Potrivit autorităților militare britanice, peste 30.000 de militari ucraineni au fost antrenați cu succes în cadrul acestei misiuni. Ministrul Angel Tîlvăr a participat în Regatul Unit și la conferința dedicată inițiativei de înzestrare a Alianței Nord-Atlantice cu muniție și rachete.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Joi a avut loc o nouă ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care au fost analizate situația de securitate din regiunea Mării Negre și planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024-2033. În comunicatul transmis la finalul ședinței se arată că situația de securitate în regiune s-a deteriorat semnificativ, ca urmare a sporirii acțiunilor ostile ale Rusiei la adresa securității și libertății de navigație în Marea Neagră, iar incidentele cu fragmente de drone căzute pe teritoriul țării noastre și implicit al NATO au crescut riscul de escaladare. Ministerul a Apărării Naționale a prezentat un set de măsuri concrete pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană, detecție și intervenție, în funcție de situație, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile rusești. În ceea ce privește înzestrarea armatei, schimbarea situației de securitate în urma războiului din Ucraina a determinat reanalizarea programelor de achiziții pentru apărare. Intenția este de a cumpăra tehnică și echipamente militare compatibile cu cele ale celorlalte state membre NATO și ale Uniunii Europene, creșterea cantităților de muniții necesare și constituirea graduală a stocurilor, în contextul menținerii alocațiilor bugetare pentru apărare la 2,5 procente din Produsul Intern Brut.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au încheiat exercițiul multinațional Poseidon 23, desfășurat în portul militar Constanţa și în Marea Neagră. La antrenamente au participat 750 de militari din nouă țări membre NATO.
În cadrul exercițiului au fost evaluate și certificate capabilitățile forțelor navale pentru misiunile NATO și Uniunii Europene și pentru cele de apărare națională. Una dintre navele verificate a fost fregata Regina Maria, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de reacție rapidă.
Exercițiul a pus accent pe exersarea procedurilor și tacticilor de luptă NATO în context multinațional întrunit.
Manevrele din Marea Neagră au reprezentat o bună ocazie de instruire pentru misiunile specifice luptei contra minelor, luptei la suprafață și a celei antiaeriene, am aflat de la contra-amiralul de flotilă Cornel Cojocaru, comandantul Comandamentului Flotei, structura organizatoare a exercițiului: Cu o activitate importantă din planul cu principalele activități ale Statului Major al Forțelor Navale și ale Comandamentul Flotei. Este un must pentru noi să ne pregătim și de asta i-am dat importanța cuvenită.
Fără antrenarea oamenilor, a ofițerilor de stat major, a planificatorilor, dar și a echipajelor navelor și a detașamentelor nu vom putea să acționăm împreună.
De asta orice exercițiu, orice operație pe care o planificăm la nivelul flotei și a Statului Major al Forțelor Navale o facem cu o deosebită responsabilitate, pentru că este foarte important să ne antrenăm oamenii.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Exercițiul Poseidon este organizat anual alternativ de către România și Bulgaria.
Daniel Petrescu: Deciziile de la summitul de la Vilnius au demonstrate soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. Este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO
Săptămâna trecută a avut loc Summitul de la Vilnius, una dintre cele mai importante summituri din ultimii ani, având în vedere faptul că Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se cronicizează, iar implicațiile pentru România sunt foarte serioase având în vedere că suntem la granița de Est a NATO.
Cristian Dumitrașcu a realizat în exclusivitate pentru Jurnal Militar un scurt interviu cu Șeful Apărării, generalul Daniel Petrescu, la încheierea summitului de marți și miercuri.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bună dimineața, bine ați revenit la radio!
Daniel Petrescu:Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație și îi salut și pe radioascultători.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O ocazie foarte bună pentru această revenire, pentru că Summitul de la Vilnius a fost unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani și am vrea să aflăm care au fost principalele decizii din punctul nostru de vedere, pentru că au fost comentate multe alte lucruri din punct de vedere politico-militar, relația Statelor Unite cu Ucraina.
Pe noi ne interesează principalele decizii ne privesc pe noi și care privesc Armata Română.
Daniel Petrescu:A fost într-adevăr o săptămână plină. Am avut ocazia și onoarea să participi nu numai la Summitul de la Vilnius, dar să și folosesc această oportunitate, faptul că mă aflam în Lituania, și să vizitez detașamentul nostru de forțe aeriene care execută acolo poliție aeriană. Referitor la summit, am mai participat pe parcursul mandatului meu la Summitul de la Madrid și la Summitul de la Londra.
De fiecare dată, pot să vă spun că pleci cu un sentiment foarte puternic referitor la soliditatea articolului 5 și la solidaritatea relației transatlantice și cu sentimentul că s-au luat decizii importante care vor influența modul în care este asigurată securitatea Alianței pentru următoarea perioadă.
Deciziile de la Summitul de la Vilnius au demonstrat, după părerea mea, în primul rând, soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. În ceea ce ne privește, ne-au interesat foarte mult postura de descurajare și apărare aliată, și aici este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO.
Pentru orice amenințare de securitate care ar viza și țara noastră, alianța are un răspuns pe măsură pregătit și suntem parte la acest răspuns pe care alianța poate să îl dea. Există, de asemenea, un cadru foarte bun pentru creșterea grupurilor de luptă dislocate la flancul estic, și aici este cuprins și grupul de luptă din România, în care Franța este națiune-cadru, poate crește la nivel de brigadă prin forțe de întărire, dar și prin prepoziționarea unor echipamente.
Ați văzut și anunțul Spaniei privind participarea cu forțe la grupul de luptă din România. De asemenea, au fost discuții și decizii importante referitor la stabilirea unui nivel minim de 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de Apărare în fiecare dintre statele NATO.
Este un nivel pe care noi l-am îndeplinit de câțiva ani, iar începând cu acest an avem 2,5% din PIB alocați pentru Apărare, din care peste 30%, și aici este un procent important, asigurăm pentru achiziția de noi echipamente pentru Armata României.
Este și un bun prilej de a dezvolta relația cu industria de apărare și capacitatea industriei de apărare de a asigura ceea ce este necesar pentru construcția capabilităților armatei. Am anunțat noi, alături de Bulgaria, la acest summit, constituirea unui comandament regional dedicat forțelor speciale – lucrăm la implementarea acestei decizii și, de asemenea, mie mi se pare foarte important și faptul că Marea Neagră a avut un capitol special dedicat în comunicatul summitului, în special ceea ce se referă la monitorizarea, evaluarea mediului de securitate din regiunea Mării Negre.
Mai sunt decizii și referitoare la reziliența aliată, și la modul de acțiune, și la evoluțiile viitoare.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ați vorbit despre Marea Neagră, este cumva o situație debalansată între Baltică și Marea Neagră? – pentru că acum a fost comunicat acest termen de ‘lac NATO’ deja, Marea Baltică. Aici sunt mai multe probleme la noi și dacă se vizează un plan regional pentru zona Mării Negre?
Daniel Petrescu:Am vorbit la nivel operativ de planurile regionale. Regiunea Mării Negre este cuprinsă în Planul Regional Sud-Est, la fel cum este inclusă și Marea Mediterană.
Acestea sunt planurile de nivel operativ, care detaliază modul de acțiune în zona noastră. Eu cred că sunt toate premisele, după aprobarea acestor planuri, pentru o abordare unitară și echilibrată a întregului flanc estic.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Perspectiva unui hub, care să vizeze antrenarea piloților de F-16 în România, piloților ucraineni, este?
Daniel Petrescu:Hub-ul pentru antrenarea piloților de F-16, și aș menționa în primul rând antrenarea piloților români pe avioane F-16, antrenarea piloților aliați din regiune pentru avioanele F-16 și, bineînțeles, antrenarea și piloților din state partenere este un proiect la care lucrăm de ceva vreme.
Dacă vă amintiți, în decizia CSAT din 6 iulie a.c a fost analizată și implicarea României în acest proiect, crearea unei facilități de instruire pentru operarea avioanelor F-16. Este un proiect la care lucrăm împreună cu aliații, dar și cu compania care proiectează acest avion de luptă.
Va fi un hub regional în România pentru antrenamentul piloților. Se vor antrena, cum spuneam, în primul rând piloții români.
A fost semnat la summit, am semnat împreună cu Olanda, Danemarca și alte state aliate acest proiect.
Ceea ce s-a semnat la summit dovedește că există voință politică. Acum lucrăm la detalii pentru implementarea acestei voințe politice și a face funcțional acest hub.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Încheiem cu aviația, pentru că aici eram. Ați fost, după cum ați spus mai devreme, în Lituania, în baza Šiauliai și, îmi aduc aminte perfect, la ultima videoconferință pe care ați avut-o cu o ocazie, cred că de Paște, i-ați întrebat foarte specific pe piloții noștri atunci dacă există diferențe de proceduri între ceea ce se întâmplă acum pe cerul Lituaniei și ce se întâmpla de regulă aici. Ce v-au spus piloții noștri înainte să plecați?
Daniel Petrescu:Nu numai că nu există diferențe de proceduri, dar capacitatea de acțiune a detașamentului nostru este la nivelul tuturor detașamentelor care execută poliție aeriană întărită, oriunde în statele NATO.
A fost o plăcere, a fost o ocazie importantă să-i văd cum își îndeplinesc misiunile la locul de dislocare.
Mi-am făcut un obicei să merg în toate teatrele de operații în care avem prezenți militari români și cred că este important să subliniem că avem o prezență importantă, aproape 600 de militari în misiuni din Mozambic până în Republica Centrafricană, Mali, Balcani, Polonia, ţările baltice, Marea Britanie – ați văzut deschiderea pentru Operația Interflex, și oriunde militarii noștri sunt prezenți avem numai cuvinte de laudă referitor la modul în care își execută misiunile. I-am felicitat și le-am mulțumit pentru ceea ce fac acolo.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aș vrea să închei totuși cu mesajul tradițional, când ne dați interviu ”Jurnal militar” vă întreb același lucru: oamenii de acasă pot să fie liniștiți, după ceea ce ați spus dumneavoastră mai devreme, că plecați de acolo cu un sentiment foarte puternic de încredere și de respectare a Articolului 5, la o adică?
Daniel Petrescu:Oamenii de acasă să aibă încredere că Armata României e capabilă să își îndeplinească misiunile și să aibă încredere că facem parte dintr-o alianță în care sentimentul unității există, sentimentul solidarității există și care poate să răspundă oricărei provocări.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnal militar” generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio.
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu! Am onoarea să vă salut.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Avem legătura directă cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr. Domnule ministru, bună dimineața! Bun venit la „Jurnal militar”, aici la Radio România Actualități.
Angel Tîlvăr:Bună dimineața.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Am ascultat mai devreme celebra piesă a celor de la Pink Floyd, era vorba despre un zid, care trebuia dărâmat. Iată că la cel mai important summit din ultima vreme, la Vilnius, unde ați participat și dumneavoastră şi șeful apărării, președintele, a fost vorba, din ce se pare, despre un zid de apărare și era prima întrebare despre această întâlnire dacă ați plecat mai optimiști acolo, dacă, într-adevăr, zidul ăsta despre care vorbim, sigur, metaforic, este unul care să ne liniștească.
Angel Tîlvăr:Vă mulțumesc, în primul rând pentru interesul pe care-l arătați activității noastre.
Am plecat de acolo cu sentimentul că ceea ce ne-am propus și lucrurile la care lucrăm de multă vreme, pentru că, alături de cei pe care i-ați pomenit, am avut parte și de prezența ministrului de externe, deci lucrurile la care am lucrat s-au întâmplat, în sensul că, pe de o parte, profilul Mării Negre a crescut din punct de vedere al documentelor adoptate de către NATO, ceea ce era și în intenția noastră, întrucât ştiți foarte bine și în emisiunile pe care le-am mai făcut împreună, am vorbit de mai multe ori despre cât de importantă este Marea Neagră în arhitectura de securitate regională.
Deci, pe de o parte, acest lucru, acest obiectiv a fost atins. Apoi adoptarea planurilor regionale, care ne dau posibilitatea să știm exact ce este de făcut și din punct de vedere al resurselor și din punct de vedere al felului în care ne poziționăm față de posibile situații.
Apoi avem aderarea Suediei, care a fost … aderarea la NATO a Suediei, care a fost decisă la acest summit și este foarte bine că cele două parlamente, care mai trebuie să valideze acest lucru, o vor face foarte repede, după ce Finlanda aderase la alianță.
Și, nu în ultimul rând, din punct de vedere al ministerului pe care îl reprezint, am semnat trei documente.
Unul se referă la faptul că vom avea o bază de instruire a piloților de F-16 în România, ceea ce ne satisface nevoia operațională de a avea piloții pregătiți pentru cele 32 de F-16 care urmează să vină în România.
Pe de altă parte, acest hub de pregătire va da posibilitatea și altor aliați să se pregătească la noi și în felul acesta, România să capete și să câștige relevanță din punct de vedere al programelor legate de F-16.
Apoi am semnat faptul că… o să avem un comandament regional pe forțe speciale, document pe care l-am semnat împreună cu partenerii bulgari și nu în ultimul rând, centrul de excelență legat de studiul climatic și de impactul modificărilor climatice asupra securității naționale, care este mult mai important decât pare la prima vedere, întrucât schimbările climatice modifică și logica în care ne abordăm elementele care țin de zona militară.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): De instruire, de apărare, sigur că da.
Angel Tîlvăr:Exact, exact. Totodată, sprijinul pentru Ucraina a fost din nou menționat și faptul că aliații se află în într-o solidaritate de nezdruncinat cred că e o veste proastă pentru Putin, dar este o veste bună pentru noi, pentru că atât în formatele europene din care facem parte, dar și în formatul NATO și vorbim de cea mai înaltă formă de reunire a aliaților, mă refer la Summitul de la Vilnius, am reușit din nou să dăm dovadă de solidaritate și mesajul nostru către ucrainieni este că îi sprijinim, iar către Putin este că solidaritatea noastră funcționează.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Un pic mai târziu, avem un interviu pregătit la „Subiectul săptămânii” și cu șeful Apărării, cu generalul Petrescu.
Va povesti pentru ascultători acolo cât de importantă este această integrare a deciziei politice și apoi de execuție pe partea militară.
Ultima întrebare, după părerea dumneavoastră, ce a câștigat România cel mai important, România, Armata Română, securitatea noastră la acest summit, dintre toate cele pe care le-ați amintit.
Angel Tîlvăr:Păi, printre altele, Spania a anunţat că vom avea o prezență a militarilor străini mai mare cu 200. Pe de altă parte, așa cum v-am spus, obiectivele cu care am plecat din țară au fost atinse, iar faptul că militarii români, de-a lungul vremii, au participat în multe teatre de operații și au dat dovadă de profesionalism, cred că a crescut foarte mult profilul de țară.
Nu-i mai puțin important și vreau să vă spun cu mândrie că a doua zi după summit m-am deplasat acolo unde militarii români execută misiuni de poliție aeriană, tot în zona baltică, tot în Lituania…
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): La Šiauliai, în baza de acolo, da…
Angel Tîlvăr:… şi am văzut cât de apreciaţi sunt. În același timp, deși facem eforturi importante, iar bugetul României vorbește de la sine, pentru că la summit, de exemplu, se vorbea de pragul de 2%, România de mai multă vreme îndeplinește acest criteriu, care a fost adoptat de către summit, lucru care ne permite să avem capabilitățile de care avem nevoie pentru a satisface exigențele de securitate națională.
Dar, așa cum vorbim foarte mult de armament, eu cred că principala înzestrare și principalul lucru care dă puterea Armatei Române reprezintă factorul uman, motiv pentru care rămân la fel de interesat ca să avem condiții de viață și de muncă și de carieră bune pentru militari, în așa fel încât tot mai mulți tineri să-și dorească să îmbrățișeze această carieră și tot mai puțini militari să-și dorească să plece din această, să zicem, nobilă profesie. Deci sunt lucruri de făcut.
Chiar dacă summitul a fost un succes din punct de vedere al poziționării noastre, vă asigur că, pe agenda mea, lucruri legate de nivelul de trai și de satisfacția pe care cei care îmbrățișează cariera militară o au se află foarte sus pe agendă şi mă preocupă în cel mai înalt nivel.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Vă mulțumesc, domnule ministru Angel Tîlvăr. A fost în direct la „Jurnal militar” ministrul apărării, Angel Tîlvăr.
Am un cântec pregătit, ”Cântec pentru prieteni’ după un asemenea summit, după asemenea rezultate. Vă mulțumesc foarte mult, weekend plăcut, să ne reauzim cu bine!
Angel Tîlvăr: … pentru prieteni, să difuzăm „Cântec pentru prieteni”.
Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Da, „Cântec pentru prieteni”, NATO pentru prieteni. Mulţumesc tare mult!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române, împreună cu alte structuri ale sistemului național de apărare și cu participanții din Bulgaria, Belgia, Franța, Grecia, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Turcia, desfășoară până pe 21 iulie exercițul multinațional „Poseidon 2023”.
În total, peste 750 de militari se instruiesc în comun în Portul Militar Constanța și în apele Mării Negre. Pe timpul exercițiului va fi evaluată Fregata „Regina Maria”, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de Reacție Rapidă.
Exercițiul cuprinde și o secvență de cooperare interinstituțională în caz de accidente colective și calamități cu victime multiple.
„Poisedon 2023” este condus de comandamentul flotei, iar pe timpul antrenamentelor se va pune accent pe acțiunile contra minelor, pe lupta la suprafață și a celei antiaeriene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Bulgaria vor forma împreună un comandament regional de componentă pentru operații speciale. Scrisoarea de intenție pentru constituirea acestei structuri a fost parafată de miniștrii apărării din cele două țări.
Înțelegerea vine ca urmare a recunoașterii importanței strategice a regiunii Mării Negre și a faptului că această zonă a devenit o frontieră critică pentru noua arhitectură de securitate euroatlantică.
Viitorul comandament face parte din măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare de pe flancul estic al NATO.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a evidențiat cooperarea excelentă dintre cele două țări în domeniul apărării și a apreciat angajamentul constant al Bulgariei privind securitatea regională și pentru participarea cu militari la proiectele derulate sub egida NATO în România, în cadrul comandamentelor multinaționale.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române desfășoară, până pe 30 iunie, exercițiul multinațional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, la care iau parte și militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia. Antrenamentele sunt conduse de Centrul 39 Scafandri și au loc în largul țărmului românesc de la Marea Neagră și în portul militar Constanța. La exercițiu participă nave militare, scafandri de luptă EOD și de mare adâncime și aeronave ale Forțelor Aeriene. Potrivit comandantului Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu, exercițiul contribuie la creșterea nivelului de instruire pentru acțiunile împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor, precum și la consolidarea interoperabilității între forțele participante.
Comandor Fănel Rădulescu: Încercăm să aducem în realitate toate exercițiile, într-un mediu complex, foarte solicitant și real. Ne concentrăm pe un mod practic de intervenție, luând în calcul toate posibile sau potențialele amenințări care pot veni în zona aceasta de responsabilitate a scafandrilor sau în zona de responsabilitate a forțelor și structurilor care sunt destinate luptei împotriva minelor.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Tîlvăr s-a întâlnit la Paris și cu generalul James Hecker, comandantul Comandamentului Aerian Aliat, cu care a discutat despre importanța menținerii sprijinului aliat pentru misiunile de poliție aeriană întărită în regiunea Mării Negre, inclusiv în ceea ce privește participarea Statelor Unite ale Americii. Cu ocazia vizitei în Franța, ministrul apărării a vizitat și Salonul Aeronautic de la Le Bourget, unde au expus peste 2.400 de companii, reprezentând industria de apărare din 49 de țări, printre care și România.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Franța a găzduit Conferința pentru Apărarea Aeriană Europeană, organizată la inițiativa președintelui Emmanuel Macron. În cadrul reuniunii s-a propus dezvoltarea industriei europene de profil pentru a reduce dependența de importul de tehnologie de apărare din afara continentului. Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a participat la lucrările conferinței la invitația omologului francez, Sébastien Lecornu.
Angel Tîlvăr: Am avut ocazia să spun că România are unul dintre pilonii de stabilitate și generatori de securitate în regiunea Mării Negre. Am avut ocazia să promovez ideea ca Marea Neagră să aibă o importanță mai mare în ceea ce privește conceptul strategic. Și, totodată, ne-am pronunțat în ceea ce privește inițiativele de înzestrare comună. Ne-am pronunțat pentru o colaborare constantă cu partenerii transatlantici, cu Statele Unite. În același timp, suntem de acord și susținem posibilitatea ca pe anumite programe să se poată face achiziții europene comune.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Dronele Armatei Statelor Unite ale Americii au revenit pentru misiuni de cercetare deasupra Mării Negre.
O aeronavă de tip Global Hawk a îndeplinit o misiune specifică în zona litoralului românesc și deasupra apelor neutre ale Mării Negre, potrivit surselor de monitorizare a aviației.
Este pentru a doua oară după incidentul soldat cu prăbușirea unei drone MQ-9 Reaper când un aparat de zbor fără pilot al NATO sau Statelor Unite ale Americii iese deasupra acvatoriului Mării Negre.
Drona a decolat de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula Sicilia din Italia și a evoluat la o altitudine de 15.000 m.
Zborul dronei americane arată că probabil incidentul din luna martie va fi depășit, iar aparatele fără pilot aliate vor reveni progresiv pentru misiuni în Marea Neagră.
Sonia Raicu (realizator rubrică): O nouă reuniune a miniștrilor apărării în formată B9 (București 9) a avut loc marți, 25 aprilie, la Varșovia. Aceasta a fost coprezidată de ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, alături de omologul din Polonia, Mariusz Blaszczak.
S-au analizat provocările de securitate generate de ultimele evoluției ale războiului din Ucraina și implicațiile în plan regional și euroatlantic, continuarea sprijinului internațional pentru Ucraina, evaluarea implementării deciziilor adoptată la Summitul de la Madrid privind postura de descurajare și apărare de pe Flancul Estic, precum și pregătirea Summitului de la Vilnius din 11 iulie 2023.
Ministrul apărării naționale a menționat necesitatea implementării deciziilor Summitului NATO de la Madrid în domenii privind securitatea la Marea Neagră, regiune de importanță strategică pentru Alianță, precum și necesitatea continuării eforturilor NATO-UE pentru sprijinirea Ucrainei și partenerilor din regiune.
Şi tot din agenda Ministerului Apărării, joi, ministrul Tîlvăr și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au întâlnit cu generalul James B. Hacker, comandantul forțelor aeriene americane din Europa și comandant al Comandamentului Aerian Aliat.
Vizita în România a oficialului american a inclus întâlniri cu echipele de comandă și militarii români din Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 86 Aeriană Borcea și Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, precum și cu o delegație a Statului Major al Forțelor Aeriene, condusă de șeful acestei categorii de forțe, generalul-locotenent Viorel Pană.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Simona Cojocaru, s-a aflat miercuri, la Cartierul General NATO de la Bruxelles, într-o vizită de pregătire a următorului summit aliat ce va avea loc la Vilnius, în luna iulie.
Oficialul român a transmis că este absolut necesară continuarea demersurilor pentru implementarea deciziilor adoptate anul trecut la Madrid, de liderii ţărilor NATO, care asigură cadrul pentru adaptarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare.
Simona Cojocaru i-a asigurat pe oficialii NATO că România va continua să fie un aliat responsabil în procesul de consolidare a securităţii regionale la Marea Neagră şi a evidenţiat importanţa creşterii rezilienţei în vederea stabilizării mediului de securitate european. Secretarul de stat a mai subliniat importanţa alocării unui nivel adecvat de resurse financiare pentru sectorul militar.
România alocă în prezent 2,5% din produsul intern brut pentru apărare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președintele comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, s-a aflat în perioada 11-14 aprilie într-o vizită de lucru în România.
La Ministerul Apărării Naționale, oficialul NATO a discutat despre situația de securitate din regiunea Mării Negre, despre operațiile și misiunile Alianței Nord-Atlantice și despre evenimentele majore de instruire în acest an.
Pe timpul întâlnirii cu amiralul Bauer, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a referit, printre altele, la contribuția țării noastre în misiunile desfășurate sub egida NATO și la prezența militară aliată în România.
Daniel Petrescu:Prin participarea consistentă a militarilor români la operații și misiuni internaționale, țara noastră își îndeplinește angajamentele asumate.
În acel moment, peste 700 de militari români sunt prezenți alături de aliați și parteneri în diferite misiuni internaționale. Susținem creșterea prezenței aliate pe flancul estic.
O participare consistentă aliată crește efectul de descurajare a oricărui tip de agresiune militară convențională și, nu în ultimul rând, crește consistența pregătirii pe care o desfășurăm în comun și interoperabilitatea.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Amiralul Rob Bauer a subliniat că împreună, statele membre ale Alianței Nord-Atlantice sunt mai puternice, iar România este un aliat important în cadrul NATO.
Rob Bauer:Timp de 19 ani, România s-a dovedit a fi un aliat puternic. România este un exemplu al angajamentului sacru al NATO privitor la apărarea colectivă, reziliență și solidaritate. Nu am niciun dubiu, cu ajutorul României, Alianța va continua să apere libertatea noastră și va contribui la o lume mai pașnică.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președintele comitetului militar este principalul consilier militar al Secretarului General al NATO. Amiralul Rob Bauer deține această funcție din luna iunie a anului 2021.
Mihai Panait: Este o situație deosebit de complexă în regiunea extinsă a Mării Negre, dar contribuim în continuare la menținerea păcii în zona noastră de responsabilitate
La „Subiectul săptămânii” veți afla care sunt concluziile trase la finalul exercițiului „Sea Shield 2023”, din interviul realizat de Cristian Dumitrașcu cu șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, chiar pe nava de comandament „Mureșul”, fosta navă prezidențială, intrată în serviciu în anii ’80.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule viceamiral, am onoarea și bine ați venit la radio!
Mihai Panait:Am onoarea să vă salut. Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Într-un spațiu neconvențional pentru noi, la radio, dar foarte drag dumneavoastră – suntem pe nava „Mureșul”, aici, în Mahmudia, la finalul marelui exercițiu „Sea Shield”.
N-aș vrea să ne referim doar la această ultima etapă, ci la întregul exercițiu și la partea de concept și la importanța acestuia pentru securitatea României, până la urmă.
Mihai Panait:„Sea Shield 2023” este exercițiul major desfășurat de către Forțele Navale Române în acest an de instrucție, este cel mai important exercițiu pe care l-am pregătit pe parcursul a 6 luni de planificare pe principiul național, dar și principiul NATO, de planificare, pregătire, execuție, cu o permanentă evaluare a tuturor acțiunilor desfășurate pentru eficiență și pentru asigurarea nivelului așteptat de interoperabilitate, în primul rând, și de îndeplinire a misiunilor în siguranță.
„Sea Shield 2023” reprezintă o provocare, în același timp, pentru faptul că pentru prima dată am dezvoltat pe scenariul operațional secvența de instruire și de dezvoltare a acțiunilor militare în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române pe Dunăre, în zona lagunară în Delta Dunării.
Pentru prima dată spuneam că dezvoltăm acest scenariu în această zonă de responsabilitate a Forțelor Navale și am încercat să integrăm nu numai la nivel întrunit, și la nivel interinstituțional, o serie de secvențe și pe fluviu și pe Marea Neagră, dar și pe uscat sau în aer.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Acest scenariu ne gândim că este adevărat, este în strânsă legătură cu situația tensionată de aici, de la gurile Dunării.
Mihai Panait:Este o situație deosebit de complexă în regiunea Mării Negre, în regiunea extinsă a Mării Negre, în zona de proximitate și de responsabilitate a României, a Forțelor Navale Române şi în această idee, cred că acest exercițiu, încadrat în efortul național, dar și al Alianței, de menținere a stabilității regionale, de menținere a unui echilibru în această zonă deosebit de importantă și de sensibilă, contribuind astfel la menținerea păcii în zona noastră de responsabilitate.
Anul trecut, acest exercițiu nu s-a desfășurat datorită faptului că a izbucnit războiul între Rusia și Ucraina și nu s-a dorit să se escaladeze situația, era și multă emoție din partea tuturor actorilor importanți în acea perioadă, şi pentru noi este foarte important să ne menținem nivelul de pregătire al echipajelor, navelor de la mare, de la fluviu, al echipelor și al echipajelor de la bordul navelor Forțelor Navale Române, aeronavelor Forțelor Navale Române, dar și a mijloacelor din cadrul Forțelor Terestre sau echipamentelor și aeronavelor din partea Forțelor Aeriene.
La nivel interinstituțional, de asemenea, am încercat să îmbunătățim procedurile de acțiune, procedurile de operare, să punem în aplicare ultimele concepte la nivelul NATO și al Uniunii Europene pentru dezvoltarea acestei interoperabilități interinstituționale și aș veni cu câteva exemple: exercițiul de evacuare non-combatanți desfășurat la Marea Neagră, dar și în zona fluvială.
Au fost două secvențe deosebit de bine realizate și care și-au atins în totalitate obiectivele. Un alt serial deosebit de important, desfășurat în premieră la platformele petroliere, în zona de infrastructură critică pe care România o are în zona de responsabilitate, în zona economică exclusivă, a reprezentat un alt domeniu deosebit de important, dar nu numai aceste elemente sunt importante.
Procedurile operaționale, scenariile dezvoltate în Marea Neagră, în raioanele de desfășurare a acțiunilor militare în domeniul antisubmarin, în domeniul luptei contra minelor, în domeniul apărării antiaeriene sunt de asemenea secvențe și misiuni îndeplinite cu succes de către Forțele Navale Române.
Am reușit și la fluviu să executăm misiuni de trageri, misiuni de trageri cu muniție reală, misiuni de trageri de recepție cu muniții nou introduse în dotarea Forțelor Navale Române, am reușit să ne evaluăm forțele pentru NATO Response Force, forța de reacție NATO rapidă 2024 la mare și, de asemenea, să evaluăm forțele din cadrul pachetului pus la dispoziția NATO și a Uniunii Europene din cadrul Forțelor Navale Române. În același timp, am evaluat forțele cu capacitate de luptă completă și la fluviu, și la mare, pentru cadrul național.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Voiam să ajung aici într-un fel, pentru că sunteți un om, un militar cu multă experiență în operațional de când erați comandant de fregată, ați văzut multe, ați văzut cum funcționează și aș vrea să vă rog să faceți o comparație între acel mediu operațional de acum, câți ani sunt 10 ani, 15 ani, și ce s-a întâmplat acum, dacă merge bine, ce s-a întâmplat și dacă exercițiul acesta este la cel mai înalt nivel de până acum din câte au fost, având în vedere că au fost implicate și structuri UE, NATO, ș.a.m.d.
Mihai Panait:Pot aprecia faptul că am ridicat standardul, în special în această zonă interinstituțională și întrunită.
Am dezvoltat mult mai mult exercițiu pe zona de responsabilitate fluvială, implicând flotila fluvială cu unitățile și subunitățile din subordine, inclusiv cu regimentul de infanterie marină. Pentru prima dată în acest tip de exercițiu, este marele plus pe care l-am adus în această ediție a „Sea Shield 2023”.
În același timp, însă, din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a fost pentru Forțele Navale Române de dezvoltare a suportului logistic.
Pentru prima dată am impus și am încercat să dezvoltăm standarde și proceduri de suport logistic integrat într-un domeniu și într-o zonă deosebit de complexă, așa cum este zona lagunară și zona Deltei Dunării.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La sfârșit, o întrebare care excede exercițiul „Sea Shield”: cum le răspundem în continuare unor oameni care poate că sunt influențați de propagandă, care spun că Forțele Navale sunt cele mai prost dotate din cele trei categorii de forțe și dacă această interoperabilitate, dacă această situație în care noi suntem împreună cu aliații, nu este doar o primire de ajutor, din câte se vede, este și o contribuție din partea noastră, că suntem și furnizori de securitate.
Mihai Panait: Contribuim la securitatea regională, securitate euroatlantică, este adevărat. Avem programe în atenție, avem programe în dezvoltare, facem pași importanți chiar dacă de multe ori, din necunoaștere, acești pași nu sunt văzuți la adevărata dimensiune. Forțele Navale Române se modernizează, modernizează capabilitățile pe care le au acum în dotare.
Forțele Navale Române au muncit foarte mult în ultimii ani și au fundamentat, au dezvoltat și vor pune în practică programele noi de înzestrare cu nave, cu aeronave, cu tehnică, cu echipamente pe toate domeniile, inclusiv investiția în educație sau investiția în tinerii ofițeri și maiștri militari, investiția în Forțele Navale Române, de fapt, se va vedea cu prisosință în următorii ani pentru Forțele Navale Române, pentru Armata României și pentru România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait. Domnule amiral, vă mulțumesc și vă mai aștept la radio.
Mihai Panait: Şi eu vă mulțumesc. Salutări tuturor ascultătorilor dumneavoastră de la bordul navei de comandament „Mureșul”.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Ceremonia de transfer de autoritate între militarii detașamentului de luptă al Brigăzii 2 „Strike” și cei ai detașamentului din cadrul Brigăzii 1 „Bastogne”
Adrian Gîtman (realizator rubrică): S-a încheiat rotirea detașamentelor americane dislocate în țara noastră, ca parte a planului de întărire a posturii de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră.
Militarii Brigăzii 2 „Stryker” au fost înlocuiți de cei ai Brigăzii 1 „Bastogne”, ambele din cadrul Diviziei 101 Aeropurtate.
Ceremonia transferului de autoritate între cele două detașamente a avut loc în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, din județul Constanța. Brigada 1 „Bastogne” a desfășurat tot parcursul lunii martie aproximativ 3.800 de militari în mai multe baze din Europa, pentru a oferi sprijin Corpului 5 Armată al Forțelor Terestre Americane și statelor aliate și partenere din flancul estic al NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Incident aviatic petrecut marți deasupra Mării Negre, soldat cu prăbușirea unei drone americane MQ-9 Reaper.
Potrivit reprezentanților Armatei Statelor Unite, un avion de vânătoare rusesc Suhoi-27 a lovit elicea unei drone de supraveghere care executa operațiuni de rutină în spațiul aerian internațional, făcând-o să se prăbușească în Marea Neagră.
Deși au mai existat și în trecut astfel de interceptări, manevra aeronavei rusești a fost catalogată de Casa Albă drept nesigură și neprofesionistă.
Aeronavele americane efectuează în mod obișnuit zboruri deasupra teritoriului suveran european și în spațiul aerian internațional, în conformitate cu legile naționale și internaționale aplicabile, pentru a consolida apărarea și securitatea colectivă europeană, mai precizează Comandamentul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii în Europa.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.