Exercițiul multinațional Sea Shield 2023

Publicat de Gabriel Stan, 20 martie 2023, 15:04

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române organizează în perioada 20 martie-2 aprilie exercițiul multinațional Sea Shield 2023.

Circa 3.400 de participanți din 13 state aliate și partenere vor desfășura antrenamente în Marea Neagră, pe Dunăre și în zona de coastă.

În exercițiu sunt implicate zeci de nave militare, avioane și elicoptere, ambarcațiuni de intervenție, autospeciale și dispozitive mobile de lansare.

Sea Shield este cel mai complex eveniment de instruire din acest an al Forțelor Navale Române, ne-a declarat comandantul flotei, contraamiralul de flotilă Cornel Cojocaru: Sarcina de a conduce execiţiul îi revine Comandamentului componentei navale. Flota, flotila fluvială, celelalte mari unităţi vom genera forțele, grupurile de luptă.

Avem secvențe de apărare a infrastructurii critice naționale, avem secvențe de trageri și misiuni de luptă reale, cu tehnica de la bord, atât la mare, cât și la fluviu.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Seria de exerciții anuale Sea Shield este destinată instruirii forțelor aliate și a fost propusă de România la summitul NATO de la Varșovia, în 2016, pentru întărirea măsurilor de securitate pe flancul sud-estic european.

Forțele Navale Române au oferit sprijin în depistarea unei muniții din zona Periboina, Săcele

Publicat de Gabriel Stan, 23 ianuarie 2023, 16:19

Sonia Raicu (realizator rubrică): Forțele Navale Române au fost solicitate pentru a oferi sprijin în cercetarea elementului de muniție depistat duminică, 15 ianuarie, în zona Periboina, Săcele.

În urma analizei realizate la fața locului de către reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea, obiectul a fost identificat ca fiind un motor de start de la o rachetă.

În acest sens, Statul Major al Forțelor Navale precizează că elementul descoperit nu conține materiale pirotehnice sau periculoase și că acesta este un tub al unui motor de start de la o rachetă antiaeriană sol-aer de tip 57E6, lansată de un sistem de rachete antiaeriene de tip Panţîr S-1, produse în Federația Rusă, care, cel mai probabil pe timpul desfășurării acțiunilor militare recente din zona de nord a Mării Negre, a căzut în mare și a fost adus de curenții maritimi în zona litoralului românesc.

De asemenea, Statul Major al Forțelor Navale menționează faptul că acest tip de elemente de muniție nu se află în dotarea Forțelor Navale Române și este specific forțelor implicate în războiul ruso-ucrainean.

Având în vedere caracteristicile acestui tip de rachetă și frecvența utilizării în cadrul acțiunilor de luptă, este posibil ca, în perioada următoare, curenții marini să mai aducă astfel de elemente componente în proximitatea zonei costiere a României sau a altor țări riverane, fără ca acest lucru să reprezinte un pericol.

Însă, recomandarea pentru cetățenii care observă astfel de elemente de muniție este să nu se apropie de obiectele descoperite și să anunțe de urgență autoritățile competente.

Ovidiu Raețchi: Marea Neagră este o prioritate zero pentru Alianța Nord-Atlantică, pentru că Alianța e una cu caracter defensiv, iar Marea Neagră e vizată de un război de agresiune, însoțit de încercări de a modifica granițele

Publicat de Gabriel Stan, 12 decembrie 2022, 14:03

La „Subiectul săptămânii” aducem în atenția dumneavoastră concluziile ministerialei NATO desfășurată săptămâna trecută la Bucureşti, primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe flancul estic, după agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Vă invităm să ascultați un fragment din emisiunea „Euroatlantica”, difuzată joi seara, la Radio România Actualități.

Invitații lui Radu Dobrițoiu au fost Ovidiu Raețchi, preşedintele Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, și Ion Petrescu, colonel în rezervă, analist militar, fost director al trustului de presă al Armatei.

Radu Dobrițoiu (realizator): Ce mesaj transmite alegerea Bucureștiului pentru această reuniune?

Ovidiu Raețchi: Sunt două mesaje. În primul rând, în mod evident, este sprijinul față de partenerii ucraineni, care a fost subliniat și care a fost dezbătut în detaliu de-a lungul zilelor reuniunii ministeriale.

În mod evident, este și un semnal în raport cu importanța României în acest flanc, pentru că, dacă te uiți la linia celor trei mări dinspre estul Europei, adică de la Baltica la Marea Neagră și la Adriatică, vei înțelege imediat de ce e Marea Neagră este o prioritate zero pentru Alianța Nord-Atlantică, astăzi; pentru că Alianța e una cu caracter defensiv și pentru că Marea Neagră e, în acest moment, vizată de un război de agresiune, însoțit de încercări de a modifica granițele.

Iar dacă flancul baltic a fost deplin consolidat, ca efect nescontat, dacă în sud, la Adriatică, există, sigur, încercări de destabilizare hibridă, dar nu se poate vorbi de o agresiune directă din rațiuni geografice, Marea Neagră este direcția care trebuie stabilizată și protejată, iar România a reprezentat promotorul strategic al acestei idei încă după ocuparea și anexarea ilegală a Crimeei.

Noi am pledat pentru o pondere egală a prezenței înaintate NATO la Marea Neagră, în raport cu Baltica. Și iată că istoria ne dă dreptate, în ideea că, dacă Federația Rusă simte o anumită vulnerabilitate într-o zonă, acolo își va concentra eforturile. Or, la Marea Neagră avem Ucraina, avem Moldova cu Transnistria, cu Găgăuzia, avem Georgia.

Toate aceste idei au fost formulate de România, care, politic, a fost, este și va fi actorul de la Marea Neagră cu cel mai puternic discurs pro-NATO și al creșterii prezenței NATO, iar opțiunea pentru București a fost o consecință.

Radu Dobrițoiu (realizator):  Domnule colonel Ion Petrescu, pe palierul militar s-a discutat de Ucraina. Ce concluzii putem trage după reuniunea de la București? Cât de importantă este Ucraina, rezistența Kievului în strategia de securitate a NATO?

Ion Petrescu: Au fost la București voci care au perceput această reuniune de-o manieră, pe care aș caracteriza-o cu eleganță, bazată pe lipsă de informație. Sigur că toți cei care au participat la această reuniune a miniștrilor de externe ai NATO știau că principala problemă rămâne Ucraina.

Ucraina, din perspectiva faptului că și-a propus, anul viitor, așa cum zicea președintele Zelenski, să-și elibereze toate teritoriile, inclusiv Donbasul, Ucraina de Sud și Crimeea, un obiectiv extrem de ambițios, în condițiile în care, așa cum declara președintele Putin, Rusia rămâne cu trupe în Ucraina și își apără interesul național acolo.

La momentul când difuzați emisiunea, sunt 125.000 de mobilizați trimiși de Kremlin în sprijinul forțelor destinate inițial pentru operațiunea militară specială pe teritoriul statului ucrainean și se preconizează ca restul, până la 300.000, să fie trimiși după terminarea perioadei de instruire, probabil înainte de data de 1 martie.

De aceea, această voce unitară a miniștrilor de externe aliați a contat foarte mult, deoarece aici nu e vorba doar de simple declarații, ci de o bifare a unor angajamente anterioare, care încep de la livrarea de armament, cum procedează Statele Unite al Americii, Marea Britanie, până la alte modalități de ajutorare a statului ucrainean, greu încercat în această iarnă de bombardamentele cinice ale Federației Ruse și care va primi, cu recunoștință, toate aceste generatoare pe care o serie de state europene le-au pregătit; le trimit pe calea aerului pentru a ajuta populația ucraineană greu încercată de acest război dus pe frontul de est.

Programul „Armata 2040”

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:30

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Modernizarea Armatei României a fost unul dintre punctele ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Programul „Armata 2040” are ca principale elemente bugetarea necesarului de personal al Armatei, reconfigurare a programelor de înzestrare, modernizare a industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.

Toate acestea în contextul deciziei de alocare a 2.5% din Produsul Intern Brut pentru apărare începând cu anul 2023.

Membrii Consiliului au analizat și implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, creșterea numărului exercițiilor aliate pe teritoriul României și intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre.

Potrivit CSAT-ului, obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securității și a apărării naționale.

Jens Stoltenberg: NATO este pregătită să apere România!

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:17

Adrian Gâtman (realizator rubrică): NATO este pregătită să apere România și pe toți ceilalți aliați, este mesajul transmis de la Bruxelles de secretarul general, Jens Stoltenberg, la finalul întâlnirii cu prim-ministrul român, Nicolae Ciucă.

Cei doi oficiali au discutat la cartierul general al NATO despre situația de securitate în regiunea Mării Negre și despre forțele care asigură apărarea în flancul estic al Alianței. Jens Stoltenberg a apreciat contribuția României la securitatea aliată.

Jens Stoltenberg: România este un aliat de mare valoare și apreciez contribuția dumneavoastră importantă prin care asiguraţi securitatea în aceste vremuri.

Aceste dislocări transmit un mesaj clar: NATO este gata să apere România și orice alt aliat. Astăzi am discutat despre situația de la Marea Neagră regiune care este importantă pentru NATO din punct de vedere strategic.

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că țara noastră își va respecta angajamentele în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Nicolae Ciucă: Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluții, cât și impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situația de la Marea Neagră.

Vizita ministrului apărării naționale la Tbilisi

Publicat de Gabriel Stan, 24 octombrie 2022, 13:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării, Vasile Dîncu a făcut o vizită oficială la Tbilisi, la invitația omorului său georgian Juansher Burchuladze.

Cei doi miniștri au discutat despre situaţia de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina și despre stadiul relațiilor de cooperare bilaterală în domeniul militar, în context regional și al organismelor internaționale din care fac parte cele două țări.

Cu această ocazie, a fost semnat acordul de colaborare între Ministerele Apărării român și georgian și a fost agreat planul bilateral de cooperare între cele souă armate, instrument care vine în sprijinul implementării activităților comune în domeniul apărării.

De interes pentru ambele părți rămân în continuare instruirea în comun, învățământul militar și domeniul comunicațiilor și informaticii.

Ținte aeriene detectate pe teritoriul României

Publicat de Gabriel Stan, 17 octombrie 2022, 13:50

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Serviciul de luptă permanent pentru supravegherea spațiului aerian al României a detectat luni trei ținte care au evoluat în spațiul aerian aferent bazinului nord-vestic al Mării Negre către spațiul aerian al Ucrainei, survolând și cel al Republicii Moldova.

Din analiza proiectelor de zbor a rezultat că țintele au fost, cel mai probabil, rachete de croazieră lansate de pe platforme navale sau terestre din vestul Peninsulei Crimeea.

Țintele aeriene în discuție nu au reprezentat un pericol pentru teritoriul României sau pentru siguranța traficului aerian al României și al NATO, a declarat generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării Naționale.

Constantin Spînu: Alianţa Nord-Atlantică a luat măsuri suplimentare de întărire a spațiului aerian al țărilor NATO, inclusiv în România există în permanență măsuri pregătite pentru contracararea unor posibile amenințări.

Nu a fost cazul în această situație și, de fapt, nu au existat amenințări directe asupra teritoriului României sau al NATO în perioada de care discutăm în niciun moment.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre UE de la Praga

Publicat de Gabriel Stan, 5 septembrie 2022, 14:44

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale Vasile Dîncu a participat la reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată la Praga, la începutul săptămânii.

Reuniunea a debutat cu o dezbatere pe tema impactului global și a consecințelor invaziei Federației Ruse în Ucraina.

Ministrul Dîncu a spus-o omologilor europeni că războiul a schimbat modul în care securitatea și apărarea sunt percepute la nivel european și că acum este importantă consolidarea parteneriatelor, în contextul reconfigurării arhitecturii de securitate din regiunea Mării Negre.

O sesiune specială a fost dedicată acoperirii deficitelor de investiții în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene.

A fost discutată propunerea avansată de Comisia Europeană privind stabilirea unui program de consolidare a industriei de apărare prin intermediul achizițiilor colaborative.

Programul vizează înființarea unui grup operativ pentru achiziții comune.

Miniștrii apărării din țările Uniunii Europene au vorbit și despre perspectivele angajamentului în sprijinul Ucrainei în ceea ce privește securitatea și apărarea.

Exercițiu multinațional la Marea Neagră și în Portul Militar Constanța

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 14:17

Sonia Raicu (realizator rubrică): 240 de militari români și aproximativ 60 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Franța, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia au participat la exercițiul multinațional din largul țărmului României de la Marea Neagră și în Portul Militar Constanța.

Exercițiul s-a desfășurat între 1 și 5 august și a fost condus de Centrul 39 Scafandri.

Rolul acestuia este dezvoltarea relațiilor dintre Forțele Navale Române și gărzile de coastă implicate în activitățile de instruire conduse de Centrul de Scafandri din Constanța.

Intervenţie de neutralizarea şi distrugere a unei mine marine

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 14:12

Sonia Raicu (realizator rubrică): Scafandrii de luptă EOD au executat în seara zilei de duminică, 31 iulie, o misiune de intervenţie pentru neutralizarea şi distrugerea unei mine marine care se afla în derivă la o distanță de aproximativ 2 mile marine, 3,6 km în largul țărmului românesc, în zona Eforie.

O altă mină, de data aceasta din cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost descoperită joi în zona Tuzla.

Aceasta a fost găsită pe timpul activităților de scufundare din cadrul exercițiului multinațional  Eurasian Partnership Mine Counter Measure Dive 2022. Cu amănunte, comandorul Adrian Onțică, șeful de Stat Major al Divizionului 175 Nave Scafandri de Luptă:

Adrian Onţică: Ambele mine au fost neutralizate, iar faptul că unele sunt mai vechi decât altele, chiar nu contează. Principiul de funcţionare este acelaşi. Prezintă acelaşi pericol şi prodecurile de distrugere a acestora sunt clare.

Întâlnire oficială la București cu președintele Comitetului de Apărare și Securitate din Parlamentul Georgiei

Publicat de prosavioleta, 13 iulie 2022, 07:31

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit miercuri la București cu președintele Comitetului de Apărare și Securitate din Parlamentul Georgiei, Irakli Beraia, cu care a discutat despre cooperarea în domeniul apărării, despre relația NATO – Georgia, reconfirmată la summitul NATO de la Madrid și despre efectele războiului din Ucraina în regiunea Mării Negre. Simona Cojocaru a confirmat sprijinul pe care țara noastră îl oferă Georgiei în ceea ce privește aspirațiile euroatlantice și în demersurile de aderare la Uniunea Europeană. Ambele părți au agreat necesitatea menținerii unui dialog constant pentru implementarea cât mai eficientă a proiectelor comune în domeniul apărării, asumate atât în context bilateral, cât și multinațional.

Summit NATO-Madrid 2022

Publicat de prosavioleta, 5 iulie 2022, 13:40

Subiectul săptămânii este, fără îndoială, summit-ul Alianței Nord-Atlantice, desfășurat, la mijlocul săptămânii, la Madrid. Un summit istoric, așa cum a fost anticipat și așa cum s-a și dovedit a fi. Un summit cu decizii adaptate la criza de securitate de pe continentul european. Un summit din care a reieșit soliditatea relației transatlantice în general, dar și importanța regiunii Mării Negre și necesitatea întăriri apărării Alianței pe flancul ei estic, în mod particular. Cristian Dumitrașcu a realizat pe acest subiect, joi, chiar la finalul reuniunii, un interviu, prin telefon, de la Madrid, cu Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Cristian Dumitrașcu: Domnule general, am onoarea! Bine ați venit la „Jurnal militar”, la „Subiectul săptămânii”!

Gen. Daniel Petrescu: Bună ziua, domnul Dumitrașcu! Bună ziua și ascultătorilor! Vă salut de la Madrid! Sunt exact la încheierea summit-ului NATO, desfășurat aici.

Cristian Dumitrașcu: A fost un summit istoric. Este primul summit NATO care se întâmplă în timpul unui război în Europa și presupun că ați luat pulsul mai bine acum la summit decât, să zicem, la începutul războiului. Lucrurile sunt sub control, toată lumea știe ce are de făcut?

Gen. Daniel Petrescu: A fost un summit cu adevărat istoric, desfășurat pe parcursul a două zile, mai multe sesiuni de lucru, la nivel șefi de stat și de guvern. Un summit în care s-au luat decizii foarte importante, spun eu, pentru viitor. Este o criză de securitate gravă, care este evidentă pentru toată lumea, dar eu spun că alianța este pregătită pentru protejarea celui peste un miliard de cetățeni care există în statele aliate. Suntem pregătiți pentru apărarea teritoriului aliat și mai ales pentru salvgardarea libertății și democrației. A fost subliniată încă o dată soliditatea relației transatlantice. Toți aliații au fost de acord cu noul concept strategic, un concept strategic care va direcționa întreaga activitate a Alianței, cel puțin pentru următorii 10 ani. Pentru noi a fost important că ne-am atins toate obiectivele, a fost subliniată importanța strategică a regiunii Mării Negre și în contextul noului concept strategic, dar și pe timpul discuțiilor desfășurate la nivel de șefi de stat și de guvern și mai ales au fost discutate consecințele pe termen lung ale agresiunii Rusiei în Ucraina, consecințe care se reflectă și în postura de descurajare și apărare a Alianței.

Cristian Dumitrașcu: Care considerați dumneavoastră, domnule general, că sunt principalele lucruri pe care le așteptați și care ne avantajează?

Gen. Daniel Petrescu: Noul concept strategic, cu siguranță, importanța regiunii Mării Negre și organizarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, întărirea apărării aliate în această zonă, coerență de la Marea Baltică până la Marea Neagră și calea lăsată deschisă pentru creșterea valorii grupurilor de luptă aliate, desfășurate și constituite aici, până la nivel brigadă. A fost evidențiat comportamentul antagonist al Rusiei față de vecini, comportamentul antagonist față de comunitatea internațională și au reieșit foarte clar sarcinile Alianței, misiunile principale. Totul este subsumat apărării colective, iar alianța trebuie să fie în măsură să desfășoare descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitatea prin cooperare. Cred că este o declarație foarte fermă că noi, aliații, vrem să trăim într-o lume în care suveranitatea, integritatea teritorială, drepturile omului și legea internațională sunt respectate. Iar NATO acționează în această direcție.

Cristian Dumitrașcu: Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Gen. Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și toate cele bune!

Summitul NATO de la Madrid

Publicat de prosavioleta, 5 iulie 2022, 12:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.

Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Reuniunea miniștrilor apărării în Formatul B9

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 11:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.

La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.

România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Teodor Incicaş: Avem nevoie de îmbunătățirea capacităților tehnice pentru acțiunea forțelor navale la Marea Neagră. Achiziția rachetelor de coastă este doar un prim-pas, astfel încât să avem o capacitate mult mai crescută de apărare și descurajare

Publicat de Gabriel Stan, 30 mai 2022, 17:40

Săptămâna trecută a avut loc în București o nouă ediție a Expoziției internaționale dedicate a industriei aeronautice și de apărare, la care au fost prezente peste 400 de companii din 35 de țări.

Discuția pe care v-o propunem în continuare este una despre înzestrarea Armatei Române și despre importanța domeniului, mai ales în contextul conflictului din Ucraina, care ne-a arătat o nouă față a războiului, dată de tehnologie și de tehnică militară modernă, care au făcut ca Ucraina să reziste atât de mult unei confruntări cu una dintre cele mai puternice și numeroase armate ale lumii.

Invitatul de la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării, generalul maior Teodor Incicaş.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, am onoarea.

Teodor Incicaş: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  BSDA, acest târg internaţional de tehnică militară, s-a ținut iar, după patru ani.

Teodor Incicaş: Este un târg expozițional care se țină din doi în doi ani în România, cel mai mare din partea aceasta a Europei. Au fost 415 firme cu standuri. Pe lângă acestea, au fost alte, între 50 și 100, fără standuri.

Direcţia Generală pentru Armamente este structura care coordonează, în numele Ministerul Apărării Naționale, realizarea acestui târg expozițional. Vorbim de dimensiunea structurilor, să zic așa, tehnice, ale Armatei României, pe de o parte, iar pe de altă parte, în ceea ce privește industria de apărare din Armata României, au fost componente care au fost în cadrul Ministerului Apărării Naționale, dar destul de multe dintre întreprinderile pe care le-am avut au fost în cadrul altor ministere, cum ar fi Ministerul Construcțiilor de Mașini.

Sigur că România, în anul 1990, era pe dimensiunea ei, la nivelul tehnologic al anilor ’90, o țară care își producea bună parte din necesarul de tehnică militară, 90 ceva la sută din necesarul de muniții și rachete, lucru care nu e de ici, de colea.

Având în vedere perioada mai grea prin care a trecut țara în anii ’90 și începutul anilor 2000, au fost o serie de decizii, pe care nu le voi comenta, de natură politică sau economică, care au făcut ca aceste componente industriale, foarte importante pentru armata țării și pentru asigurarea capacității operaționale și de refacere a stocurilor de luptă ale Armatei României, să fie afectate.

Noi, cei care lucrăm în înzestrarea Armatei României, avem ca primă prioritate înzestrarea Armatei României cu acele capacități care să contribuie la realizarea unor capabilități în măsură să furnizeze misiunile esențiale pe care le avem noi și pentru care dăm socoteală în fața țării și a poporului român: apărarea și descurajarea. De aceea avem nevoie de elemente tehnologice de vârf.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cum ar fi?

Teodor Incicaș: Cum ar fi Patriotul, cum ar fi HIMARSUL, HIMARSUL fiind un sistem – pentru ascultătorii dumneavoastră – de rachete sol-sol, Patriotul sistem de apărare sol-aer de la distanţe mari.

Există foarte puține echipamente care să furnizeze în același timp și capacitatea de apărare, și mai ales cea de descurajare, pentru că orice potențial inamic ai avea, în clipa în care ești dotat cu anumite tipuri de echipamente, se va gândi de nu știu câte ori înainte de a efectua o manevră de atac împotriva ta. Iar a doua este, pe cât posibil, sprijinirea industriei naționale de apărare.

Avem achiziția de transportoare blindate Piranha V. Achiziţia acestor transportoare blindate s-a făcut cu cerința privind transferul de tehnologie. Sigur că a fost, pentru că vreau să fiu foarte sincer, o anumită întârziere la început, ceea ce nu știe publicul larg, e pentru că noi avem o anumită confidențialitate în relația cu beneficiarii noștri, care sunt categoriile de forțe, ca acea întârzire s-a datorat faptului că noi am insistat ca softul de comandă și control să fie unul românesc.

Dacă în prima parte am avut un anumit grad de integrare, producție a unor componente care a privit atât, să spun, partenerul de bază a firmei străine în România, care e Uzina Mecanică București, dar și o serie de alți agenți economici majoritar privat, în al doilea contract subsecvent, lucrurile se amplifică și trecem inclusiv la fabricarea carcasei blindate în România, fapt care face ca, să spun eu, 70 % din vehicul să fie și fabricat în România, pe lângă integrarea sa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Înseamnă mult, înseamnă locuri de muncă, înseamnă…

Teodor Incicaș: Înseamnă mult. Să vă dau un exemplu: doar pentru faptul că se realizează carcasa blindată în România ai nevoie, doar aici, de 32 de sudori, pe lângă celelalte beneficii care sunt aduse, desigur, de profitul oferit sau avantajul, venitul oferit.

Anul trecut, noi am semnat contracte cu companii din România, în jur de 3 miliarde și ceva de lei. Dintre acestea, vreo 800 de milioane au fost cu companii străine, dar care nu știm cât alocă subcontractorilor români, iar restul, doar cu firme românești.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Venind către subiectul fierbinte al planetei, avem, iată, trei luni de când este un război lângă noi și de când eu sunt convins că mai ales în domeniul dumneavoastră a fost cumva, așa, o sursă de lecții învățate.

Iată cât de importantă devine această dotare despre care aţi spus dumneavoastră, această descurajare la început, dar și potență a statului de a avea o gamă de armament, tehnologie care să fie eficientă.

Teodor Incicaș: Ca să fiu foarte sincer, o sursă de lecții identificate, știți. Vom vedea, în funcţie de măsurile pe care le luăm şi de modul în care ne vom dirija concepţiile, planurile, în mod eficace, dacă am şi învăţat lecţiile, că de identificat le putem identifica.

Majoritatea lecţiilor vin din zona operaţională, însă zona operațională este dublată şi de ceea ce vedem din punct de vedere tehnologic și din ceea ce vedem și din punct de vedere al sprijinului logistic, discutând acum din fosta mea poziție de locţiitor al şefului Apărării pentru resurse.

Pe de o parte, am văzut cum tehnica de vârf poate să dea peste cap întregul ritm de ofensivă a unei armatei mai mari și bazată pe echipamente învechite sau bazată pe echipamente care vin din echipamentele învechite.

Aceasta ar fi o primă chestiune identificată și probabil e cea mai accentuată. Am văzut cât de importantă a fost pentru armata ucraineană prezența echipamentelor portabile fie antitanc, fie antiaeriene, care, sigur, nu sunt atât de sofisticate ca un lansator de rachete antitanc sau un lansator de rachete antiaeriene la bătăi mai mari, medii sau…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Dar cu eficientă în lupta urbană.

Teodor Incicaș: Dar eficienţa, foarte importantă şi datorită superiorităţii sale tehnologice vizavi de vectorul de atac al inamicului, pe de o parte.

Pe de altă parte, nu vreau să spun că au fost acestea cele mai importante, pentru că am văzut, cea mai importantă a fost artă operativă, strategia, tactica pe care au ales-o subunitățile, unitățiile, marile unități ucrainene, precum și determinarea unui întreg popor de a-şi apăra ţara.

Probabil că această determinare a poporului ucrainean este principala lecție identificată, pe care ar trebui să o luăm la cel mai important nivel al nostru, la nivelul strategic, dincolo de nivelul militar și anume, nivelul strategic, vorbesc de conducerea statului, pentru că vorbim de război și războiul – campania militară este doar o parte a războiului.

Însă cea mai importantă lecție pe care am identificat-o este că avem nevoie de un ritm susținut a reînnoirii capacităților noastre militare. Dacă stăm și ne uităm la ultimii ani, vorbim de rachetele antiaeriene Patriot, vorbim despre rachetele sol-sol HIMARS, vorbim de contractul privind sistemul de apărare de coastă bazat pe rachetele NSM.

Sigur că vorbim despre avioanele F-16, unde aș vrea să subliniez, tocmai pentru ascultătorii dumneavoastră, care nu reflectă sută la sută activitatea. Însă eu aș vrea să subliniez încă o dată că Armata României a luat decizia să se înarmeze cu F16 ca un sistem tranzitoriu spre avioane de generația a cincea, iar că aceste avioane F16 pe care le-am cumpărat sau le cumpărăm, într-adevăr, în uz sunt supuse unui proces de modernizare.

Acestea sunt deplin operaționale și moderne din punct de vedere avionic și după acest proces de modernizare, ele au o performanță extrem de bună și când le cumpărăm. Nu cumpărăm niște avioane pe care le aducem aici fără să fie funcționale, din contră, sunt deplin operaționale când le luăm de la partenerii noștri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Nu sunt undeva într-un cimitir de avioane?

Teodor Incicaș: Nu, nu, ele sunt deplin operaționale, urmând ca din această deplinătate operațională a lor să le trecem la un alt sistem de modernizare, lucrând mai profund în avionic, pe de-o parte, pe de altă parte, decidenții noștri au explicat public ce se întâmplă.

Noi suntem hotărâți să trecem la avioanele de generația a cincea, dar în fapt, achiziția unui avion de generația a cincea și în condițiile în care se solicită cât de cât o implicare a industriei, dacă va fi cazul, vom vedea în funcție de capacitatea ei, înseamnă linie bugetară solidă, pe mai mulți ani.

În același timp, platformele aeriene de generația a cincea nu fac doar ceea ce fac platformele de generația a patra, a patra și jumătate, cele care asigură capacitatea de luptă, capacitatea de lovire, într-adevăr, foarte modernă, pe lângă aceasta, platformele de generația cincea au rol foarte important în ceea ce privește comanda și controlul.

Ele vorbesc, ca să mă exprim așa, cu platforme aeriene fără pilot de lângă ele, cu platformele navale, cu sau fără pilot, care sunt pe mare, cu platformele terestre, că vorbim de transportoare, că vorbim de puncte de comandă, cu puncte de comunicații. Lucrul acesta se face într-un mod automat. Deci, trebuie o sinergie tehnologică.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exact!

Teodor Incicaș: În această sinergie tehnologică, mai are un pic până se realizează, ca atare, mai este timp pentru generația a cincea și atunci s-a luat în considerare, în prioritizarea vis-a-vis de avioanele de generația a cincea, ca undeva spre sfârșitul acestui deceniu să începem sau la începutul deceniului viitor să începem achiziția lor propriu-zisă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Se vehiculează prin piață faptul că cea care a rămas în urmă de o categorie de forță, un fel de cenușăreasa armatei, ar fi fost forțele navale. E adevărat?

Teodor Incicaș: Nu este adevărat, nu este adevărat la nivel de preocupare, pentru că atât conducerea politică a Ministerul Apărării, nemaidiscutând despre conducerea militară, șeful Statului Major al Apărării, șeful Statului Major al Forțelor Navale, au acest lucru ca primă prioritate.

La fel, în același sens, aceeași prioritate principală există și la noi, pentru că avem nevoie de îmbunătățirea capacităților tehnice pentru acțiunea forțelor navale la Marea Neagră.

Ceea ce vă spuneam și anume, achiziția rachetelor de coastă este doar un prim-pas. Noi suntem orientați spre realizarea capacităților navale și capacităților de lovire la Marea Neagră, astfel încât să avem o capacitate mult mai crescută de apărare și descurajare la mare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ea constând în…?

Teodor Incicaș: Constând în diverse platforme, inclusiv în ceea ce privește programul corvete multifuncționale.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Este un subiect mult discutat, pe care abia așteptăm să-l vedem concretizat.

Teodor Incicaș: Fără doar și poate, în acest an va exista o evoluție în ceea ce privește platformele maritime pe care le vom achiziționa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-maior Incicaș, putem termina într-o notă optimistă, suntem mai în siguranță noi, ca armată, noi, ca popor, cu ceea ce am luat până acum, cu ceea ce am implementat până acum?

Teodor Incicaș: O, da! Asta este fără doar și poate. Tot ceea ce s-a cumpărat până acum a întărit, poate chiar a multiplicat capacitatea de apărare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnalul Militar”, Șeful Direcției Generale pentru Armamente, generalul-maior Teodor Incicaș. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Teodor Incicaș: Cu plăcere! Sper să ne mai auzim, vedem și să mai discutăm.

BLUE TALKS în România

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2022, 18:28

Miercuri, 25 mai, la Biblioteca Centrală Universitară Carol I din București a avut loc evenimentul „Blue Talks”, premergător conferinței „United Nations Oceans Conference” (UNOC), găzduită de Portugalia și Kenya în Lisabona, în perioada 27 iunie – 1 iulie. Evenimentul ”Blue Talks” a respectat conceptul celor opt dialoguri interactive specifice UNOC.

În discursul de deschidere, Excelența Sa Dna Teresa Macedo, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Portugaliei în România, a subliniat faptul că „nu există un Pământ sănătos fără oceane sănătoase: nu există verde fără albastru”, și a tras un semnal de alarmă privind provocările imense care decurg din problemele de mediu cu care se confruntă mările și oceanele, care necesită un răspuns coerent al întregii societăți: din partea guvernelor, din partea oamenilor de știință, cercetare și inovație, din partea reprezentanților sectorului privat și societății civile în general. Conferința UNOC din Lisabona se bazează pe toată munca depusă până acum și va fi ea însăși un apel la acțiune, pentru a crea un impuls politic către soluții concrete.

În cadrul evenimentului „Blue Talks” au fost împărtășite informații valoroase cu privire la potențialul și provocările Mării Negre, precum și privind rolul pozitiv pe care îl poate avea sectorul privat. La eveniment au participat reprezentanți ai administrațiilor centrale și locale, care au dezvăluit din experiența proprie în valorificarea geografiei de coastă pentru a promova dezvoltarea sustenabilă în comunitățile lor.
În discursul său, dl Ionuț-Sorin Banciu, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România, a subliniat necesitatea promovării unei Economii Albastre sustenabile, cu soluții inovatoare, bazate pe știință, tehnologii mai ecologice și utilizarea sustenabilă a resurselor marine, protejând biodiversitatea și reducând poluarea.

„Susținerea Economiei Albastre nu trebuie privită doar în termeni de sustenabilitate tehnică a mediului. Trebuie să fie o abordare incluzivă, centrată pe oameni, care să garanteze mijloace de trai pentru comunități. În acest sens, este necesar să existe o implicare puternică a societății civile, a cercetării, a mediului academic și a comunității de afaceri. Pentru ca societatea civilă să se implice, trebuie să împărtășim perspectivele și experiențele internaționale, regionale și locale”, a adăugat dl dl Ionuț-Sorin Banciu, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România.

„Blue Talks” s-a dovedit a fi, totodată, și un eveniment valoros de conștientizare cu privire la consecințele contaminării apei și, prin urmare, la nevoia de a ne conserva resursele bazate pe apă și mediul înconjurător și de a încuraja reciclarea constantă a materialelor într-o manieră structurată și sistematică. Pentru a realiza acest lucru, s-a pus accent pe necesitatea de a spori cunoștințele științifice și de a promova noi abordări tehnologice pentru atingerea acestor obiective.

Evenimentul a fost organizat de Ambasada Portugaliei în România, cu sprijinul AICEP Portugal Global, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor din România, Camera de Comerț Bilaterală România – Portugalia, compania Reciclad’OR, Biblioteca Centrală Universitară Carol I din București, SIBS Group și Radio România Regional.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, discuție cu secretarul Apărării Statelor Unite ale Americii, Loyd Austin

Publicat de Gabriel Stan, 26 aprilie 2022, 16:56

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a avut o nouă discuție telefonică cu secretarul Apărării Statelor Unite ale Americii, Loyd Austin.

Cei doi oficiali ne-au vorbit despre cooperarea dintre cele două state, cu accent pe evoluțiile situației de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina şi despre eforturile NATO pentru întărirea posturii aliate de pe Flancul estic, inclusiv operaţionalizarea grupului de luptă aliat din Romania.

Ministrul Dîncu a apreciat angajamentul american în regiune prin repoziţionarea Batalionului Stryker şi dislocarea unor aeronave F-16 şi F-18 pentru consolidarea misiunilor de poliție aeriană întărită în România.

Delegație a Congresului SUA, întâlnire cu reprezentanți ai conducerii MApN

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2022, 14:52

Anca Făgăraș (realizator rubrică): O delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii a vizitat luni, 11 aprilie, Baza aeriană „Mihail Kogălniceanu” din județul Constanța, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Marius Bălu și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Discuțiile dintre părți au vizitat analiza situației regionale de securitate și modalitățile de întărire a cooperării politico-militare, în baza Parteneriatului strategic româno-american. În cadrul întrevederii au fost discutate și aspecte privind contextul geopolitic actual și s-au prezentate elemente de natură operațională din regiune.

Generalul Petrescu a informat delegația Statelor Unite despre acțiunile de consolidare a posturii de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre și a subliniat relevanța adusă acestui proces defensiv de suplimentare substanțială a trupelor americane pe flancul estic al NATO.

Programul vizitei a inclus și întâlniri cu militarii americani și francezi dislocaţi în Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Miercuri, 13 aprilie, șeful apărării s-a întâlnit cu omologul belgian Michel Hoffmann.

Cei doi oficiali au discutat despre situația de securitate în regiunea Mării Negre și despre activitățile de instruire ale militarilor români și belgieni în țara noastră pentru creșterea capacității comune de reacție și a interoperabilității.

Lovitură inertă de aruncător de grenade, neutralizată la Sfântu Gheorghe

Publicat de Gabriel Stan, 11 aprilie 2022, 14:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O echipă de militari specializați în dezamorsarea dispozitivelor explozive din Regimentul 307 Infanterie Marină Babadag a desfășurat marți o misiune de neutralizare a unei lovituri inerte de aruncători de grenadă descoperită în zona orașului Sfântu Gheorghe.

Prezența obiectului aflat pe plajă, în apropierea gurii de vărsare a Dunării în Marea Neagră, a fost semnalată de o persoană civilă, printr-un apel la numărul unic pentru urgență 112.

Infanteriștii marini au neutralizat lovitura la fața locului, prin detonare, conform procedurilor standard, ne-a declarat colonelul Marius Gheorghescu, comandantul Batalionului 307 Infanterie Marină.

Colonel Marius Gheorghescu: Am fost avertizați asupra existenței unui proiectil, așa ni s-a spus la telefon, pe plaja de la Sfântu Gheorghe. Ne-a sunat pe dispeceratul de la poliție, ni s-a spus, în același timp, că forțele ISU și forțele SRI nu sunt disponibile.

Am primit niște fotografii de la poliția Sfântu Gheorghe; am dedus că este, clar, o lovitură de AG-7. Noi am alertat echipa de intervenție EOD a regimentului. Au confirmat că este o lovitură de AG-7 inertă și au procedat la distrugerea ei.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 4 aprilie 2022, 15:29

Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava-şcoală Mircea a încheiat prima etapă a marșului de instrucție și se află în escală în portul Souda, din Insula Creta, Grecia. Velierul a străbătut în Marea Neagră, Marea Marmara, Strâmtorile Bosfor și Dardanele și apoi toată Marea Egee, de la nord la sud, pe o vreme frumoasă și valuri propice.

Cei 92 de elevi au continuat procesul de amarinizare la bord, de familiarizare cu urcatul în arboradă şi au participat activ la lucrările de mentenanță.

Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul Navei-şcoală Mircea: Am făcut aproximativ 800 de mile, am navigat prin două strâmtori. Vremea a ținut cu noi. Aici, în Souda, nu suntem pe continent, suntem la o distanță destul de mare de locul în care se află Consulatul sau Ambasada României.

Lucrurile au decurs cum ne-am dorit noi, rezultatele se văd de la o zi la alta. Într-adevăr, efortul și munca celor din echipaj a fost destul de mare, dar cu migală și cu dăruire, și pot spune că cei din Forțele Navale în situații de criză, într-o situație în care avem un termen limită la care trebuie să punem lucrurile la punct, militarii noştri fac față la aşa ceva.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe mare, poposim pe bătrânul continent şi ne oprim în Polonia, unde zilele trecute militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier” s-au instruit în Poligonul din apropierea bazei, alături de aliații din cadrul grupului de luptă.

Militarii români au avut ocazia să cunoască atât tehnica de apărare antiaeriană, tehnica de infanterie, cât și tehnica de artilerie terestră a partenerilor; de asemenea „Gheparzii de Fier” le-au prezentat militarilor americani și polonezi, prezenți în poligon, tehnica de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României, activitatea încheindu-se cu un exercițiu tactic comun, obiectivul principal fiind menținerea unui nivel ridicat de cooperare și interoperabilitate al aliaților NATO.

Sublocotenent Ionel Lucian, comandant Secție Tragere, în cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia: Am avut un exercițiu tactic de nivel ‘pluton’. Ne-am instruit împreună cu aliații și partenerii în cadrul battle grupului. Noi am văzut cum pun ei tactica în teren, din punctul de vedere al doctrinei țării respective și cum punem noi problema astfel încât să realizăm procesul de interoperabilitate dintre aliații NATO.

Teodora Mazere: Din Polonia mergem în Balcani, unde infanteriștii olteni își continuă misiunea în Camp Butmir, Sarajevo.

Detașamentul românesc se află sub comanda operațională a comandamentului forțelor întrunite din Statul Major al Apărării, integrat în Batalionul multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.

Militarii români execută activității în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și înscrierea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Părăsim continentul european și mergem în Asia, mai precis în Irak, acolo unde se desfășoară operația NATO Mission Irak. Lansată în urma summimtului de la Bruxelles din 2018, sub egida NATO, ca urmare a unei solicitări din partea Guvernului irakian, această misiune are ca principal obiectiv consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului. Colonel Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă, în cadrul NATO Mission Irak.

Vasile Bătinaș: Rolul nostru aici este acela de a consilia partenerii irakieni, astfel încât să avem o structură robustă, în al doilea rând să avem un sistem de raportare coerent, care să scoată în evidență deficiențele și măsurile care se pot lua și în al treilea rând să încercăm standardizarea evaluării capacității de luptă, astfel încât imaginea să fie una corectă, completă și pe cât se poate obiectivă.

Vizita în România a ministrului italian al apărării

Publicat de Gabriel Stan, 4 aprilie 2022, 14:52

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a avut luni, 28 martie, o întâlnire bilaterală cu ministrul italian al apărării, Lorenzo Guerini, în baza 57 aeriană Mihail Kogălniceanu.

În cadrul vizitei, ministrul italian al apărării a comunicat intenția Italiei de a trimite în perioada imediat următoare două dragoare maritime care să acționeze împreună cu forțele navale ale României în Marea Neagră, în vederea descoperirii și neutralizării minelor marine.

Ministrul italian al Apărării, Lorenzo Guerini: Italia recunoaște rolul strategic al României ca prezență europeană fundamentală în Marea Neagră, la fel cum România recunoaște rolul jucat de Italia ca proiecție a Europei și a Alianței Atlantice în Marea Mediterană.

Sunt aspecte importante, care au implicații foarte concrete, primul și cel mai important fiind sensibilitatea comună cu privire la șansa întăririi posturii pe flancul de est al NATO în fața situației grave, agresiunea violentă și nejustificată a Ucrainei din partea Rusiei.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în baza 57 aeriană de la Mihail Kogălniceanu au aterizat în această săptămână 4 aeronave Eurofighter Typhoon ale forțelor aeriene regale britanice.

Detașamentul britanic, format din aproximativ 150 de militari, va executa în următoarele patru luni misiuni de poliție aeriană întărită, sub comandă NATO, împreună cu militarii forțelor aeriene române.

Misiunile de poliție aeriană dezvoltă capacitatea de reacție și descurajare a amenințărilor care ar putea apărea în spațiul aerian al României.

Reuniunea a 30 de lideri ai țărilor NATO la Bruxelles în contextul războiului din Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot la Bruxelles, cei 30 de lideri ai ţărilor NATO s-au reunit joi pentru a lua noi decizii în urma evoluţiei războiului din Ucraina.

Măsurile adoptate rămân preventive, proporţionale şi neescaladante, dar transformarea Alianţei Nord Aatlantice va fi accelerată pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului concept strategic la summitul NATO care va avea loc la Madrid.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Şefii de stat au decis constituirea a patru noi grupuri de luptă: în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, care se adaugă celor patru deja existente, în Polonia şi Ţările Baltice, astfel încât avem acum opt astfel de grupuri multinaţionale de luptă NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

În Europa, sunt 100.000 de trupe americane care susţin eforturile NATO. Avem alţi 40.000 de militari sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de importante forţe maritime şi aeriene.

Vasile Dîncu: Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre este aceea a permanentizării prezenţei a unor battle group-uri, care să dea siguranţă

Publicat de Gabriel Stan, 21 martie 2022, 18:58

Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a participat miercuri, 16 martie, la Cartierul general al NATO de la Bruxelles, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, prezidată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Stoltenberg.

Agenda evenimentului, pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, s-a concentrat pe evoluţiile conflictului armat şi pe implicaţiile acestuia la adresa Alianţei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, vă mulţumim pentru că aţi acceptat să intraţi cu noi.

Vasile Dîncu: E o mare bucurie şi pentru mine să mă întâlnesc pe unde cu ascultătorii dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Probabil că aţi observat şi dumneavoastră că în aceste zile, destule deja, se strâng destule zile de când a început războiul în Ucraina, oamenii se uită cu alţi ochi către armată, se uită cu mai multă speranţă, cu încrederea că lucrurile nu pot avansa mai mult decât se întâmplă la estul Alianţei şi, iată, dumneavoastră v-aţi deplasat la Bruxelles, la această întâlnire extraordinară a miniştrilor din Alianţă Nord-Atlantică, a miniştrilor apărării, la cald, pentru că de-abia aţi ieşit din prima rundă de întâlniri. Care sunt lucrurile care s-au discutat şi dacă vă dau speranţă aceste lucruri?

Vasile Dîncu: Da, astăzi am avut două sesiuni destul de complexe despre modul în care trebuie să ne organizăm ca pe viitor să nu mai avem surprize strategice, cum a fost acest atac al Rusiei în Europa, totuşi şi s-a discutat despre Ucraina.

A fost prezent ministrul apărării din Ucraina, Reznikov, printr-o teleconferinţă. Evident, au fost prezenţi, de asemenea, şi invitaţii, cei care nu sunt membri NATO, dar sunt partenerii noştri, cum este Finlanda, Suedia. A fost prezent, evident şi secretarul Austin, din partea Statelor Unite, din partea zonei militare a NATO, au fost şi din partea Uniunii Europene.

În această situaţie s-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi, evident, nevoia de a participa cât mai mult la sprijinul Ucrainei, a Republicii Moldova, Georgiei şi ţărilor de pe flancul estic. Rolul pe care ţări ca Polonia, România, Slovacia sau ţările baltice în au în această zonă, pentru a consolida flancul estic, pentru managementul fluxurilor de refugiaţi şi sprijinul de care au nevoie pentru ca să fie în continuare puternice, să aibă o rezilienţă destulă pentru a primi, a sprijini Ucraina şi a primi refugiaţi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o figură foarte frumoasă pe care o face, iată, poporul român în această relaţie cu refugiaţii ucraineni. În acelaşi timp, opinia publică din România este foarte îngrijorată.

Sunt convins că dumneavoastră, dincolo de funcţia publică de ministru al apărării, aveţi oameni apropiaţi, aveţi oameni, poate, din familie care v-au întrebat cu aceeaşi înfrigurare cu care ne-au întrebat şi pe noi, ceilalţi, care mai avem legătură cu armata: vine sau nu vine războiul peste noi?

Care este pericolul real, dincolo de întâlniri, de documentele pe care le-aţi amintit mai devreme? În condiţiile în care vin trupe aliate din ce în ce mai multe – şi la Kogălniceanu şi în toate bazele militare. Suntem într-o situaţie de îngrijorare, dar nu de nesiguranţă, bănuiesc.

Vasile Dîncu: Este logică această nevoie a oamenilor de securitate, este logică neîncrederea în promisiunile pe care Rusia le face acum, că Ucraina este singura lor problemă. Este logic ca oamenii să se îngrijoreze cu privire la situaţia economică sau la situaţia de securitate a României.

Dar ceea ce am discutat la a doua sesiune a fost tocmai întărirea flancului estic, trecerea la o nouă postură NATO în această zonă. Se trece, evident, trecerea la postura de apărare, după ce a fost activată forţa de răspuns, înseamnă că flancul estic va fi întărit într-un mod accelerat. Era un proces care era pe termen mai lung, dar acum, aşa cum aţi văzut, avem deja un battle grup, un batalion de luptă care are Franţa ca naţiune cadru. S-a anunţat participarea Belgiei, Olandei, de asemenea.

Belgia şi Olanda au adus deja oameni în România. Portugalia ne-a anunţat că va contribui cu trupe, italienii au dublat numărul de avioane, forţa aeriană pentru poliţie aeriană, nemţii au adus Eurofighters în România, deja dublându-şi, de asemenea, prezenţa. Deci este o preocupare vie în a asigura securitatea României.

România nu este singură, România este parte a NATO şi a primit şi aici toate aprecierile pentru modul în care s-a pregătit pentru a primi trupe străine, pentru a face toate lucrurile ca trupele venite pe teritoriul nostru să intre continu în aplicaţii cu Armata României, să lucreze împreună la antrenamente.

Deci, totul se desfăşoară într-o dinamică extraordinară. Oamenii pot să stea liniştiţi din această perspectivă, nu există niciun semn că putea fi atacat un teritoriu NATO. Încă o dată, toate ţările NATO, Statele Unite, prezente aici prin secretarul Lloyd Austin al III-lea, au reiterat încă o dată hotărârea de a apăra orice centimetru dintr-o ţară NATO, aşa cum s-a vorbit şi înainte, dar noi nu suntem în această situaţie.

Sigur că ne îngrijorează faptul că avem un război, faptul că avem fluxuri de refugiaţi, care vor fi din ce în ce mai puternice, dar dincolo de aceste lucruri, vreau să spun că nu există niciun fel de informaţie sau nicio îndoială cu privire la faptul că NATO nu va intra în această perioadă într-un conflict militar cu Rusia, nu este în interesul nimănui să pornească al treilea război mondial, aşa încât sperăm că prin demersuri diplomatice se va opri şi acest conflict din Ucraina şi că va fi şi mai sigură această situaţie a noastră de securitate din zonă.

Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre care este pe cale de a se lua la viitorul summit, probabil, este aceea a permanentizării prezenţei pe teritoriile ţărilor de pe flancul estic a unor battle group-uri, a unor forţe multinaţionale care să dea siguranţă şi, în acelaşi timp, continuitate în ceea ce priveşte securitatea naţională şi apărarea în această zonă.

A fost dezminţită orice propagandă rusă care spunea că nimeni nu va ridica niciun deget pentru a apăra teritoriile din est. Se vede că solidaritatea este reală şi ceea ce s-a mai văzut şi astăzi, foarte multe ţări au anunţat deja creşterea procentului, ajungerea la 2% din PIB – noi, românii, am anunţat 2,5% din PIB, au mai fost şi alte ţări care au anunţat deja creşteri importante, pe lângă evenimentul major, care a fost anunţul Germaniei de a aduce o mare contribuţie, 2% din PIB-ul Germaniei pentru apărare colectivă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vorbeaţi mai devreme, domnule ministru, despre diplomaţie, anticipând cumva ceea ce vroiam să vă rog să spuneţi la sfârşitul interviului. Acum ceva timp am vorbit, eraţi tot la o întrunire NATO foarte importantă şi spuneaţi atunci că dumneavoastră, dincolo de faptul că sunteţi pasionat de istorie, faceţi istorie chiar în momentul ăla, împreună cu colegi din Europa, istorici.

Iată că atunci era pace, acum este război. Credeţi că şi acum veţi face istorie împreună cu NATO prin stoparea acestui război şi prin permanentizarea securităţii mondiale, până la urmă?

Vasile Dîncu: Sigur că lumea nu va mai fi în viitor aşa cum a fost. Este o frază care se spune adesea, dar de data aceasta chiar aşa va fi. Suntem o schimbare de lume în acest moment. Acest război neaşteptat, pentru că, până la urmă, toată lumea a avut speranţa că se va ajunge la un consens şi nu se va ajunge la un război de asemenea amploare.

Din păcate, s-a întâmplat. Diplomaţia încă mai poate să facă minuni. Se caută pacea peste tot, până la urmă. Sperăm că această pace va aduce cu sine şi o nouă gândire despre viitor, o nouă gândire legată de securitate, o nouă gândire legată de descurajarea tuturor celor care ar putea, la un moment dat, să ameninţe pacea şi prosperitatea lumii.

O reinvestire umanistă, să spunem, a sistemelor noastre de dezvoltare socială, politică şi garanţii pe care întreg sistemul mondial trebuie să şi le ia că nu vom mai ajunge în această situaţie.

Mileniul al III-lea ar trebui să fie unul mai degrabă spiritual decât unul în care să avem aceste bătălii pentru spaţiul vital sau pentru împărţirea lumii, ceea ce credeam că a trecut demult. Vin dintr-un secol şi dintr-un mileniu care a apus, sperăm într-o nouă eră şi sperăm într-o eră a păcii şi aceasta ar fi adevărata istorie pe care am putea-o face.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult, domnule Vasile Dîncu. Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naţionale. Vă mai aşteptăm la Radio! Mulţumesc!

Vasile Dîncu: Mulţumesc foarte mult!

Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 13:04

Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?

Ștefan Ciochinaru: Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.

Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.

Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.

Ștefan Ciochinaru: Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.

Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.

Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?

Ștefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.

Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.

Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…

Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?

Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.

Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.

Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.

Ştefan Ciochinaru: De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.

Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.

Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.

Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.

Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.

Ştefan Ciochinaru: Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.

Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?

Ştefan Ciochinaru: Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere.

Vizită de informare la Craiova

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 12:30

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Preşedintele Klaus Iohannis și conducerea Ministerului Apărării Naționale au vizitat joi, la Craiova, și Brigada Multinațională Sud-Est unde le-au fost prezentate proiectele de modernizare și tehnica de luptă, inclusiv transportoarele blindate Piranha 5.

În discursul adresat militarilor, președintele Iohannis a reamintit că înființarea Comandamentului Multinațional de Brigadă Sud-Est este rezultatul deciziei comune, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, de consolidare a apărării pe Flancul estic al NATO.

Klaus Iohannis: Această structură reflectă hotărârea României, a aliaților și a NATO, ca întreg, de a lucra împreună, în solidaritate și deplină unitate, pentru a întări postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul estic, în regiunea Mării Negre și în spațiul euroatlantic în ansamblu.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada Multinațională Sud-Est este cea de a patra structură a Alianței Nord-Atlantice găzduită de România, alături de Unitatea de Integrare a Forțelor NATO și Comandamentele Diviziei Multinaționale și respectiv Corpului Multinațional Sud Est.

Vizită de informare în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 11:57

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): România trebuie să fie pregătită pentru acțiuni agresive inclusiv în spațiul cibernetic, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, după ce a vizitat Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.

Potrivit președintelui, actualul context din vecinătatea noastră dovedește că alocarea unui procent de 2% din PIB pentru modernizarea Armatei a fost o decizie bună, deoarece sunt evidente tendinţele de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale liberale, precum și a arhitecturii europene de securitate, construită după Războiul Rece.

Klaus Iohannis, președintele României: În aceste condiții, trebuie să fim foarte bine pregătiți pentru a contracara acțiunile agresive, inclusiv de tip hibrid, de exemplu în spațiul cibernetic. Acest context de securitate confirmă necesitatea unei prezențe mai consistente a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre, pentru a asigura o postură consolidată de descurajare și apărare, așa cum am susținut în mod repetat.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Potrivit șefului statului, România va acorda și pe mai departe o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare atât prin efort național, cât și în context multinațional.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 15:24

Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.

În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.

Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.

Klaus Iohannis: Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.

NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.

Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.

Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.

Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.

Vizita oficială a secretarului de stat Simona Cojocaru în Regatul Arabiei Saudite

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 14:56

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Acordul între Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniul apărării a fost semnat la Riad, la începutul săptămânii, de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, și omologul saudit, Khaled Biyari.

Documentul asigură cadrul juridic al cooperării în domeniile de interes reciproc, precum pregătire militară, schimb de informații, transfer de tehnologie – cercetare și dezvoltare, telecomunicații, servicii medicale și industrie de apărare.

Oficialul român a avut o întâlnire și cu viceministrul afacerilor externe saudit, Waleed Al-Khuraiji, cu care a discutat despre situația de securitate în zona Mării Negre și a Orientului Mijlociu, precum și despre efortul celor două țări pentru asigurarea stabilității la nivel regional.

Reuniunea informală desfășurată la Brest

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 13:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările Uniunii Europene au discutat situația de securitate de la granița Ucrainei cu Federația Rusă, în cadrul reuniunii informale desfășurată la Brest, sub egida președinției franceze a Consiliului Uniunii. Oficialii europeni au analizat și noile provocări în zonele de conflict, unde Uniunea Europeană are dislocate forţe.

În cadrul reuniunii a avut loc și o dezbatere comună a miniștrilor apărării și de externe, pe baza ultimei versiuni a proiectului „Busolei strategice”, care urmează a fi aprobat în luna martie a acestui an.

România a fost reprezentată la reuniune de ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a reiterate îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică, parte a unei strategii mai ample a Federației Ruse pentru creșterea influenței în zonele de interes şi limitarea parcursului european al altor state.

Tot în această săptămână, ministrul Dîncu a avut alte două întâlniri importante. Una cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, David Muniz, iar o alta cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble.

Parteneriatul Strategic româno-american și situația de securitate în regiune, respectiv misiunile de poliție aeriană întărită, prezenţa navelor militare britanice în Marea Neagră și exercițiile militare comune au fost temele de discuție cu cei doi demnitari.

Numeroase întâlniri oficiale la nivelul conducerii Ministerului Apărării Naționale

Publicat de prosavioleta, 21 decembrie 2021, 18:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în comun și cooperarea militară au fost subiectele întâlnirii dintre șeful statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă, cu omologul său grec generalul locotenent Charalampos Lalousis, aflat în vizită în țara noastră. Oficialul grec a fost primit și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Concluzia discuțiilor fiind că participarea militarilor la exercițiile militare comune rămâne cheia pentru creșterea interoperabilității forțelor celor două state. Tot în această săptămână secretarul de stat, Simona Cojocaru și generalul Daniel Petrescu au reafirmat la întâlnirea cu atașații apărării acreditați la București faptul că relațiile dintre Armata României și armatele străine se bazează pe dialog și colaborare. În cadrul acțiunilor de cooperare militară se înscrie și vizita în România a comandantului zonei maritime mediteraneene, viceamiralul Gilles Boidevezi.

Viceamiral Gilles Boidevezi: Cooperarea cu România nu se limitează la zona Mării Negre, ci continuă şi în zona Mării Mediterane, activitățile fiind planificate la nivel global. Relațiile dintre România și Franța trebuie să fie consolidate, dar, bineînțeles, asociind atât ţările riverane, cât şi cele din NATO și Uniunea Europeană.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Vizita oficialului militar în țara noastră a avut loc în contextul în care în Marea Neagră își desfășoară misiunea de prezență fregata franceză Auvergne, care va avea și o serie de exerciții comune cu Forțele Navale Române.

Inițiativa Bucharest 9

Publicat de prosavioleta, 1 decembrie 2021, 10:02

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.

Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale: Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 13:28

Sonia Raicu, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Marius Bâtcă de la „Observatorul militar”. El a publicat în ediția de miercuri, 17 noiembrie 2021, a săptămânalului Armatei o analiză complexă având ca temă acest subiect fierbinte. Ascultăm.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Marius, bine ai venit!

Marius Bâtcă: Bună ziua, Sonia! Bună ziua, radioascultătorilor!

Sonia Raicu (realizator rubrică): Vorbim despre situația tensionată de la granița Poloniei cu Belarus, o situație care îngrijorează foarte mulți specialiști militari, pentru că în spatele acelor grupuri foarte mari de migranți îndreptate către granița Poloniei se pare că sunt alte intenții ale Rusiei îndreptate către Ucraina.

Chiar ai publicat săptămâna aceasta, în ultimul număr al „Observatorului militar”, un articol legat de această amenințare.

Marius Bâtcă: Ai pomenit foarte bine că există niște interese mari în spate din partea Federației Ruse. Provocările de la granița dintre Belarus și Polonia sunt strict legate de niște acumulări de forțe substanțiale; vorbim de trupe și tehnică de luptă, pe care Federația Rusă le strânge în ultima perioadă la granița Ucrainei.

Astfel au apărut temeri bine întemeiate în cancelariile europene şi la Washington în privinţa intenţiei Federaţiei Ruse. Dacă ne luăm după ce spune secretarul de stat Anthony Blinken, toată această mişcare de migranţi şi provocările care s-au petrecut recent la graniţa belaruso-polonă au de fapt rolul de a masca ceea ce intenţionează să facă Rusia.

Ştim foarte bine că Rusia a anexat ilegal Crimeea, a intervenit în estul Ucrainei – în momentul de faţă se desfăşoară un război civil pe partea de est a Ucrainei, iar combatanţii pro-ruşi sunt sprijiniţi din plin de Federaţia Rusă.

Faptul că peste 90.000, aproape 100.000 de militari ruşi sunt undeva la 200 de kilometri de graniţa Ucrainei, iar trenuri cu tehnică de luptă se îndreaptă către graniţa Ucrainei reprezintă o mare ameninţare pentru stabilitatea regională şi pentru securitatea din regiunea Mării Negre.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Inclusiv şeful apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc de izbucnire occidentală a unui conflict între Occident şi Rusia, dat fiind aceste ameninţări constante şi presiuni constante asupra graniţei Ucrainei.

Marius Bâtcă: Da, şi nu este vorba numai de presiunea pe care Federaţia Rusă o face asupra graniţelor ucrainene, ci este vorba, în general, despre acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse în Bazinul Mării Negre, Georgia este supusă unor presiuni continue, începând cu 2008, de când am avut acea invazie a statului georgian de către Federaţia Rusă, la scurt timp după summitul NATO de la Bucureşti.

Nu trebuie să uităm că avem un conflict îngheţat foarte aproape de noi, în regiunea transnistreană – avem o bucată a teritoriului Republicii Moldova care se află sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse, care este un cap de pod prin care Federaţia Rusă încearcă să influenţeze politica de la Chişinău. Toate aceste acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse agravează foarte mult tensiunile din Marea Neagră. Există tot timpul riscul izbucnirii unui conflict armat şi riscul este extrem de mare.

Am avut parte de provocări extrem de periculoase ale aviaţiei ruseşti – să ne aducem aminte că au fost câteva incidente cu avioane de luptă care au trecut razant pe deasupra navelor americane sau britanice în Marea Neagră.

Reprezintă această Crimee un fel de ‘portavion’ rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO.

Aşa că trebuie să fim foarte atenţi să urmărim exact toate mişcările de trupe pe care Federaţia Rusă le face în zonă, pentru că ce ne-a învăţat pe noi ultimul deceniu: Federaţia Rusă este extrem de imprevizibilă, sub conducerea lui Vladimir Putin poate recurge la nişte surprize extrem de neplăcute.

Aceste mii de oameni sau veniţi din zonele respective au ajuns în Belarus fiind aduşi, unii forţaţi şi unii minţiţi. Totul s-a făcut organizat, cu avioane, ceea ce nu s-a mai întâmplat, este o premieră. Au fost aduşi direct din Belarus direct cu avionul, din zonele din care proveneau sau zone de concentrare.

Li s-a promis cel mai probabil că vor fi aduşi în Germania, doar că, dacă ne uităm la cum erau îmbrăcaţi, foarte mulţi erau cu haine călduroase, unele scumpe, pregătire militară – ştiau cum să-şi facă adăposturi din cetină, chiar am văzut nişte adăposturi foarte interesante, pe care le-am mai văzut doar în manualele pentru cercetaşi.

Pericolul este din mai multe puncte de vedere. O dată, se pune presiune asupra graniţei poloneze, care este şi graniţă UE şi graniţă NATO. În al doilea rând, există pericolul generalizării fenomenului, pentru că dacă se va vedea că are succes ne vom trezi cu milioane, la un moment dat, de migranţi, care să forţeze.

Alt pericol care mai există: apărând această agitaţie, aceste provocări la graniţă, toată atenţia Occidentului va fi concentrată pe acea zonă, Polonia şi ţările baltice. Rusia speră că Occidentul nu va mai fi atent la mişcările de trupe de la graniţa cu Ucraina./avladucu/atataru/ Aşa că trebuie să vedem ce se întâmplă, să urmărim, să sperăm că lucrurile nu vor escalada. Să sperăm că Federația Rusă va încerca, până la urmă, să intre în dialog cu NATO, să termine cu provocările.

E greu de spus cum va evolua. Avem de-a face cu această acumulare mare de tehnică de luptă și de trupe; ar indica faptul că urmează o ofensivă. În schimb, au venit foarte multe semnale din partea Occidentului. I s-a transmis Moscovei că ar trece de o linie roșie foarte gravă dacă intră în Ucraina.

Există solidaritate la nivelul NATO. Trebuie să nu uităm că Ucraina este partener NATO, beneficiază de un sprijin destul de mare din partea NATO și SUA, în special, pe partea de apărare, chiar și Turcia contribuie foarte mult la apărarea Ucrainei, prin furnizare de tehnică de luptă modernă.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost jurnalistul militar Marius Bâtcă, de la săptămânalul „Observatorul militar”. Marius, îți mulțumim și te mai așteptăm.

Marius Bâtcă: Și eu îți mulțumesc, numai bine și să ne revedem în situații mult mai liniștite.

România a găzduit exercițiul ”Noble Blueprint”

Publicat de Gabriel Stan, 2 noiembrie 2021, 12:55

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În perioada 26-28 octombrie, România a găzduit exercițiul ”Noble Blueprint” organizat de Comandamentul Forțelor Aliate Întrunite al NATO de la Napoli ca parte a programului de exerciții și antrenamente întrunite destinate consolidării măsurilor de apărare colectivă a țărilor membre NATO.

Exercițiul a oferit autorităților politice și militare ale NATO suportul necesar pentru proiectarea, organizarea și desfășurarea unor operații de răspuns la posibile crize regionale, în conformitate cu Articolul 5 al Tratatului Alianței Nord Atlantice privitor la apărarea colectivă a statelor membre. ”Noble Blueprint” s-a încheiat la Constanța, pentru a sublinia importanța asigurării securității și stabilității în regiunea Mării Negre.

Şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotentent Daniel Petrescu, a apreciat că obiectivul exercițiului, acela de a ne cunoaște unii pe alții înainte de a avea nevoie unii de alții, a fost atins.

Daniel Petrescu: Prin astfel de exerciţii asigurăm coeziunea pentru apărarea intereselor naționale și NATO în regiunea Mării Negre. ”Noble Blueprint 21″ este un argument al faptului că instrucţia nu se termină niciodată. La final, mulțumesc domnului amiral Burke pentru modul de conducere al exercițiului, pentru implicare și organizarea acestei activități.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În opinia comandantului Comandamentului Forțelor Aliate Întrunite al NATO de la Napoli, amiralul Robert Burke, exercițiul a oferit ocazia unui excelent schimb de idei, iar România rămâne un aliat statornic în regiune.

Robert Burke: Acest exerciţiu, „Noble Blueprint”, a validat libertatea de acţiune a alianţei în zona euroatlantică. A reafirmat suberanitatea, siguranţa şi integritatea teritorială a naţiunilor aliate în regiunea Mării Negre şi a demonstrat că postura noastră militară combinată rămâne credibilă, coerentă şi rezilientă la acțiunile oricărui potențial adversar.

Avioane de luptă ale forțelor aeriene ale României, Canadei și SUA execută misiuni în zona Mării Negre în exercițiul Castle Forge

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 13:22

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Forţele Aeriene Române participă cu forțe și mijloace la exercițiul CASTLE FORGE, împreună cu partenerii americani și canadieni, alături de care au executat o serie de misiuni în zona Mării Negre, probându-se astfel capacitatea de dislocare rapidă a Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, din Europa.

Cătălin Micloș, comandantul Bazei aeriene de la Borcea: Demult aşteptăm aeronave ale partenerului american să aterizeze şi să decoleze de pe această pistă. Suntem parte a exerciţiului CASTLE FORGE, este un exercițiu multinațional de apărare colectivă în această zonă a Mării Negre, pe care o știm fierbinte, în ultima perioadă.

Practic, piloții român și americani zboară împreună în spațiau aerian al României, dar aici nu este vorba numai despre piloţi, este vorba despre tot personalul Bazei 86 participă la această misiune, de la cazare, hrănire, absolut orice se întâmplă în această bază, se întâmplă și pentru acest exercițiu și pentru alte misiuni pe care le avem de executat de zi cu zi. Noi vom exersa tacticile în special deasupra Mării Negre.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În cadrul misiunilor de zbor în comun, Forțele Aeriene Române participă cu mai multe aeronave F-16 și o aeronavă c-130 Hercules, iar Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii în Europa acționează cu patru aeronave F-15, dislocate cu acest prilej din baza militară aflată în Larissa, Grecia, în Baza 86 Aeriană ‘locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, din Borcea.

Şi tot în Forțele Aeriene consemnăm o aniversare importantă: 25 de ani de la intrarea în serviciu a aeronavei c-130 Hercules, marcați vineri, 22 octombrie, în Baza 90 Transport aerian Otopeni. Comandantul Bazei 90 Transport aerian de la București, generalul de flotilă aeriană Aurel Cezar Stănciulescu.

Aurel Cezar Stănciulescu: Este o bucurie pentru noi să sărbătorim acest eveniment, având în vedere că, începând cu 25 octombrie 1996, aviația militară de transport a făcut un pas important prin înzestrarea cu două aeronave prima dată și apoi cu treia aeronave c-130 Hercules.

Începând din acelui moment am reușit să ne transportăm trupele cu forțe proprii în teatrele de operații și oriunde în lume și a fost un moment deosebit pentru că oamenii au înțeles care a fost pasul făcut spre o nouă tehnologie, au dovedit o atenție deosebită, s-au pregătit pentru acest pas.

Noi suntem continuatorii acelor oameni care au început în 1996 și din acel moment până acum s-au desfășurat 34.000 de ore de zbor, transportând peste 42.000 de militari în teatrele de operații și în alte locuri din lume, plus 8.500 de tone de materiale, ceea ce reprezintă o realizare deosebită și cel mai important lucru este că aceste ore de zbor s-au executat în siguranță, fără evenimente.

Vizită oficială în România a secretarului american al Apărării

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:52

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a efectuat o vizită în România, iar miercuri dimineață a fost primit la sediul Ministerului Apărării de ministrul Nicolae Ciucă și de șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu. Iată ce a declarat oficialul american la conferința de presă organizată în aer liber în curtea Ministerului Apărării de la București.

Lloyd Austin: Securitatea și stabilitatea din regiunea Mării Negre sunt în interesul național al Statelor Unite ale Americii și sunt critice în ceea ce privește securitatea flancului estic.

Este evidentă vulnerabilitatea la agresiunea Rusiei și am văzut asta din acțiunile ce au loc în estul Ucrainei, ocupația mai multor părți ale Georgiei, militarizarea Mării Negre și acțiunile provocatoare din aer și de pe mare. Activitățile destabilizatoare din zona Mării Negre reflectă ambițiile sale de a recâștiga o poziție dominantă în regiune și pentru a opri crearea unei Europe întregi, libere și în pace.

Din nou, regiunea Mării Negre face parte din interesul național al Statelor Unite ale Americii și vom fi concentrați asupra ei și vom continua să lucrăm cu partenerii noștrii din regiune.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La rândul său, ministrul apărării Nicolae Ciucă a subliniat importanța relației bilaterale cu Statele Unite ale Americii.

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Ne dorim ca alianţa să rămână puternică și capabilă să își protejeze toți membrii săi și să răspundă preocupărilor acestora.

De aceea, pentru România relația transatlantică rămâne un pilon important al politicii noastre de apărare.

Vom continuă consultările noastre bilaterale. Obiectivele sunt clare: avem nevoie de consolidarea pozițiilor noastre pentru summitul din iunie 2022 și pentru implementarea proiectelor importante de pe agenda cooperării bilaterale în domeniul apărării.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 18 octombrie 2021, 18:33

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Încă din anul 2017 România sprijină eforturile NATO de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-vestic al Alianței, participând cu un detașament de apărare antiaeriană în cadrul grupului de luptă din Polonia, alături de parteneri britanici, americani, croați și polonezi.

Militarii Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani au asigurat rotația a IX-a a detașamentului încă din luna aprilie a acestuia an, având oportunitatea de a se instrui într-un cadru multinațional.

Mircea Zemțev, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a: Pe parcursul celor șase luni de antrenamente intense ne-am dezvoltat și ne-am adaptat procedurile operaționale la specificul cerințelor grupului de luptă.

Această colaborare între națiunile aliate este deosebit de importantă, deoarece prin acest schimb de experiență ne îmbunătățim nivelul de interoperabilitate și putem acționa întrunit pentru înlăturarea oricărei potențiale agresiuni asupra flancului nord-estic.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În strânsă colaborare cu misiunea EULEX a Uniunii Europene şi cu Organizaţa Naţiunilor Unite, misiunea NATO, KFOR, reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euro-atlantice în regiune. Armata României participă în teatrul de operații din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcție de stat major în cadrul Comandamentului NATO.

Maior Adrian Peter: Activitatea mea din ultima perioadă s-a axat în special pe actualizarea şi armonizarea procedurilor de operare la nivelul comandamentului, fiind nominalizat ofiţer de proiect pentru secţia din care fac parte, şi anume, Centrul de Efecte Integrate.

Periodic, am participat la şedinţe de coordonare şi informare pentru a putea menţine o imagine comună asupra mediului de securitate din zonă. Având în vedere faptul că misiunea se va încheia în curând, doresc să le mulţumesc colegilor pentru sprijinul acordat în această perioadă.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Joi, 14 octombrie, dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” a acostat în Portul Militar Constanţa, după ce timp de trei săptămâni a executat misiuni în Marea Neagră.

Nava militară românească a făcut parte din gruparea navală permanentă a NATO de luptă contra minelor numărul doi şi a mai avut în compunere alte patru nave, din Spania, Italia, Turcia şi Bulgaria.

Acestea au executat misiuni specifice de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice și de supraveghere navală în raioane maritime din Marea Neagră, precum și exerciții în comun cu Garda de Coastă a Georgiei și cu nave turcești din compunerea Operation Black Sea Harmony.

Locotenent comandorul Ionuț Diaconu, comandantul dragorului maritim „Locotenent Lupu Dinescu”: A fost o misiune dificilă din punct de vedere al exercițiilor pe care care le-am făcut alături de grupare, a fost o integrare foarte complexă şi un an foarte încărcat, cu multe misiuni, multe exerciţii, dar care sunt foarte benefice pentru Marina română. Orice ieșire pe mare nu este o rutină, nu avem timp niciodată să ne pierdem din interes pentru misiune.

Testul de anduranță al pușcașilor marini

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 00:06

Olivia Bucioaca (reporter): Bună seara, domnule colonel Marius Gheorghescu, și bine ați venit la Jurnal militar Scutul Dobrogei!

Colonel Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină „Heracleea”: Bună seara dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!

Olivia Bucioaca (reporter): Domnule colonel, Regimentului 307 Infanterie Marină a participat la exercițiul bilateral româno-ucrainean de pe Dunăre, RIVERINE 21, ediția a IV-a și a II-a organizată de România. Directorul exercițiului a precizat faptul că cel mai important aspect a fost participarea infanteriei marine alături de marinari. Ce înseamnă pentru infanteriștii marini acest lucru, această primă participare la exercițiu?

Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, participarea infanteriei marine la exercițiul bilateral  RIVERINE 21, împreună cu forțele similare ale Ucrainei, reprezintă, în primul rând, o recunoaștere a nivelului de instrucție al pușcașilor marini români, de altfel rezultat și în urma multitudinii de exerciții multinaționale la care am participat în trecut. În al doilea rând, infanteria marină este o capabilitate în plină dezvoltare, iar desfășurarea unui exercițiu în comun cu partenerul ucrainean în zona Deltei Dunării reprezintă încă o oportunitate prin care putem împărtăși cunoașterea, antrenamentul și experiența în domeniul acțiunilor tactice fluviale ca desant amfibiu, având în vedere vecinătatea comună cu Dunărea și, mai ales, cu gurile de vărsare la Marea Neagră. O zonă de maxim interes în această perioadă. În cadrul exercițiului, regimentul a angajat un pluton de infanterie marină, executând activități specifice de instruire alături de plutonul de infanterie marină ucrainean, nave de luptă fluviale românești și ucrainene, exercițiul desfășurându-se pe durata a patru zile în raionul din Delta Dunării, Plauru, Pardina și Ceatalchioi. Simultan, vă pot spune că am fost angajat și într-un alt exercițiu, la exercițiul Danube Protector, cu majoritatea forțelor regimentului, din raionul Mahmudia, tot în Delta Dunării, exercițiu în care am desfășurat o serie de activități specifice acțiunilor tactice fluviale pentru securizarea și apărarea forțelor fluviale împotriva forțelor aeroportate ale unui potențial inamic.

Olivia Bucioaca (reporter): Ce ați făcut concret acolo și cu ce scop ați participat la acest exercițiu de antrenament în teren? Știu că a fost o adevărată desfășurare de forțe, așa cum, de altfel, spuneați.

Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr! O mare parte din forțele Flotilei Fluviale au fost angajate. Au fost și nave fluviale de luptă, nave fluviale logistice, elicoptere. A fost un scenariu deosebit de complex și de dinamic, bazat pe o acțiune fluvială ofensivă cu desant amfibiu, cu nave, cu artilerie navală fluvială, cu evenimente de salvare a răniților prin evacuare aeriană. A fost un scenariu relevant pentru o acțiune tipică a forței fluviale în Delta Dunării.

Olivia Bucioaca (reporter): Nici bine nu v-ați întors de la, iată, aceste exerciții, desfășurate pe Dunăre și infanterișii marini au continuat instrucția. Este vorba despre cel de-al treilea marș, sugestiv intitulat marșul Ploii, de altfel cel mai lung marș din acest an, în condiții meteorologice nu tocmai bune, cu tabără de tip bivuac și, cu siguranță, cu multe obstacole.

Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, marșul survine după o perioadă de efort intens. Marșul Ploilor așa cum l-am denumit s-a desfășurat săptămâna trecută, pe durata a două zile consecutive, cu staționare în tabără de tip bivuac pe timpul nopții, pe mai multe itinerare, fiecare cu distanță de aproximativ 60 de kilometri. Marșul a acoperit itinerare din cadrul zonei de responsabilitate a infanteriei marine, în județele Tulcea și Constanța, în afara infrastructurii rutiere bineînțeles, în afara șoselelor, că altfel nu se numește marș. De asemeni, ce aș putea să vă precizez este că marșul tactic reprezintă o parte esențială a instrucției pușcașilor marini, dar și un test de anduranță. În cele din urmă, dincolo de înzestrarea cu automobile tactice, cu transportoare blindate, pușcașii marini, trebuie să fie apți, în primul rând să lupte pe propriile picioare și să își care echipamentul individual, în condiții de austeritate logistică, cum îi spunem noi în zona aceasta a Dobrogei.

Olivia Bucioaca (reporter): Echipament care nu este deloc ușor.

Colonel Marius Gheorghescu: Da, echipamentul pușcașului marin, câteodată atinge și, dacă ar fi să facem un inventar complet, jumătate din greutatea lui, și atunci pe o distanță mare devine chiar o dificultate, dar pentru aceasta suntem în marș, ca să ne instruim.

Olivia Bucioaca (reporter): Sigur! Am amintit și ați amintit de această tabără de tip bivuac. Ce înseamnă mai exact?

Colonel Marius Gheorghescu: Ca să vă spun în câteva cuvinte, este o tabără sub cerul liber. Pușcașii marini au în echipament individual, cort individual, sac de dormit, neopren. Noaptea amenajează tabăra, o securizează și-și pregătesc echipamentul pentru seară. Este un echipament auster, fără sursă de căldură, fără facilități de cazare deosebite, e sub cerul liber, în natură.

Olivia Bucioaca (reporter): Iată a fost și un marș de supraviețuire.

Colonel Marius Gheorghescu: Nu exclud și cealaltă serie de beneficii a marșului. Supraviețuirea în câmpul tactic, cunoașterea și cercetarea în detaliu a zonei de responsabilitate, exersarea deprinderilor de deplasare folosind harta, busola sau alte procedee expeditive și, bineînțeles, reacția la situații neprevăzute.

Olivia Bucioaca (reporter): Cum s-au descurcat pușcașii marini, luând în considerare că alături de cei cu experiență, s-au aflat și infanteriști marini care au ajuns în unitatea dumneavoastră la începutul acestui an. A fost acest marș un test de anduranță, așa cum spuneați?

Colonel Marius Gheorghescu: Da, într-adevăr am avut și răniți după acest marș, militari cărora echipamentul le-a mai jucat sau lipsa lor de experiență le-a mai jucat feste, dar în general pușcașii marini s-au descurcat foarte bine.

Olivia Bucioaca (reporter): Ce urmează pentru infanteria marină?

Colonel Marius Gheorghescu: În următoarea perioadă mai avem o serie de exerciții, nu de aceeași amploare ca până acuma, dar continuăm instrucția până către sfârșitul anului, la un ritm de desfășurare mediu. Avem tragerile de luptă de la Sfântu Gheorghe, tot din raionul Deltei, în care vom executa trageri cu artileria fluvială navală și cu aruncătorul de 82. Avem încă un exercițiu de nivel companie în luna noiembrie în poligonul Babadag și zona limitrofă și alte exerciții, dar de mai mică amploare.

Olivia Bucioaca (reporter): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații și sperăm să ne vedem curând!

Colonel Marius Gheorghescu: Sperăm și noi și să vă avem în mijlocul nostru în câmpul tactic!

Olivia Bucioaca (reporter): Mulțumesc tare mult!

Colonel Marius Gheorghescu: Și eu vă mulțumesc! La revedere și o seară bună!

Olivia Bucioaca (reporter): Mulțumesc! La fel!

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:27

Teodora Mazere (realizator rubrică): Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, cu un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat, a plecat joi, 23 septembrie, din Portul Militar Constanța, pentru a participa la operațiunea IRINI, desfășurată sub egida Uniunii Europene. Pe durata celor 100 de zile de dislocare în Marea Neagră și Marea Mediterană, puitorul de mine și plase va efectua escale de pregătire și de refacere a capacității de luptă în porturi din zonele de sud ale Italiei și Greciei.
Căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”: Plecăm sub comanda Uniunii Europene, de această dată, în cadrul operației IRINI, cu misiunea principală de embargou impus armelor pentru Libia. Urmează primul port-visit, în Taranto, Italia. În prima săptămână vom avea marșul de dislocare în vederea intrării în teatrul de operații și instalarea comunicațiilor și parte de instruire a echipajului pentru executarea misiunilor specifice operației IRINI.
Teodora Mazere (realizator rubrică): În Baza Militară din Bemowo Piskie, militarii vrânceni au desfăşurat un exerciţiu comun cu partenerii americani, fiind ultimele trageri cu complexul antiaerian Gepard din cadrul misiunii rotației a IX-a.
Locotenent Mădălina Boboc: A existat o cooperare cu militarii americani din cadrul Plutonului de aruncătoare de 120mm. Aceștia au simulat ţintele aeriene prin lansarea unor bombe luminoase asupra cărora militarii români au executat foc. Întreaga activitate a fost un real succes și acest lucru se datorează antrenamentelor și eforturilor comune pe care le-am depus pe întreaga perioadă a acestei misiuni.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Companiei 1 Rezervă Intermediară generată de Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă alături de parteneri din Ungaria, Turcia, Austria, Bulgaria și Slovacia la antrenamentul operațional „EUFOR Quick Response 2021”, desfăşurat în Bosnia şi Herţegovina. Exercițiul respectă termenii angajamentului statelor contributoare la EUFOR privind menținerea climatului de stabilitate și pace din Bosnia şi Herţegovina.
Locotenent Sergiu Iosub, ofiţer de informare și relații publice în cadrul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: În prima săptămână am fost Camp Butmir din Sarajevo și am trecut prin etapa de integrare și instruire. După ceremonia de începere a exerciţiului de tip LIVEX, ne-am dislocat într-o altă bază din Bosnia, pentru a îndeplini misiuni stabilite de organizatori. Rolul nostru în Teatrul de Operaţii Bosnia şi Herţegovina este să ne instruim întrunit sub comanda Batalionului Multinaţional, pentru a fi în măsură să sprijinim autoritățile şi populația locală, dar și personalul EUFOR în situații de criză.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 2012, KFOR desfășoară anual exercițiul „Silver Saber”, scopul fiind evaluarea procesului de planificare și conducere de către instituțiile din Kosovo în cazul urgenţelor civile.
Maiorul Adrian Peter, ofițer în comandamentul KFOR: Experienţa a fost una deosebită pentru mine, având ocazia unică de a  observa în timp real modul de acțiune al acestui centru pentru rezolvarea unor situații de urgență complexe, care au presupus intervenția în comun a unor structuri din cadrul poliției, forțelor de securitate, Agenției pentru Managementul Situațiilor de Urgență, dar și unor elemente din cadrul KFOR.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La Centrul Internațional de Securitate și Menținerea Păcii din Ucraina se desfășoară până pe 1 octombrie exercițiul „Rapid Trident”, organizat de către forțele armate ale Statelor Unite în Europa în parteneriat cu forţele armate ale ţării gazdă. În acest an, „Rapid Trident” reunește militari din Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Polonia, România, Bulgaria, Germania, Danemarca și Lituania. Forțele terestre române sunt reprezentate în acest an de un detaşament format din militari ai Batalionului 151 Infanterie „Războieni”.

Integrarea dragorului maritim „Locotenent Lupu Dinescu” în Gruparea Navală Permanentă NATO

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 22:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” face parte, începând de joi, 23 septembrie, din Gruparea Navală Permanentă NATO de luptă împotriva minelor, care operează în Marea Neagră. Alături de nava românească, în grupare se mai află un dragor maritim bulgăresc, un vânător de mine italian și unul turcesc, precum și o navă de patrulare spaniolă, care asigură și comanda structurii. Cele cinci nave militare vor desfășura, timp de trei săptămâni, misiuni specifice de luptă împotriva amenințărilor subacvatice și de supraveghere navală. Echipajul Dragorului „Locotenent Lupu Dinescu” este format din 72 de militari, comandați de locotenent-comandorul Ionuț Diaconu.

Locotenent-comandor Ionuț Diaconu: A treia integrare, anul acesta, în gruparea de luptă contra minelor, misiuni frumoase, nu ușoare, dar foarte benefice atât pentru pregătirea noastră, ca echipaj, dar și din punct de vedere al Armatei. Încă o dată dovedim că România are cu ce și poate să dovedească integrarea și parteneriatul NATO. Gruparea navală va desfășura activități specifice în Marea Neagră în perioada 23 septembrie – 14 octombrie. Misiunile specifice de luptă contra minerilor, misiuni pe care noi le-am mai făcut, pe care ne pregătim să le facem și cu care foarte ușor ne integrăm în gruparea NATO.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:11

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci  intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

A cincea ediție Black Sea and Balkans Security Forum

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:01

Andreea Popescu (realizator rubrică): Cea de-a cincea ediție a Black Sea and Balkans Security Forum s-a desfășurat pe 3 și 4 septembrie la București. Forumul a fost organizat de New Strategy Center, cu sprijinul Diviziei de diplomație publică a NATO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe. Evenimentul, găzduit de Universitatea de Ştiințe Agronomice și Medicină Veterinară, a avut invitați oficiali și experţi din România și din țările regiunilor Mării Negre și Balcanilor, din Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, precum și oficiali ai Alianței Nord-Atlantice.

Două aeronave Eurofighter Typhoon au interceptat o aeronavă a Federației Ruse deasupra Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 11:28

Alexandru Dina (realizator rubrică): Două aeronave Eurofighter Typhoon aparţinând Forţelor Aeriene Regale Britanice au executat marţi, 17 august, o misiune de Poliţie Aeriană în spaţiul aerian internaţional deasupra Mării Negre, pentru interceptarea unei aeronave a Federaţiei Ruse în urma detectării activităţii aeriene, în apropierea regiunii de informare a zborurilor Bucureşti.

Dirijarea, controlul şi coorodnarea misiunii au fost gestionate de către controlorii de trafic aerian din cadrul Centrului de Operaţii  Aeriene Torrejón.

Aeronavele britanice au interceptat aeronava rusească prin identificare viziuală a acesteia, care, după ce s-a apropiat până la 40-50 km de spaţiul aerian naţional, s-a retras părăsind regiunea de informare a zborurilor Bucureşti.

Ziua Marinei și misiunile importante care s-au întâmplat anul acesta în porţile navale

Publicat de Gabriel Stan, 17 august 2021, 14:50

Cristian Dumitraşcu: Invitat la „Subiectul săptămânii” este contraamiralul de flotilă, Cristian Lişman, comandantul Componentei Operaţionale Navale şi locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Navale.

Aş vrea să recapitulăm de la începutul anului până în prezent şi ce o să fie până la sfârşitul anului, din acest punct de vedere, al misiunilor integrate în Alianţa Nord-Atlantică.

Ion-Cristian Lişman: Aş putea să fac o trecre de la tradiţie, unde cele două repere ale istoriei amiralul Horia Macellariu şi comandorul Cătuneanu, ne-au reprezentat şi au definit istoria Forţelor Navale şi se regăsesc şi în prezent.

Pe data de 14 august, cele două unităţi de elită, Flotila 56 Fregate şi Direcţia Hidrografică vor primi Drapelele de Luptă, iar denumirea unităţilor este „Amiralul Horia Macellariu şi comandorul Cătuneanu”.

Referitor la acţiunile pe care Forţele Navale le-au desfăşurat din perspectiva atingerii direcţiei principale noastre de acţiune, aceea de a ne îndeplini obiectivele şi misiunile pe care le avem, am parcurs 7 luni de zile în care am participat la 4 exerciţii majore: „Sea Shield”, organizat de Forţele Navale Române, este un exerciţiu internaţional dedicat în primul rând lupte anti-submarin, dar la care au participat şi cele două grupări permanente ale NATO, prezente în Marea Neagră pe perioada exerciţiilor, Gruparea permanentă FNMGB şi Gruparea permanentă SNMCM Group 2, la care noi, Forţele Navale Române, am avut, în cadrul grupărilor, câte o navă – Fregata „Regina Maria” – Fregata 222 – şi Dragorul marin 25.

A urmat al doile exerciţiu, dedicat unei lupte navale specifice nouă, lupta contra minelor, în care a participat din nou Gruparea SNMCM Group 2 a NATO, prezentă în Marea Neagră şi la care au participat şi ţările vecine Româniaei.

Cristian Dumitraşcu: Şi apoi vă pregătiţi pentru o misiune foarte importantă în Mediterana.

Ion-Cristian Lişman: Într-adevăr, în luna septembrie, Fregata 222 îşi va desfăşura o misiune sub comanda Comandamentului Aliat de la Northwood, timp de 30 de zile, ca navă-comandant, pe timpul operaţiei SeaGuardian. Este o operaţie desfăşurată sub comandă NATO, iar Forţele Navale Române trimit cea mai importantă capabilitate şi cel mai bun echipaj.

Cristina Dumitraşcu: Pentru că aţi spus despre cea mai bună navă şi cel mai bun echipaj, ştim că sunt probleme cu încadrarea, sunt probleme cu selecţia, asta este situaţia şi nu se întâmplă doar în Forţele Navale, cum vă descurcaţi cu resursa umană?

Cristian Lişman: La momentul acesta, cred că noi am depășit faza în a ne descurca. Avem un management al personalului care este bine planificat.

Aceasta ne ajută pe noi să nu avem probleme în alcătuirea echipajelor. Trecem printr-o perioadă atipică, pe timpul pandemiei, care a inclus restricții și, mai nou, restrictii ca toate echipajele forţelor navale, ca şi echipajelor forțelor NATO care participă la misiuni ar trebui să fie vaccinate.

Asta este recomandarea Comandamentului NATO. Din punctul acesta de vedere, echipajele forțelor navale au tot echipajul vaccinat, deci noi ne vom desfășura activitățile noastre pe timpul misiunii în siguranță.

Iar măsurile pe care le ia Comandamentul de la Northwood privind activităţile din porturile unde ne vom desfăşura activitatea, unde ne vom reface capacitatea de luptă vor fi stabilite în funcţie de condiţiile pandemiei din localitatea respectivă.

Cristian Dumitraşcu: Nu pot să nu vă întreb cum ați trecut, cum ați privit Ziua Marinei de anul trecut – a fost prima Zi a Marinei fără public – și cum va fi anul ăsta?

Cristian Lişman: Da, suntem puțin frustrați din punctul acesta de vedere, pentru că Ziua Marinei nu este doar ziua marinarilor militari, este o zi pe care am împărtăşit-o în fiecare an cu populația orașului Constanța, cu populația civilă prezentă la mare în data de 15.

Da, va fi puțin diferit față de anul trecut, când activitatea sa desfășurat în portul Constanța pe data de 15 și pe mare cu un exercițiu naval întrunit. Anul acesta, în plus, datorită unor relaxări care au survenit în concordanță cu aplicarea legilor și hotărârilor de guvern în vigoare, legate de pandemie, au permis organizarea Zilei Recunoștinței și mai ales Ziua porților deschise, în a vizita navele, capabilitățile forțelor navale în portul Constanța în data de 14 august.

Cristian Dumitraşcu: În data de 14 august, de la ora?

Cristian Lişman: Începând cu ora 9:00. S-au stabilit şi condițiile în care persoanele civile pot participa la această activitate: să fie vaccinați, să fi trecut prin boală sau să aibă un test care să fie valabil.

Cristian Dumitraşcu: La finalul interviului, domnule contraamiral, aș vrea să vă rog să dați un mesaj de încredere, de siguranță.

Am ascultat recent un fragment dintr-un interviu cu regretatul contraamiral Petre Zamfir, care spunea că orașul Constanța îi este dator Marinei Militare pentru că dacă nu ar fi fost Marina acolo, probabil că ar fi fost șters de pe fața pământului, așa cum au fost multe orașe europene.

Este Marina Română… că mi-a plăcut sintagmă dumneavoastră, că am trecut de faza de desurcare și este totul foarte bine planificat. Sunteți în măsură să asigurați securitatea oamenilor din punctul ăsta de vedere, al Forței Navale pe Marea Neagră?

Cristian Lişman: Ce putem să vă asigurăm, și mesajul este optimist, că Forțele Navale, împreună cu celelalte categorii de forțe, își asumă și își vor îndeplini misiunea de a apăra frontierele patriei.

Asta înseamnă că tot ce ține de apele teritoriale din punct de vedere al forțele navale, de a păstra și apăra comunicațiile maritime, dar și fluviale, care sunt în misiunea forțelor navale, o vom face fără să ne gândim și ne vom îndpli datoria așa cum avem în jurământul pe care l-am depus față de țară.

Cristian Dumitraşcu: Vă mulțumesc, domnule contraamiral Cristian Lişman. Vă urăm și noi la mulți ani de Ziua Marinei!

Cristian Lişman: Vă mulțumim pentru urări și vă așteptăm cu drag la Ziua Marinei!

A XI-a ediție a exercițiului „Eurasian Partnership MCM Dive”

Publicat de Gabriel Stan, 10 august 2021, 11:59

Edi Nicola (realizator rubrică): În perioada 2-9 august se desfășoară cea de-a XI-a ediție a exercițiului „Eurasian Partnership MCM Dive”, în organizarea Forțelor Navale Române. La exercițiu iau parte peste 250 de militari români și aproximativ 100 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Ucraina.

Exercițiul multinațional este condus de Centrul 39 Scafandrii și se desfășoară în raioanele maritime ale României din Marea Neagră.

Forțele Navale Române participă cu un puitor de mine și plase, o navă maritimă hidrografică, o vedetă maritimă pentru scafandri, cinci ambarcațiunii rapide, un vehicul subacvatic autonom, două detașamente EOD specializate în dezamorsarea minelor marine, precum și un detașament format din scafandri de mare adâncime.

Adrian Onțică, comandantul exercițiului: Iată-ne pe mare, la mare adâncime, cu alimentare de la suprafață, lucrând cu scule hidraulice sub apă, cu explozivi reali, cu aparate cu circuit semiînchis.

Am crescut complexitatea, încă mai avem ce învăța unii de alții, participanții sunt diferiți de la an la an.

Este cel mai important exercițiu din Marea Neagră pe partea asta de executare a activităților de scufundare și este bine să ne întâlnim, să ne cunoaștem, să creștem interoperabilitatea.

Rachete Patriot lansate spre Marea Neagră! Sisteme AA noi, performante, dar și vechi: Gata pentru luptă!

Publicat de Viorel Amzarescu, 28 iulie 2021, 19:13

Iunie, 2021. La Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia s-a desfășurat una dintre secvențele de instruire din cadrul DACIA 21 LIVEX, serie de exerciții care presupune armonizarea a două componente principale de instruire în context multinațional: exercițiul NATO STEADFAST DEFENDER 21, respectiv exercițiul DEFENDER EUROPE 21.
Sistemele antiaeriene americane PATRIOT și AVENGER , ale 10th Army Air & Missile Defense Command, și cele românești, HAWK, OSA-AKM și KUB, ale Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer și ale Regimentelor 50 și 53 Rachete AA, au lovit țintele lansate de la sol, rachetiștii AA demonstrând că sunt capabili să facă față provocărilor apărute în spațiul aerian național și al NATO.
Sutele de ore de antrenament pe tehnică și la simulatoare, precum și exercițiile tactice și-au spus cuvântul la capitolul precizie. Contracronometru, nu se poate spune că, de fiecare dată, bătălia a fost câștigată.
Aproximativ 500 de militari români și încă 200 de militari americani și-au dovedit abilitățile profesionale prin rezultatele obținute în lovirea obiectivelor. În poligonul de la Capu Midia au fost zile de foc și cu foc, cu arșită și multă încordare și transpirație. Rezultatele au meritat întregul efort.
Seria de exerciții DACIA 21 LIVEX a fost condusă de Comandamentul Forțelor Întrunite, fiind unul dintre cele mai complexe evenimente de instruire ale Armatei României din ultimele trei decenii, care a integrat secvențe de pregătire a unor forțe românești, aliate și partenere, în contextul NATO și al parteneriatului româno-american.
Rachetiștii AA au fost monitorizați de personalul Poligonului Complex de Trageri Capu Midia, care a și asigurat perimetrul unde s-a desfășurat misiunea.
DACIA 21 LIVEX a confirmat capacitatea forțelor aeriene de a-și angaja mijloacele și personalul în operații defensive, precum și disponibilitatea permanentă a structurilor Alianței și a partenerului strategic american de a disloca rapid, în țara noastră, efective numeroase și credibile pentru realizarea apărării pe flancul estic.
#patriotAD #hawkAD #KUB #avenger #airdefence #WeAreNATO #airforce #missile #MareaNeagra #armata #army #flanculestic
??? Vă rugăm să nu uitați să vă abonați la canalul nostru de Youtube și, bineînțeles, să trageți de imagine cu mouse-ul pentru a vă bucura de un video la 360 de grade!
Creat de col. Viorel Amzărescu, Armata 360, Trustul de presă al MApN

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 27 iulie 2021, 13:04

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Fregata „Regina Maria” s-a întors joi, 22 – douăzecișidouă iulie, în Portul Militar Constanța, după încheierea misiunii internaționale pe care a executat-o, în perioada 1 – 21 iulie, ca parte a grupării navale permanente SNMG-2 – Standing NATO Maritime Group Two.

Pe durata celor trei săptămâni, nava militară românească a participat, în apele internaționale ale Mării Negre, la exercițiile multinaționale „Sea Breeze 21”, organizat de forțele navale ale Ucrainei și cele ale Statelor Unite ale Americii și „Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei.

Cum a decurs misiunea pentru cei 240 de marinari militari români ne spune comandorul Adrian Gobjilă, comandantul Fregatei „Regina Maria”.

Comandorul Adrian Gobjilă: Am desfășurat multiple exerciții de apărare antiaeriană cu participarea a numeroase platforme aeriene ale forțelor armate ale Ucrainei și Bulgariei. Misiuni de luptă la suprafață împotriva unor nave de luptă de patrulare din Grecia, România, Bulgaria.

Am executat misiuni de interdicție maritimă cu forțele de scafandrii și un exercițiu de fastrow cu inserție la bordul Fregatei Regina Maria. Misiunea din Marea Neagră s-a terminat.

Ne pregătim pentru următoarea misiune în arealul Mării Mediterane cu alte noi provocări.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Cu ocazia împlinirii a 27 de ani de la înființarea Brigăzii 15 Mecanizată din Polonia, militarii Grupului Multinațional de Luptă au primit vizita unor elevi de liceu, prilej cu care au organizat o prezentare de tehnică, în vederea familiarizării tinerilor cu rolul și misiunile pe care Grupul Multinațional le are de îndeplinit.

Cu aceeași ocazie, pe unul din lacurile din apropierea localității Giżycko, a fost organizată și o competiție sportivă de caiac-canoe. Cum a fost pentru militarii detașamentului românesc de apărare antiaeriană, rotația a noua, ne spune locotenent Mădălina Boboc.

Locotenent Mădălina Boboc: Militarii au fost implicați să le arate tinerilor cât mai multe…și le-au prezentat principalale echipamente și categorii de armament pe care le întrebuințează în luptă. Pentru mulți dintre elevi a fost o experiență unică.

Militarii detașamentului au fost invitați la o competiție sportive de caiac-canoe și volei pe plajă. Vremea a fost excelentă, astfel că cei 7 kilometrii pe care participanții i-au avut de parcurs la proba de canoe au fost prea puțini. Toți coechipierii s-au bucurat pe deplini și au avut posibilitatea de a lega noi prietenii.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest, misiunea NATO KFOR reprezintă una din principalele forțe de stabilitate din Kosovo, aducând contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euro-atlantice în regiune.

Cei aproximativ 3.500 de militari din 27 de țări ajută la menținerea unui mediu sigur prin sprijinirea efortului umanitar internațional și asigurarea siguranței și a ordinii publice. Dintre aceștia, 51 de militari sunt români,deținând funcții cheie de stat major în cadrul comandamentului NATO.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 14:31

Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava purtătoare de rachete 190 – Lăstunul a participat la exercițiul multinațional BREEZE 2021, desfășurat în portul Varna, în apele teritoriale ale Bulgariei și în apele internaționale ale Mării Negre, în scopul creșterii nivelului de pregătire al echipajului și al nivelului de interoperabilitate.

În cadrul exercițiului, nava Lăstunul a participat, în port și pe mare, la exerciții de luptă la suprafață, inclusiv cu trageri de artilerie, completate de exerciții de luptă antiaeriană, navigație tactică și exerciții de comunicații, punând în aplicare permanent tehnicile, tehnicile și procedurile NATO specifice.

Locotenent comandor Alin Florin Vasile, comandantul navei purtătoare de rachete 190 – Lăstunul: Forțele Navale Române contribuie la asigurarea securității la granița de est a NATO și UE și considerăm că, prin participarea la misiuni și exerciții multinaționale de acest gen, contribuim la consolidarea posturilor de descurajare.

Doresc să le mulțumesc tuturor militarilor care fac parte din echipajul navei purtătoare de rachete 190 pentru modul în care s-au implicat și au contribuit la îndeplinirea cu succes a misiunii și pentru felul în care au reprezentat Forțele Navale Române.

Teodora Mazere (realizator rubrică): O parte din militarii celui de-al 9-lea contingent dislocat în Polonia au participat la cursul Team Leader Academy, un curs de formare a comandanților de grupă, organizat de către partenerii americanii.

Pe parcursul a cinci zile, militarii vrânceni și-au însușit noțiunile de bază privind sistemele de armament și de comunicații ale celorlalte națiuni și s-au familiarizat cu stilurile de conducere ale partenerilor din Alianța Nord-Atlantică.

Contingentul românesc, format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov, participă pentru prima dată la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, fiind și cea de a doua rotație din Polonia care are în înzestrare sistemul antiaerian Gepard.

Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Cursul Team Leader Academy a fost organizat de către partenerul american. Instructorii au fost desemnați de către fiecare națiune în parte, astfel participanții au avut șansa de a vedea cum gândesc și cum acționează comandanții din alte armate NATO. Cum să devii lider nu a fost doar un curs, a fost un schimb de experiență inedit.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat, la începutul lunii iulie, o vizită la Forța  Kosovo condusă de NATO.

Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de mișcare pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Mai multe detalii despre această vizită aflăm de la maiorul Constantin Pleșa, ofițer în comandamentul KFOR din Kosovo.

Constantin Pleşa: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat Comandamentul KFOR. A fost primit de către comandantul KFOR, generalul maior Franco Federici şi a fost informat despre situația actuală din Kosovo.

A vizitat trupele aflate în teatru, apoi a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții țărilor membre NATO din Kosovo.

Într-un scurt interviu acordat Radio KFOR, secretarul general al NATO a ținut să reamintească ascultătorilor că numai prin toleranță și cooperare interetnică se va putea depăși situația actuală, iar KFOR va asigura în continuare pacea, stabilitatea și libertatea de mișcare în Kosovo.

NATO Secretary General Jens Stoltenberg and the Commander of KFOR, Major General Franco Federici