Iunie, 2021. La Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia s-a desfășurat una dintre secvențele de instruire din cadrul DACIA 21 LIVEX, serie de exerciții care presupune armonizarea a două componente principale de instruire în context multinațional: exercițiul NATO STEADFAST DEFENDER 21, respectiv exercițiul DEFENDER EUROPE 21.
Sistemele antiaeriene americane PATRIOT și AVENGER , ale 10th Army Air & Missile Defense Command, și cele românești, HAWK, OSA-AKM și KUB, ale Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer și ale Regimentelor 50 și 53 Rachete AA, au lovit țintele lansate de la sol, rachetiștii AA demonstrând că sunt capabili să facă față provocărilor apărute în spațiul aerian național și al NATO.
Sutele de ore de antrenament pe tehnică și la simulatoare, precum și exercițiile tactice și-au spus cuvântul la capitolul precizie. Contracronometru, nu se poate spune că, de fiecare dată, bătălia a fost câștigată.
Aproximativ 500 de militari români și încă 200 de militari americani și-au dovedit abilitățile profesionale prin rezultatele obținute în lovirea obiectivelor. În poligonul de la Capu Midia au fost zile de foc și cu foc, cu arșită și multă încordare și transpirație. Rezultatele au meritat întregul efort.
Seria de exerciții DACIA 21 LIVEX a fost condusă de Comandamentul Forțelor Întrunite, fiind unul dintre cele mai complexe evenimente de instruire ale Armatei României din ultimele trei decenii, care a integrat secvențe de pregătire a unor forțe românești, aliate și partenere, în contextul NATO și al parteneriatului româno-american.
Rachetiștii AA au fost monitorizați de personalul Poligonului Complex de Trageri Capu Midia, care a și asigurat perimetrul unde s-a desfășurat misiunea.
DACIA 21 LIVEX a confirmat capacitatea forțelor aeriene de a-și angaja mijloacele și personalul în operații defensive, precum și disponibilitatea permanentă a structurilor Alianței și a partenerului strategic american de a disloca rapid, în țara noastră, efective numeroase și credibile pentru realizarea apărării pe flancul estic.
#patriotAD #hawkAD #KUB #avenger #airdefence #WeAreNATO #airforce #missile #MareaNeagra #armata #army #flanculestic
??? Vă rugăm să nu uitați să vă abonați la canalul nostru de Youtube și, bineînțeles, să trageți de imagine cu mouse-ul pentru a vă bucura de un video la 360 de grade!
Creat de col. Viorel Amzărescu, Armata 360, Trustul de presă al MApN
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Fregata „Regina Maria” s-a întors joi, 22 – douăzecișidouă iulie, în Portul Militar Constanța, după încheierea misiunii internaționale pe care a executat-o, în perioada 1 – 21 iulie, ca parte a grupării navale permanente SNMG-2 – Standing NATO Maritime Group Two.
Pe durata celor trei săptămâni, nava militară românească a participat, în apele internaționale ale Mării Negre, la exercițiile multinaționale „Sea Breeze 21”, organizat de forțele navale ale Ucrainei și cele ale Statelor Unite ale Americii și „Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei.
Cum a decurs misiunea pentru cei 240 de marinari militari români ne spune comandorul Adrian Gobjilă, comandantul Fregatei „Regina Maria”.
Comandorul Adrian Gobjilă:Am desfășurat multiple exerciții de apărare antiaeriană cu participarea a numeroase platforme aeriene ale forțelor armate ale Ucrainei și Bulgariei. Misiuni de luptă la suprafață împotriva unor nave de luptă de patrulare din Grecia, România, Bulgaria.
Am executat misiuni de interdicție maritimă cu forțele de scafandrii și un exercițiu de fastrow cu inserție la bordul Fregatei Regina Maria. Misiunea din Marea Neagră s-a terminat.
Ne pregătim pentru următoarea misiune în arealul Mării Mediterane cu alte noi provocări.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Cu ocazia împlinirii a 27 de ani de la înființarea Brigăzii 15 Mecanizată din Polonia, militarii Grupului Multinațional de Luptă au primit vizita unor elevi de liceu, prilej cu care au organizat o prezentare de tehnică, în vederea familiarizării tinerilor cu rolul și misiunile pe care Grupul Multinațional le are de îndeplinit.
Cu aceeași ocazie, pe unul din lacurile din apropierea localității Giżycko, a fost organizată și o competiție sportivă de caiac-canoe. Cum a fost pentru militarii detașamentului românesc de apărare antiaeriană, rotația a noua, ne spune locotenent Mădălina Boboc.
Locotenent Mădălina Boboc:Militarii au fost implicați să le arate tinerilor cât mai multe…și le-au prezentat principalale echipamente și categorii de armament pe care le întrebuințează în luptă. Pentru mulți dintre elevi a fost o experiență unică.
Militarii detașamentului au fost invitați la o competiție sportive de caiac-canoe și volei pe plajă. Vremea a fost excelentă, astfel că cei 7 kilometrii pe care participanții i-au avut de parcurs la proba de canoe au fost prea puțini. Toți coechipierii s-au bucurat pe deplini și au avut posibilitatea de a lega noi prietenii.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest, misiunea NATO KFOR reprezintă una din principalele forțe de stabilitate din Kosovo, aducând contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euro-atlantice în regiune.
Cei aproximativ 3.500 de militari din 27 de țări ajută la menținerea unui mediu sigur prin sprijinirea efortului umanitar internațional și asigurarea siguranței și a ordinii publice. Dintre aceștia, 51 de militari sunt români,deținând funcții cheie de stat major în cadrul comandamentului NATO.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Nava purtătoare de rachete 190 – Lăstunul a participat la exercițiul multinațional BREEZE 2021, desfășurat în portul Varna, în apele teritoriale ale Bulgariei și în apele internaționale ale Mării Negre, în scopul creșterii nivelului de pregătire al echipajului și al nivelului de interoperabilitate.
În cadrul exercițiului, nava Lăstunul a participat, în port și pe mare, la exerciții de luptă la suprafață, inclusiv cu trageri de artilerie, completate de exerciții de luptă antiaeriană, navigație tactică și exerciții de comunicații, punând în aplicare permanent tehnicile, tehnicile și procedurile NATO specifice.
Locotenent comandor Alin Florin Vasile, comandantul navei purtătoare de rachete 190 – Lăstunul: Forțele Navale Române contribuie la asigurarea securității la granița de est a NATO și UE și considerăm că, prin participarea la misiuni și exerciții multinaționale de acest gen, contribuim la consolidarea posturilor de descurajare.
Doresc să le mulțumesc tuturor militarilor care fac parte din echipajul navei purtătoare de rachete 190 pentru modul în care s-au implicat și au contribuit la îndeplinirea cu succes a misiunii și pentru felul în care au reprezentat Forțele Navale Române.
Teodora Mazere(realizator rubrică): O parte din militarii celui de-al 9-lea contingent dislocat în Polonia au participat la cursul Team Leader Academy, un curs de formare a comandanților de grupă, organizat de către partenerii americanii.
Pe parcursul a cinci zile, militarii vrânceni și-au însușit noțiunile de bază privind sistemele de armament și de comunicații ale celorlalte națiuni și s-au familiarizat cu stilurile de conducere ale partenerilor din Alianța Nord-Atlantică.
Contingentul românesc, format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov, participă pentru prima dată la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, fiind și cea de a doua rotație din Polonia care are în înzestrare sistemul antiaerian Gepard.
Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:Cursul Team Leader Academy a fost organizat de către partenerul american. Instructorii au fost desemnați de către fiecare națiune în parte, astfel participanții au avut șansa de a vedea cum gândesc și cum acționează comandanții din alte armate NATO. Cum să devii lider nu a fost doar un curs, a fost un schimb de experiență inedit.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat, la începutul lunii iulie, o vizită la Forța Kosovo condusă de NATO.
Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de mișcare pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.
Mai multe detalii despre această vizită aflăm de la maiorul Constantin Pleșa, ofițer în comandamentul KFOR din Kosovo.
Constantin Pleşa: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat Comandamentul KFOR. A fost primit de către comandantul KFOR, generalul maior Franco Federici şi a fost informat despre situația actuală din Kosovo.
A vizitat trupele aflate în teatru, apoi a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții țărilor membre NATO din Kosovo.
Într-un scurt interviu acordat Radio KFOR, secretarul general al NATO a ținut să reamintească ascultătorilor că numai prin toleranță și cooperare interetnică se va putea depăși situația actuală, iar KFOR va asigura în continuare pacea, stabilitatea și libertatea de mișcare în Kosovo.
NATO Secretary General Jens Stoltenberg and the Commander of KFOR, Major General Franco Federici
Alina Sonia Raicu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale Nicolae Ionel Ciucă și șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, s-au întâlnit miercuri, 7 iulie, la sediul Ministerului Apărării Naționale cu șeful Statului Major al Apărării din Bulgaria, amiralul Emil Eftimov, în cadrul vizitei pe care oficialul bulgar a efectuat-o în perioada 6-8 iulie în România.
Discuțiile s-au axat pe creșterea participării la acțiuni comune de instruire, dezvoltarea angajamentelor celor două state în domeniul securității regionale și pe consolidarea măsurilor NATO de asigurare în zona Mării Negre. Agenda șefilor Apărării a cuprins întâlniri cu echipele de comandă ale Brigăzilor Multinaționale Sud-Est, 8 Rachete Operativ Tactice și 282 Blindată.
De asemenea, cei doi oficiali au participat la evenimentul de inaugurare a noului stadion al Clubului Sportiv al Armatei Steaua București. Amiralul Emil Eftimov a avut întrevederi cu militarii din subordine încadrați în structurile multinaționale din țara noastră, dar și întâlniri cu echipele de comandă ale Diviziei Multinaționale Sud-Est și Regimentului 74 Patriot.
Generalul locotenent Daniel Petrescu a apreciat că participarea consistentă a militarilor din Forțele Terestre Române și Bulgare la exerciţiile „Strike Back 21”, „Steadfast Defender 21” și „Defender Europe 21” a realizat o bună coeziune a trupelor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Începem cu interviul de la Constanța, pe care l-am realizat cu contraamiralul de flotilă Valentin Iacoblev și asta pentru că Forțele Navale Române au participat, între 28 iunie și 10 iulie, adică astăzi, la exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii și cele ale Ucraina aici în apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestră din zona Odesa.
Amiralul Iacoblev este comandantul Flotei 56 Fregate și mi-a vorbit despre etapele de pregătire a exercițiului „Sea Breeze”, dar și despre ce va fi anul acesta la Ziua Marinei.
Amiralul Valentin Iacoblev:Întotdeauna participarea la activități de instrucție pe mare presupune o pregătire minuțioasă din partea echipajelor cu privire la nave, exerciții, antrenamente, astfel încât personalul, echipajul navei să poată acționa în condiții corespunzătoare în funcție de situațiile de instrucție sau, după caz, de situațiile reale care pot apărea. Prin urmare, da, ne pregătim.
Un astfel de exercițiu pentru fiecare tip de navă începe undeva cu trei luni înainte, timp în care se verifică starea de funcționare a tehnicii, se verifică încă o dată și încă o dată până când suntem mulțumiți.
Bineînțeles, personalul se concentrează pe exercițiile normale și firești care se execută în cadrul postului de luptă, serviciului de luptă și cu nava, bineînțeles, la sfârșit, deci sunt o serie întreagă de activități peste care nu trecem, nu vrem să trecem și nu vom trece niciodată.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră aveți experiența comandantului de fregată care a participat la multe exerciții și spuneați mai devreme că trebuie verificat încă o dată și încă o dată. Asta vine și din experiența dumneavoastră nu?
Amiralul Valentin Iacoblev:Da, de acord face parte din experiența pe care am dobândit-o în timp și consider că este modul normal și firesc de a proceda în continuare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Lecţii învăţate sunt întotdeauna după un astfel de exerciţiu?
Amiralul Valentin Iacoblev:Da! Procesul de lecții învățate este un proces cu care noi lucrăm în mod normal, dar din punct de vedere al pregătirii navelor, sunt acele rutine, tehnice, operaționale pe care trebuie să le desfășurăm, astfel încât totul să fie funcțional.
În schimb, din această situație legată de contextul pandemic, am convingerea personale că cei mai mulți dintre noi am învățat foarte mult.
Am putut observa că oamenii sunt mult mai grijulii, am putut înțelege că împreună, cei de la bordul navelor, reușesc să gestioneze lucrurile foarte bine din această perspectivă, lucru care pe mine mă încântă efectiv.
Singurul lucru pe care şi-l dorește orice comandant de navă în momentul în care pregătește o astfel de activitate este să-și pregătească nava cât mai bine și echipajul, iar când se înapoiază, să raporteze misiune îndeplinită.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc mult, domnule contraamiral. Acum, dacă tot v-am prins, mai ai o lună până la Ziua Marinei. Sunteți gazdă în fiecare 15 august. Cum va fi anul ăsta?
Amiralul Valentin Iacoblev:Din păcate pentru publicul larg, și în acest an se manifestă în continuare restricțiile legate de COVID-19, fapt ce nu ne permite încă să desfășurăm activitățile așa cum publicul a fost învățat și ne dorim și noi.
De asemenea, Ziua Porților Deschise, o activitate care întotdeauna ne-a permis și am realizat o apropiere mai bună față de publicul constănțean, de vizitatorii, de cei veniți în vizită în Constanța, din acest punct vedere ne concentrăm pe acest lucru.
Cu public, dar cu înțelegerea din partea publicului că nu vom intra cu toții în port, va fi o forma de eșalonare a personalului, astfel încât să nu avem foarte, foarte mulți oameni care să formezi aglomerare la un moment dat. Şi atunci vom coordona acest aspect și în continuare ne vom prezenta așa cum am făcut-o dintotdeauna, la standarde cât mai înalte.
La Subiectul săptămânii s-a mai discutat despre exercițiul Sea Breeze alături de șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, și cu șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite, contraamiral de flotilă Marian Săvulescu
Contraamiral Mihai Panait:Sea Breeze pot spune că face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante.
Sea Breeze, alături de celelalte exerciții care se desfășoară în Marea Neagră, și doresc să aduc aici în atenție exercițiul Breeze, Breeze este un exercițiu condus, planificat, coordonat de către forțele navale ale Bulgariei și va începe imediat după Sea Breeze, unde vom avea de asemenea o participare consistentă, cu unități navale, Sea Shield este un exercițiu condus de către forțele navale ale României și este cel mai mare exercițiu de luptă antisubmarin dezvoltat, planificat, condus de către forțele navale române, în anul acesta de instrucție, în 2021, dacă vă aduceți aminte, în aprilie am desfășurat acest exercițiu cu rezultate remarcabile, și alte câteva exerciții, Poseidon sau EPMCM Dive, Riverine sau Summer Storm, conduse sau planificate în cooperare cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.
Contribuim în felul acesta la asigurarea securității pe această regiune deosebit de importantă și încercăm prin ritmul pe care îl impunem să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale forțelor navale române, ale Armatei României.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că aţi spus chiar acum, angajamentele euroatlantice, nu întâmplător v-am invitat pe amândoi, foști colegi, cum am spus, de pe fregată, pe dumneavoastră şi pe domnul Săvulescu.
După modelul NATO, iată că lucrurile se întâmplă foarte interesant printr-o predare de responsabilitate, atunci când se merge în misiune NATO, către Comandamentul Forțelor Întrunite şi aș vrea, domnule Săvulescu, să ne spuneți, pentru ascultători, cum este şi de ce este mai eficient așa.
Contraamiral Marian Săvulescu:În Marea Neagră, teatrul de operații, aici avem responsabilități, vorbim de Comandamentul Forţelor Întrunite, privind coordonarea, conducerea forțelor puse la dispoziție de statul roman.
În câteva cuvinte, vorbim despre generator, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile navale sau forțe de nivel de grupă, vorbim de specialiștii în distrugeri, EOD-iştii, şi după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un proces de transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta. Revin la întrebarea anterioară și aceste exerciții menţionate de domnul amiral anterior nu sunt de ieri, de astăzi.
Factorul declanşator a fost 1994, semnarea Parteneriatului pentru Pace, și începuturi timide, gen „Cooperative Partner” în Marea Neagră în țările din partea vestică, de la nord la sud, Ucraina, România și Bulgaria. Aceste exerciții s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Așa a apărut Sea Breeze, aşa a apărut Breeze, aşa a apărut, ulterior, Poseidon și Sea Shield, exerciții pe care le avem pe radar din 1997.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vi s-a întâmplat, pe când erați comandanți de navă, să vă întâlniți cu forțe ostile Alianței, domnul Săvulescu?
Contraamiral Marian Săvulescu:În Marea Neagră nu avem nevoie să ne imaginăm OPFOR așa cum spuneaţi mai devreme, el este prezent. Nave ale Federației Ruse monitorizează orice navă militară străină la momentul în care intră la nord de Bosfor și, de asemenea, este parte, să zic așa, făcând urmărirea grupărilor navale pe timpul exercițiilor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi aduc aminte că, domnule Panait, aţi avut acea misiune în Africa…
Contraamiral Mihai Panait:Operaţia EU NAVFOR Atalanta de luptă împotriva pirateriei, 2012.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Inamic periculos şi acolo.
Contraamiral Mihai Panait:Şi întotdeauna avem, întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru vreme rea, pentru mare rea și să să reușim să contracarăm toate amenințările și toate riscurile.
Este important, spuneați că am performa la bordul navelor și încercăm acum de pe pozițiile pe care suntem să transmitem toată experiența noastră și să îmbunătățim prin lecțiile identificate sau lecțiile învățate procesul de planificare, de pregătire și de execuție cu o permanentă evaluare a tuturor echipajelor navelor, astfel încât pe timpul misiunii să să plecăm foarte bine pregătiți şi să ne întoarcem acasă cu navele și cu echipajele în siguranţă.
Federația Rusă obișnuiește să reacționeze la activitățile pe care NATO le planifică și le execută în Marea Neagră prin prezență navală și aeriană militară în proximitatea raioanelor de desfășurare și a navelor noastre, chiar dacă sunt anunțate din timp zonele în care desfășurăm exercițiile.
Legislația internațională, dreptul mării, libertatea de navigație în apele internaționale este un drept sfânt din punctul nostru de vedere, al Forțelor Navale, al marinarilor, și sunt toate exercițiile planificate în conformitate cu legislația internațională, cu regulile de angajare și restricțiile internaționale și naționale ale țărilor participante.
Contraamiral Marian Săvulescu:Domnule amiral, dacă îmi permiteţi, aş vrea să intervin. Vizavi de cele 32 de țări, zic așa, oarecum exotice: Brazilia, Japonia, Senegal, Tunisia, până acum nu au fost în Marea Neagră, au reprezentanți, e o chestiune foarte interesantă, noi, care am plecat din copilărie în zona aceasta, să vedem acum în Marea Neagră țări de dincolo de meridiane, participanți cu structuri diferite în acest exerciţiu de importanță pentru noi, de altfel.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am în față doi oameni foarte importanți din punctul meu de vedere, pe care eu îi prețuiesc deopotrivă. Ați fost comandanții celei mai puternice nave militare românești, cu guri de foc, nu povestim acum că nu avem timp. Se mai pune problema, ca în Al Doilea Război, să fim singuri în fața unui eventual atac?
Contraamiral Marian Săvulescu:Răspunsul meu aici la prima acţiune…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este retorică, sigur.
Contraamiral Marian Săvulescu: … este nu, pentru că, uitați-vă, domnul amiral amintea mai devreme de exercițiile din partea de vest ale Bazinului Mării Negre. Mesajul național, generatorul, Statul Major al Forțelor Navale, și Comandamentul Forțelor Întrunite, unitatea de comandă a NATO, suntem împreună.
Apoi, mai avem în zona respectivă și în afară țări partenere care sunt împreună în acest proces de instruire vizavi de răspunderea la amenințări.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o temă falsă, asta am vrut să subliniez la sfârșit. Se tot spune, ce să facem noi cu două fregate – Maria, Ferdinand și Mărășești, de model românesc un pic mai vechi? Generalul Petrescu spunea la o întrebare similară în „Actualitatea militară” mai acum câteva săptămâni același lucru. Ce facem? Păi nu suntem singuri. Acesta a fost mesajul, nu?
Contraamiral Marian Săvulescu: Este adevărat. Datoria noastră este să ne pregătim, şi datoria noastră națională, dar și datoria noastră ca membru în Alianța Nord-Atlantică și este foarte important să încercăm să menținem navele și echipajele într-o formă foarte bună, astfel încât să executăm împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică misiunile pe care le primim, atunci când ne întoarcem în porturile de bază, de la mare sau de la Dunăre, să raportăm „misiune îndeplinită”.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Andreea Popescu(realizator rubrică): Bun găsit! Forţele Navale Române participă între 28 iunie şi 10 iulie la Exerciţiul Multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de Forţele Navale ale SUA şi cele ale Ucrainei în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioane de instrucţie terestre din zona Odessa. Ţara noastră este reprezentată de fregata „Regina Maria”, având un elicopter IAR-330 PUMA Naval ambarcat la bord, corveta „Contraamiral Horia Macelariu” şi peste 300 de marinari militari.
Contraamiral Mihai Panait, Șeful Statului Major al Forţelor Navale: Marea Neagră este o regiune importantă pentru păstrarea echilibrului. Este important să menţinem libertatea de navigaţie în apele internaţionale, în conformitate cu procedurile operaţionale şi cu legislaţia internaţională în vigoare. „Sea Breeze 21” este determinant pentru dezvoltarea unui cadru de interoperabilitate la nivelul alianţei euroatlantice şi este important şi pentru membrii NATO, dar şi pentru membrii PFP – partenerii noştri din Marea Neagră, Ucraina şi Georgia – să fie prezenţi, să participe în aceste exerciţii, să planifice, să conducă şi să încerce să îşi ridice nivelul de interoperabilitate de la procedurile pe domeniul naval, pe domeniul maritim până la procedurile Joint sau inter-agenţii.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): Luni, 14 iunie, a avut loc summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, organizat la cartierul general al NATO de la Bruxelles. Şefii de stat şi de guvern ai celor 30 de ţări membre ale NATO au decis asupra liniilor prioritare pe care se va fundamenta consolidarea rolului politic şi militar al alianţei, ca rezultat al procesului de reflecţie strategică NATO 2030. În cadrul summitului s-a hotărât şi declanşarea negocierilor pentru elaborarea noului concept strategic al alianţei în contextul schimbărilor fundamentale ale mediului internaţional de securitate faţă de momentul adoptării în 2010 a conceptului strategic actual. Deciziile luate luni la Bruxelles răspund intereselor de securitate ale României, iar obiectivele majore fixate de ţara noastră pentru acest summit au fost atinse, a declarat la finalul întâlnirilor preşedintele Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis, Președintele României: Am decis astăzi să continuăm consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare. Am evidenţiat în acest sens că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO. Am evidenţiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii alianţei de descurajare şi apărare să vizeze cu precădere flancul estic ca întreg, în mod coerent, cu atenţie specială pentru evoluţiile de securitate de la Marea Neagră. Alianţa trebuie să dispună de forţele, structurile şi capabilităţile necesare pentru a răspunde eficient ameninţărilor cu care ne confruntăm în regiune.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Zona Mării Negre este o regiune de importanţă vitală pentru Alianţa Nord-Atlantică şi rolul României şi al ţărilor riverane aliate din regiunea Mării Negre sunt extrem de importante.
Suntem, de asemenea, interesaţi în a găsi cele mai bune răspunsuri de apărare şi descurajare pentru prezenţa militară a Federaţiei Ruse şi militarizarea Crimeei, ocupate ilegal, şi ca element de proiectare de forţă din zona Mării Negre şi dincolo de Marea Neagră, către zona Meditaranei.
De aceea, din punc de vedere al coerenţei politicilor de apărare şi descurajare, întreg flancul estic este important pentru Alianţă, aşa cum venim, ca întotdeauna, cu o logică de 360 de grade.
Încercăm să găsim răspunsuri şi găsim răspunsuri pentru întreaga geografie aliată. Zona Mării Negre a crescut în semnificaţie geopolitică, strategică şi militară şi NATO, ca întotdeauna, răspunde acestor provocări. România este un aliat de valoare excepţională pentru NATO şi acest lucru este reflectat şi prin deciziile pe care Alianţa le-a adoptat cu privire la prezenţa militară NATO în România şi, prin România, în întreaga regiune.
Modul în care România, de zece ani de zile, a acţionat pentru sistemul de apărare antirachetă al NATO a adus o recunoaştere a faptului că în această zonă există nevoie de prezenţă NATO şi prezenţă aliată cât mai considerabilă.
Mădălina Ilinca (reporter): Cum apreciaţi participarea militarilor români la misiunea din Afganistan, cei 19 ani?
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: O misiune de aproape două decenii se apropie de sfârşit. Şi cred că aşa cum ne gândim la următorul capitol al relaţiei NATO cu Afganistanul, închidem operaţiunea NATO din Afganistan, dar nu închidem relaţiile NATO cu Afganistanul.
Vom continua să sprijinim această ţară, pentru a reveni în matca ţărilor recunoscute şi active şi predictibile la nivel internaţional. Vom continua să sprijinim structurile de apărare şi de securitate naţională ale Afganistanului, pentru a putea să reziste prin forţele proprii provocărilor.
Modul în care militarii români, unele din cele mai importante contingente de-a lungul celor două decenii de contribuţii la operaţiuna din Afganistan, şi-au făcut datoria, modul în care au apărat drapelul aliat şi drapelul României, modul în care de foarte multe ori, din păcate, au avut de oferit şi de sacrificat lucruri extrem de valoroase nu fac decât să ne uităm cu mândrie, dar şi cu recunoştinţă către militarii noştri.
Şi suntem convinşi că ceea ce au învăţat, inclusiv din punct de vedere al capacităţii de a lupta împreună cu toţi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO şi cu foarte mulţi parteneri globali ai NATO în Afganistan, le va fi de folos şi ne va fi de folos odată ce vor reveni acasă. Aprecierile şi recunoştinţa noastră pentru aceşti bravi militari români!
Mădălina Ilinca (reporter): Cât de important este pentru România să aibă în ierarhia NATO a doua cea mai importantă poziţie politico-militară?
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Mă onorează, dar nu este o funcţie obţinută cu titlu personal, este reflectarea faptului că aliaţii mai recent sosiţi în cadrul NATO, în ultimii 20 de ani, cresc în influenţă, cresc în capacitatea de a funcţiona la nivelul cel mai înalt.
România joacă la „Liga mare” şi acest lucru este datorat militarilor noştri, celor care au făcut ca numele şi reputaţia României să fie atât de apreciate la Bruxelles şi, într-un fel, sunt şi eu reprezentarea politică a acestei contribuţii.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): O delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorului James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, s-a aflat vineri, pe 28 mai, într-o vizită oficială în România.
Oaspeții americanii s-au întâlnit în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din județul Constanța cu secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru. Senatorul Inhofe a subliniat cu această ocazie importanța parteneriatului româno-american:
Senator James M. Inhofe:România este mai mult decât un partener strategic și un aliat angajat al NATO, este un adevărat prieten al Statelor Unite ale Americii. Trebuie să înțelegem că împreună suntem mai puternici. Trebuie să întărim în continuare bunele noastre relații pentru a merge mai departe cu scopurile noastre comune privind democrația și libertatea în regiune.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat Simona Cojocaru a reiterat necesitatea unei posturi puternice de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre.
Secretar de stat Simona Cojocaru:Am avut un excelent schimb de idei cu delegația Congresului SUA cu privire la situația de securitate din Marea Neagră. care, după cum știm cu toții, este supusă unor provocări și amenințări permanente extrem de complexe și dinamice.
În acest context aș dori să subliniez încă o dată valoarea prezenței forțelor americane în regiune și să mulțumesc în același timp pentru sprijinul necondiționat al SUA, atât în plan bilateral, cât și aliat. La Marea Neagră avem nevoie de o postură de descurajare și apărare puternică.
Românii care merg în staţiunile de la Marea Neagră până pe 20 iunie se pot caza cu tarife reduse, prin programul „Litoralul pentru Toţi”, lansat de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc. Programul se desfășoară în perioada 21 mai-20 iunie.
54 de hoteluri din toate staţiunile participă cu aproximativ 4.000 de locuri de cazare. Tarifele sunt cu până la 65% mai mici faţă de cele din vârf de sezon.
Cel mai ieftin pachet fără mic dejun poate fi achiziţionat la un hotel de trei stele din staţiunea Neptun şi costă 80 de lei pe noapte pentru două persoane. În Mamaia, la un hotel de patru stele, două persoane vor plăti pentru minimum cinci nopţi cazare, cu servicii de masă ultra all-inclusive, 520 de lei pe noapte.
Programul „Litoralul pentru Toţi” se află la ediţia cu numărul 38.
Flancul estic al NATO și consolidare prin exerciții multinaționale
Publicat de Gabriel Stan,
18 mai 2021, 12:09 / actualizat: 18 mai 2021, 18:33
În ziua de 13 mai, joi seara, am dezbătut o temă foarte interesantă la ”Euroatlantica”: flancul estic al NATO, consolidare prin exerciții multinaționale, în care invitați prin telefon au fost generalul maior Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului forțelor întrunite și generalul de brigadă Constantin Spânu, șeful Direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării Naționale.
Vă invit să ascultați în minutele următoare un fragment din interviul realizat în direct aici, la Radio România Actualități, joi seara.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniță, la prima vedere foarte multe voci și au spus că da, este o joacă, este un exercițiu, războiul este departe, știţi dumneavoastră care este retorica. Pe de altă parte, dumneavoastră și structura pe care o conduceți sunteți planificatorii acestor exerciții.
Nu e deloc simplu, nu e vorba doar despre deplasări în teren, despre scenarii şi despre strategii este vorba până și despre combustibilul consumat în astfel de acțiuni. Cât de complicată este viața dumneavoastră acum în mijlocul exercițiilor?
General Maior Dorin Ioniță: Viața noastră este pe cât de complicată, pe atât de frumoas[. Suntem martorii unor exacerbări a tensiunilor regionale la frontiera de est a alianței nord-atlantice și armata României se găsește activ în acest tablou.
Cum o facem? O facem prin a ne instrui pentru misiunile care ne sunt destinate și anume misiunea de apărare, iar Dacia 21 reprezintă un exercițiu de tip integrat, planificat de Statul Major al Apărării și condus de Comandamentul forțelor întrunite, comandament care reprezintă structura cu responsabilitățile de nivel operativ.
Dacia 2021 este un exercițiu național, care asigură platformă sau de placa de bază pentru componenta NATO a exercițiilor din acest an, și anume Defender 21, dar şi placa de bază și mediul în care se desfăşoară exercițiul forţelor partenerilor noştri strategici americani din Europa, vorbim despre exercițiul Defender 21.
Acest tip de exercițiu cu elemente reale se desfășoară cu o participare multinațională, sunt 17 țări, după un scenariu fictiv pe întreg teritoriul național, o sumă de 20 de exerciții în 16 locații.
Sunt exerciții cu caracter întrunit, sunt desfășurate ciclic, o dată la doi ani, iar noi de la o etapă la alta Comandamentul forțelor întrunite împreună cu partenerii strategici şi cu cei ai alianţei, dar mai ales cu componentele operaționale ale categoriilor de forțe – vorbim de forțele terestre, aeriene, navale, forțele speciale, Comandamentul comunicațiilor apărării cibernetice – toți împreună stabilim forțele destinate instruirii, dar mai ales noi obiective de instruit.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniţă, spuneaţi că aveţi o viaţă care, chiar dacă este complicată, este frumoasă, pentru că știți foarte bine ce aveți de făcut. Lucrurile acum, iată, se materializează, ceea ce ați planificat, poate de un an de zile încoace, se întâmplă chiar acum.
Vă rog să îmi permiteți să îl întreb pe generalul Spânu despre comunicarea acestui efort extraordinar pe care dumneavoastră îl faceți pentru ca lucrurile să se desfășoare așa cum v-aţi planificat, pentru că știm cu toții este un „război” paralel și ăsta este unul informațional, există un efort vizibil de la est ca să coreleze acest exercițiu multinațional de mare anvergură din România, să îl coreleze cu ceea ce s-a întâmplat un pic mai devreme la granița Ucrainei. Şi aici sigur că da, face parte din spectrul despre care noi am mai vorbit, despre fake news. Domnule general Spânu?
General Constantin Spînu: Da, este o întrebare foarte bună și mulțumesc că puneți problema în acest fel. Aş dori să îl completez pe domnul general maior Ioniţă și să subliniez ceea ce spuneam mai devreme.
Ceea ce se întâmplă acum, această serie de exerciții, foarte inspirată figura de stil cu Dacia LIVEX 21 cu o placă de bază pe care sunt conectați mai mulți piloni, pilonul NATO şi pilonul multinaţional sub conducerea forţelor americane.
Deci, aceste exerciții au ajuns în această fază după o etapă de aproape un an de zile de planificare. Vorbim despre o organizare transparentă și predictibilă, la fel cum face alianța în tot ceea ce face. România este angajată alături de aliaţi în eforturile de asigurare a unui climat de securitate şi stabilitate.
Noi pe flancul estic suntem angrenaţi împreună cu celălalt pilon de stabilitate cu care construim un arc de stabilitate de la Marea Baltică la Marea Neagră, vorbesc de Polonia, deci, suntem angrenaţi în întărirea şi consolidarea flancului estic din punct de vedere defensiv.
Tot ceea ce face Alianţa Nord-Atlantică, tot ceeace face România, tot cee ace fac aliaţii care sunt, iată, angrenaţi şi în acest exerciţiu, în această serie de exerciţii, anunţată în mod transparent de atâta vreme şi planificată cu predictibilitate de mai bine de un an de zile, se referă la caracterul defensiv. Şi este evident că în acest areal se ciocnesc şi narativele.
De aceea mi se pare foarte importantă întrebarea dumneavoastră. Nu cred că am putea să punem în antiteză…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sau să corelăm cumva, da.
General Constantin Spînu: Vorbim în cazul Alianţei Nord-Atlantice de acțiuni anunţate, previzibile, predictibile, defensive.
Nu ştiu dacă ele pot fi puse într-o relație de cauzalitate cu ceea ce se întâmplă în regiunea extinsă a Mării Negre şi ştim foarte bine la ce ne referim.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am să îi mulţumesc domnului generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice.
Finalul vă aparține, domnule general Dorin Ioniță. Dumneavoastră, ca profesionist, ca planificator, sunteți mulțumit? Ne daţi un mesaj de siguranță?
General Maior Dorin Ioniță: Un mesaj de siguranță că planificarea se confirmă, că ceea ce la nivel strategic, cooperativ și tactic se regăsește cu valori și cu rezultate foarte bune în câmpul de instruire.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Alexandru Dina (realizator rubrică): În Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din 27 aprilie a fost aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliție, iar această redislocare va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni, începând cu 1 mai 2021.
Ministrul Apărării, Nicolae Ionel Ciucă, a declarat, în urma ședinței CSAT, că trecem printr-o perioadă dificilă și impredictibilă generată de pandemie și că starea de securitate din regiunea Mării Negre este una degradată, iar postura de securitate a Alianței în zonă este testată zilnic.
Nicolae Ionel Ciucă, Ministrul Apărării Naţionale: Pe agenda discuțiilor la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, convocat de către președintele României, s-au aflat situația de la granița Ucrainei cu Rusia și retragerea trupelor aliate din Afganistan.
Fără îndoială, regiunea Mării Negre are importanță strategică nu doar pentru securitatea României, ci și pentru cea europeană și euroatlantică. Asistăm astăzi la o conștientizare mai mare a faptului că este nevoie de coerență și coeziune în întreaga noastră societate.
De asemenea, este nevoie de coerență și coeziune în tot ceea ce înseamnă ansamblul de vecinătate din regiunea Mării Negre.
Ne vom concentra în continuare asupra creșterii prezenței aliate și maturizarea operațională deplină a proiectelor de descurajare și apărare colectivă, dezvoltate în regiunea Mării Negre, în cadrul prezenței înaintate PfP.
Marcăm în acest an și 10 ani de parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Evoc, în acest context, importanța unei relații transatlantice puternice.
Andreea Popescu (realizator rubrică): Elevii din anul I ai Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu” s-au îmbarcat luni, 19 aprilie, la bordul Navei Şcoală „Mircea”, pentru a participa la marșul anual de instrucție planificat să se desfășoare în 24 aprilie pe itinerariul Constanța-Sulina-Mangalia și retur.
Pe durata pregătirii în Marea Neagră, instructorii de la bordul navei-școală au misiunea de a transmite viitorilor maiștri militari deprinderile practice de navigație cu motoare și cu vele, de urcare în arboradă și de folosire a mijloacelor de semnalizare.
Mircea Târhoacă, comandantul Navei Şcoală „Mircea”: Este o formă de pregătire practică, o cunoaștere a ce înseamnă viața pe mare, ce înseamnă viața într-un echipaj, ce înseamnă navigație cu vele, navigație costieră, și pun bazele în viitoarea lor carieră de cadre de marină.
Aceste trei marșuri se desfășoară în zona costieră a României, de la gurile Dunării – Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe – până la Mangalia.
Primul marș este în perioada 24-28 aprilie, următorul este în perioada 10-14 mai și 22-26 mai. În condiții de restricție, s-a ales această variantă mai scurtă, dar totuși necesară pentru a pregăti viitoarele cadre de marină.
Andreea Popescu (realizator rubrică): Anul acesta, Nava Şcoală „Mircea” are planificate trei marșuri: de instrucție, unul pentru elevii Școlii de Maiștri Militari și două cu studenți Academiei Forțelor Navale.
Andreea Popescu (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că urmează să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta pe tema situației tensionate din Ucraina.
Klaus Iohannis: Situația este îngrijorătoare. Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniță de est a Ucrainei.
Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri. Deci, să nu își imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă.
Am avut mai multe discuții cu ministrul apărării și cu alți conducători de servicii specializate. Cunoaștem foarte bine situația din teren și tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult, suntem extrem de îngrijorați, însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată, nu doar militar și securitar, ci și diplomatic și acest lucru îl facem.
Voi convoca ședința CSAT-ului dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră și acumulării de trupe pe granița de est a Ucrainei.
10 cormorani moțați au ales Portul Constanța pentru cuibărit
Publicat de Dan Boanţă,
25 martie 2019, 10:00 / actualizat: 26 martie 2019, 7:16
Cormoranul moțat apare rar în România spre deosebire de celelalte două specii, cormoranul mare și cormoranul mic.
Cea mai apropiată colonie de cormorani moțați se află în nordul Bulgariei, la Capul Kaliakra, pe stâncile de lângă mare.
Ovidiu Bufnilă, responsabil comunicare de la Societatea Ornitologică Română, a precizat pentru Radio România Constanța,
“Este pentru prima dată când cormoranul moțat cuibărește în România. Este o pasăre ihtiofagă, care se hrănește cu peștele pe care îl prinde din Marea Neagră. Cormoranii își cresc puii la noi până la toamnă, aceștia, după ce cresc, încearcă să își găsească un loc pentru cubărit, un areal cu mai multă hrană. Migrația înseamnă lipsa resurselor de hrană și de aceea au venit din Bulgaria la Constanța. Cormoranii se strâng în general în jurul zonelor cu multă apă – Delta Dunării și râurile mari care nu îngheață atunci când iarna este mai blândă – în schimb cei de pe mare vânează pește tot timpul anului, chiar și în timpul iernii. În momentul în care Delta sau râurile îngheață, și nu mai au acces la pește, cormoranii pleacă să caute râurile neînghețate.
Cele trei tipuri sunt cormoranul mic, cormoranul mare și cormoranul moțat. Îii întâlnim în România, Danemarca, Suedia, Grecia, ajung până în Israel. Important este ca cel mare și cel mic să găsescă resurse de pește, iar cel moțat pește marin.
Spre deosebire de celelalte două specii, cormoranul moțat a trecut de la stâncă la metal. În Bulgaria el cubărește la Capul Kaliakra, pe faleze foarte înalte și stâncoase, acolo unde sunt terase și nu poate fi deranjat.În momentul în care a ajuns în România și a început cuibăritul s-a adaptat la structuri artificiale – cuibărește pe o terasă artificială platformă marină de extras gaze sau petrol.
Cantitatea de pește pe care o manâncă cormoranul mare și cel moțat este de 500 gr de pește pe zi, iar cel mic 300 de grame. Toată populația de cormoran moțaț în Europa poate fi găsită în Marea Mediterană și Marea Neagră și nu ajunge la mai mult de 173.000 de exemplare. Conform estimărilor făcute în anul 2014, în România sunt 40 de mii de cormorani mari, 20 de mii de cormorani mici, la care adăugăm acum și 10 exemplare de cormorant moțat.”
Confirmarea cuibăritului a fost realizată pe data de 17 martie 2019 de Emil Todorov, biolog bulgar care lucrează pentru Societatea Ornitologică Română.
Grupul de păsări care a confirmat cuibăritul a fost observat pentru prima oară în luna ianuarie, în cadrul programului international de monitorizare a păsărilor de apă, MidWinter Counts. Erau 13 indivizi, adulți și imaturi, în portul Constanța. Stăteau grupați pe balize. La revenirea biologului Emil Todorov, în luna februarie, pe data de 26 a văzut că acum erau zece indivizi, pe aceleași balize și diguri. În data de 17 martie la o nouă verificare, cormoranii moțați deja cloceau în trei cuiburi.
Lansat în a doua sa ediție, la opt ani după prima ediție dedicată țării noastre, Ghidului Verde Michelin pentru România a fost îmbunătățit cu locații noi unde turiștii străini în căutare de liniște sau peisaje tulburătoare pot încerca senzații pe care nu le-au mai simțit vreodată. Salina Turda, castrul roman Porolissum din Zalău, Valea Maramureșului sau Parcul Național Retezat se află printre acestea.
Ghidul Michelin a realizat o introducere a frumuseților României, pornind din București, către Transilvania și Bucovina.
”România poate fi una din cele mai importante destinații turistice din Europa. Marea Neagră, Dunărea și munții maiestuoși trasează portretul acestei țări și principalele trasee turistice, presărate cu multe mânăstiri, bisericuțe de lemn și sate tradiționale”, a declarat un reprezentant al Ghidului Verde Michelin, citat de punctual.ro.
Trei stele înseamnă merită vizitat, două stele se traduce prin merită o oprire, iar o stea este echivalentul interesant. Un obiectiv poate fi selectat şi descris în ghid chiar dacă nu a primit nicio stea.
“Aventurați-vă în adâncul României, în castelele sale, hanurile și tradițiile ancestrale și explorați legendara Transilvanie, unde orașul baroc Sibiu nu are egal. România tradițională se regăsește, de asemenea, în fermecătoarea Bucovina, bogată în sate decorate cu motive populare și mânăstiri cu picturi care îți taie respirația. Într-un alt registru, Munții Carpați sunt în egală măsură grandioși. Aici veți găsi vârfuri înalte, cascade încântătoare, defilee adânci și păduri dese, toate acestea așteptând exploratorii. Vă veți îndrăgosti de Delta Dunării, unde pământul și apa se întâlnesc într-o sumedenie de canale, pe care le puteți explora în liniște, la fel ca și malurile Mării Negre. Într-un final, toate prejudecățile pe care le-ați putea avea vor fi spulberate de dragostea de viață și ospitalitatea românilor, mereu prietenoși”, este caracterizarea făcută de către Ghidul Verde Michelin. Lansat pentru prima dată în lume acum 80 de ani, ghidul, este menit să îi ajute turişti să îşi organizeze călătoria în timpul pe care îl au la dispoziţie, astfel încât să nu rateze cele mai importante obiective turistice. Paradoxal, Ghidul verde Michelin provine la producătorul de anvelope care poartă același nume.
„Cea de-a doua ediţie aduce un număr mare de locaţii noi, printre care: Maramureş oferă două obiective noi care au primit distincţia de 3 stele, Valea Marei şi Valea Maramureşului, Parcul Naţional Retezat a primit 2 stele, Castrul Porolisum a obţinut 2 stele, de la o stea în prima ediţie, Ulpia Traiana a primit 2 stele, Salina Turda şi Cascada Bigăr, ambele nou intrate în ghid, au primit fiecare câte 2 stele”, au arătat reprezentanţii Michelin.
A doua ediţie a Ghidului Verde Michelin România este împărţit în trei secţiuni sugestive. În prima parte, „Să descoperim România”, iubitorii de călătorie sunt purtaţi prin 7 regiuni importante ale ţării, ca mai apoi, în cea de a doua parte, „Să înţelegem România”, să afle atât tainele artei şi tradiţiilor populare, cât şi istoria ţării. Iar partea a treia, „Organizarea călătoriei”, oferă informaţii practice şi utile pentru planificarea în detaliu a excursiilor.
Printre recomandările făcute de reprezentanţii Michelin se regăsesc cele zece obiective turistice din România: Mănăstirile pictate din Bucovina, Transfăgărăşanul, Delta Dunării, Biserica Fortificată din Prejmer Sibiu, Mănăstirea Hurez, Văile Maramureşului, Sighişoara, Bucureşti şi Castelul Peleş.
Pe parcursul acestei săptămâni, polițiștii Serviciului de Poliție Delta Dunării au constatat 21 de infracțiuni, au aplicat peste 200 de amenzi și au confiscat aproape 900 de kg. de pește proaspăt, peste 100 de plase de pescuit, precum și 3 ambarcațiuni și 3 motoare de ambarcațiuni folosite la braconat.
În perioada 8 – 14 decembrie a.c., polițiștii Serviciului de Poliție Delta Dunării a Poliției Române au efectuat verificări și controale pe apă și uscat, în Delta Dunării și pe Marea Neagră, pentru prevenirea și combaterea comerțului ilegal cu produse piscicole și a pescuitului ilegal.
În cadrul acțiunilor organizate, au fost verificate 328 de obiective, dintre care 80 de societăți comerciale, 29 de amenajări piscicole și 219 de piețe și târguri.
Astfel, polițiștii au constatat 21 de infracțiuni, pentru comiterea cărora sunt cercetate 27 de persoane.
Au fost aplicate 422 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 147.550 de lei, dintre care 16 prevăzute de O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
De asemenea, au fost confiscate 876 de kg. de pește proaspăt, 109 plase tip setci monofilament, 2 setci din fir textil, 8 alte unelte de pescuit, 3 ambarcațiuni, 3 motoare de ambarcațiuni și 3 rezervoare.
Exemplu:
La data de 9 decembrie a.c., polițiștii din Neamț au efectuat verificări la mai multe societăţi comerciale din municipiul Roman, pentru verificarea provenienţei peştelui şi produselor din peşte comercializate.
În urma verificărilor, la punctul de lucru al unei societăți , polițiștii au identificat și ridicat 200 kg. de peşte viu, din specia păstrăv, pentru care nu existau documente de provenienţă.
De asemenea, a fost identificată o cantitate de peşte care se afla spre vânzare cu denumirea de „scrumbie sărată”. Solicitându-se reprezentantului societăţii documentele de provenienţă pentru cantitatea de scrumbie comercializată, au fost prezentate mai multe facturi, pentru diferite cantităţi de peşte, specia hering – congelat.
Totodată, într-un recipient de inox au fost identificate alte 105 kg. de hering, decongelat, acoperit cu sare, ce urma a fi comercializat ca scrumbie sărată. Întreaga cantitate a fost confiscată, sigilată şi predată, de organele de specialitate, în vederea distrugerii autorizate.
În cauză a fost întocmit dosar penal cu privire la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, procesarea, fără drept, de produse obţinute din pescuit şi acvacultură şi deţinerea, comercializarea de peşte fără documente legale de provenienţă.
Cele 305 kg. de peşte au fost confiscate, dintre care 105 kg. de hering urmează a fi distrusă de o societate specializată în acest sens.
• Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, coordonaţi de procurorul învestit în cauză din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, au continuat cercetările în cazul a doi cetățeni turci care au transportat pe Marea Neagră, cu ajutorul unei ambarcaţiuni, peste 60 de persoane din Irak, Pakistan, Siria şi Afganistan.
• Persoanele în cauză și materialul probator au fost prezentate, în cursul zilei de 30.11.2017, Judecătorului de Drepturi şi Libertăţi din cadrul Tribunalului Constanţa care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a acestora.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au continuat cercetările în cazul ambarcaţiunii cu migranţi interceptată în Marea Neagră marți, 28 noiembrie.
După declanşarea procedurilor specifice de escortare a ambarcaţiunii în Portul Constanţa, unde au fost desfășurate activități de debarcare, triere şi evaluare medicală a persoanelor în cauză, alături de celelalte instituţii implicate, au fost demarate cercetările la sediul Gărzii de Coastă.
În urma cercetărilor efectuate, a rezultat că ambarcaţiunea „Ilayda55” era condusă de doi cetăţeni turci A.B, în vârstă de 53 ani şi G.B. în vârstă de 45 de ani , care au plecat împreună cu grupul de migranţi, în data de 27 noiembrie 2017, dintr-un port situat pe coastele Turciei.
În cadrul audierilor, poliţiştii de frontieră au stabilit faptul că la bordul ambarcaţiunii se aflau peste 60 de migranţi, cetățeni din Irak, Pakistan, Siria şi Afganistan, care intenţionau să ajungă în mod ilegal în ţara noastră.
Ca urmare a celor constatate, cele două călăuze sunt cercetate sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de trafic de migranţi, trecere frauduloasă a frontierei de stat, conducerea unei nave de către o persoană fără brevet sau fără certificat de capacitate corespunzător și punerea în navigaţie a unei nave fără a avea echipaj minim de siguranţă.
Cercetările s-au derulat sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, iar în cursul zilei de ieri, cele două persoane au fost prezentate Judecătorului de Drepturi şi Libertăţi din cadrul Tribunalului Constanţa, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a acestora.
Totodată, întregul grup de migranţi a intrat în custodia Inspectoratului General pentru Imigrări, urmând a fi luate măsurile legale ce se impun.
Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România
Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.
De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.
Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.
Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.
„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.
În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.
„Protecția Ecosistemului Mării Negre și Gestionarea Durabilă a Activităților Maritime” este tema întâlnirii internaționale, aflate la 8-a ediție, care este dedicată ilustrului om de știință prof. dr. Grigore Antipa, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 150 de ani.
Participă cercetători din: Bulgaria, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Ucraina și România.
Evenimentul științific de tradiție, atrage atenția publicului asupra importanței protecției și conservării ecosistemului marin, precum și a necesității desfășurării unor acțiuni concertate pentru a diminua efectele activităților umane asupra biodiversității și a calității apelor Mării Negre. Se dezbat teme despre trasabilitatea produselor pescărești, managementul durabil al calcanului la Marea Neagră, abordarea ecosistemică a pescăriilor și acvaculturii și imagistică satelitară în studiul mediului marin și costier.
„La cea de-a 8 a ediție avem foarte multe noutăți din punct de vedere al realizărilor științifice, avem o sesiune de postere care materializează activitatea concretă a Institutului nostru și a celorlalte institute din zona Mării Negre. Sunt peste 30 de participanți din țările riverane, ceea ce denotă faptul că activitatea pe care noi o derulăm este recunoscută și apreciată. Prezența acestora la simpozion îmbogățește patrimoniul de informații pe care îl deținem și pe care îl folosim în scopul îmbunătățirii la Marea Neagră. Astfel, se vede o ușoară îmbunătățire în ce privește stocul de pește din bazin, dar nu suficientă. După colapsul general al ecosistemului din 1990, cele mai spectaculoase îmbunătățiri le-au produs aspectele de reducere puternică a poluării. Producția de pește la nivelul anului 1986 atingea 900.000 de tone, iar în prezent este la jumătate, 450.000 de tone.
În schimb, s-a îmbunățit diversitatea speciilor marine, datorită aclimatizării speciilor exotice, care au ajuns aici.
”Unul dintre proiectele noi, este crearea unui centru de promovare a acvaculturii și mai multe întâlniri ale Comisiei Generale a Pescăriilor pentru implementarea programelor și strategiilor pentru îmbunătățirea situației calcanului și a rechinului. Pentru prima dată după 8, 10 ani cota de calacan, una dintre cele mai valoroase specii din Marea Neagră, să ajungă la 50 de tone pentru fiecare țară riverană, dela 43 de tone câte se înregistrau în această perioadă”, a declarant directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Simion Nicolaev.
Premierul bulgar Boiko Borisov şi omologul său grec Alexis Tsipras au anunţat miercuri că au stabilit planuri pentru construirea unei noi căi ferate care să lege Marea Egee de Marea Neagră, ocolind Strâmtoarea Bosfor congestionată de un trafic intens, la proiect putând să se alăture ulterior Serbia şi România, relatează AFP.
‘Avem voinţa de a face ca Balcanii să avanseze’, a declarat Alexis Tsipras în portul Kavala, situat în nordul Greciei, unde a semnat cu Borisov un memorandum privind acest proiect.
‘Suntem pe cale să deschidem noi rute comerciale care să lege Marea Egee de Dunăre şi de Marea Neagră’, a adăugat premierul elen în faţa presei.
Acest proiect, aprobat de Uniunea Europeană, dar ale cărui date de început şi de finalizare nu sunt cunoscute, are ca scop legarea marilor porturi elene Salonic şi Kavala de cele bulgare Burgas, Varna şi Ruse.
Numai tronsonul grec ar costa circa patru miliarde de euro.
Sunt în derulare discuţii pentru a atrage Serbia în acest proiect, precum şi România într-o etapă ulterioară, a precizat Borisov.
O întâlnire între cele patru state vizate va avea loc la Varna pe 3 octombrie, a mai spus premierul bulgar.
Nava școală HS RODOS a Forțelor Navale ale Greciei va face o escală în portul Constanța, la Dana Pasagere, în perioada 6-9 august.
Programul echipajului HS RODOS cuprinde vizite la Comandamentul Flotei și autoritățile locale constănțene, precum și la Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și la Muzeul Marinei Române.
Populația civilă va avea ocazia să viziteze nava grecească marți, 8 august, în intervalul orar 18.00-21.00.
Miercuri, 9 august, HS RODOS va pleca din portul Constanța și va participa la un exercițiu bilateral de instruire în comun, împreună cu dragorul maritim DIMITRIE NICOLESCU și cu corveta HORIA MACELLARIU, în apele naționale și internaționale ale Mării Negre. Scopul acestui exercițiu este de a crește nivelul de instruire a echipajelor navelor participante.
Pe litoral însă nu este un prilej de sărbătoare ci un moment folosit de organizația „Mare Nostrum” de a atrage atenția asupra situației grave în care se află delfinii din Marea Neagră.
Delfinii eșuează an de an, fapt ce consitutie o imagine dezolantă pentru turiștii aflați în vacanță pe litoral.
Din acest motiv, pentru a trage un semnal de alarmă privind această situație dramatică, „Mare Nostrum” pune doliu pe o zi care ar fi trebuit să fie de celebrare a cetaceelor, nu de informare asupra faptului că aceste mamifere sunt pe cale de dispariție.
Situația înregistrată de la începutul anului și până acum este una gravă având în vedere numărul de delfini care au eșuat pe plaje, peste 100.
Competiția Aqua Challenge, cel mai mare maraton de înot din România care se desfășoară în Marea Neagră, a atras sâmbătă interesul a peste trei sute de participanți.
La proba nou introdusă, cea de 200 de metri, au concurat copii cu vârste între 7 și 10 ani.Au participat 48 de concurenți dintre care a câștigat Alexandra Butnaru (10 ani) legitimată la clubul Winner Pitești, iar pe următoarele două locuri s-au clasat Darius Teișanu și Rareș Badea.
În proba super scurtă ( de 500 de metri, 129 de concurenți) s-a impus Eugen Susanu (14 ani), un multiplu campion național care activează la Atena Sport Club, antrenat de fostul medaliat olimpic Răzvan Florea.
Vaselios Kokkinakis (în vârstă de 14 ani) de la CSȘ nr 1 din București este câștigătorul probei scurte, de 1500 de metri, la care au participat 67 de concurenți.Locul al doilea fost ocupat de constănțeanul Sebastian Tulea (Atena Sport Club).
La proba lungă (5.000 m) au luat startul 38 de concurenți iar primul sosit a fost Bogdan-Mihai Petre (20 de ani), care este legitimat la CSU Pitești.
Ediția din acest an, Aqua Challenge a fost organizată de Atena Sport Club Constanța, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța.
Cea de-a șaptea ediție a Aqua Challenge, maraton de înot în Marea Neagră se va desfășura sâmbătă, 29 Iulie, în zona Plăjii Zoom Beach din Constanța.
Aqua Challenge – primul maraton de natație în mare din România – este o competiție de masă care se adresează atât înotătorilor amatori, cât și celor elite (de performanță).
Anul acesta, ca și noutate există proba de 200 m , care se adresează exclusiv copiilor cu vârste cuprinse între 7-10 ani.
Probele de anul acesta se adresează atât celor care abia au descoperit înotul în apă deschisă, cât și celor mai experimentați: proba copiilor (200m), proba super scurtă (500 m), proba scurtă (1500 m) și proba lungă (5000 m).
Exerciţiul multinaţional Sea Breeze 17 – coordonat de către Forţele Navale ale Statelor Unite în Europa – a început ieri pe teritoriul Ucrainei şi în apele teritoriale ale Mării Negre.
La desfășurarea de forțe participă militari din mai multe state NATO, printre care şi România.
Exerciţiul vizează un scenariu specific unei operaţii de răspuns în situație de criză, iar la acesta vor participa militari din Belgia, Bulgaria, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Italia., Marea Britanie, Norvegia, Polonia, România, SUA şi Turcia, Georgia, Republica Moldova, Suedia şi Ucraina.
La Sea Breeze 17, România este reprezentată de Fregata Mărăşeşti, corveta Contraamiral Horia Macellariu, un detaşament de infanterie marină, un detaşament de scafandri de luptă şi ofiţeri de Stat Major.
Exerciţiul este coordonat de forţele navale ale SUA în Europa.
Atlantic4 va porni vineri, 16 iunie, de la ora 13:00, în cursa de traversare a Mării Negre într-o ambarcațiune cu vâsle, în încercarea de a deveni prima echipă din lume care realizează acest lucru și de a doborî în același timp un record de viteză. Scopul echipei este de a se antrena pentru cea mai dură cursă de canotaj din lume –„Talisker Whisky Atlantic Challenge” ce va avea loc în decembrie 2017.
Andrei Roșu, Vasile Oșean, Ionuț Olteanu, Marius Alexe și Alexandru Dumbravă sunt cei 5 membri ai echipei Atlantic4, care vor porni vineri din portul Marina Limanu și vor vâsli neîntrerupt aproximativ 1200 km, până la Batumi (Georgia).
Echipa de români a aplicat la Guinness World Records tentativa de a doborî recordul mondial de traversare a Mării Negre într-o ambarcațiune cu vâsle, care în prezent este de 29 de zile.
Traversarea Mării Negre constituie o etapă foarte importantă din pregătirea echipei de români pentru provocarea Atlantic Challenge – aceea de a traversa Oceanul Atlantic vâslind – și va fi făcută în aceeași barcă cu vâsle ce va fi folosită și în marea cursă pentru care se antrenează.
Prin acest antrenament, echipa urmărește să descopere cum se va comporta fiecare membru în situații extreme și totodată să se familiarizeze cu barca, să testeze echipamentul de salvare, para ancora, hrana liofilizată, sistemele de navigație fixe și portabile și alte echipamente.
Echipa Atlantic4 concurează cu sprijinul Kaufland România pentru împlinirea unei cauze sociale: completarea fondurilor necesare realizării unui Campus socio-medical la Adunaţii Copăceni, destinat copiilor diagnosticaţi cu boli rare sau incurabile.
Competiţia constă în traversarea Oceanului Atlantic cu o barcă cu vâsle, pe distanţa de 5000 de km dintre La Gomera (Insulele Canare) şi Antigua și va avea startul oficial pe 12 decembrie 2017.
Competiția aliniază la start un număr limitat de echipe de pe mapamond, având reguli foarte stricte: echipa nu va primi niciun suport din exterior în timpul cursei, iar membrii vor trebui să facă față unor provocări precum privarea de somn, vâslire în schimburi de două ore, non-stop timp de săptămâni. Barca va avea o limită de lungime și lățime, poate fi construită numai din anumite materiale, nu va putea fi reparată pe parcurs și va fi echipată cu provizii numai la start.
Timp de trei luni, până la data de 10 septembrie, peste 40 de trenuri vor asigura legături din toată țara către Delta Dunării şi staţiunile de la Marea Neagră.
De asemenea, majoritatea trenurilor care sosesc din țară vor avea legături frecvente cu trenuri care circulă între Constanța și stațiuni.
Pentru serviciile cuprinse în programul special estival sunt valabile toate facilitățile de călătorie acordate prin legi sau hotărâri de guvern în vigoare.
O călătorie București – Constanța, fără reduceri, este 59,6 lei la tren IR.
Dacă se achiziționează un bilet dus-întors călătorul beneficiază de 10%reducere, iar dacă biletul este achiziționat online se mai adaugă o reducere de 5%.
De asemenea, pentru cumpărarea biletelor cu cel puțin 21 de zile în avans reducerea este de 25% din tariful de transport.
Cu oferta Minigrup 2-5 reducerile acordate sunt de până la 30% dacă achiziționarea se face online.
Trenurile Litoral, care circulă cu viteză sporită fără opriri intermediare între București Nord – Constanța și retur, ajung la destinație în aproximativ două ore.
Durata călătoriei cu celelalte trenuri InterRegio, pe ruta București – Constanța, este în medie de circa 2 ore și 20 minute.
20 de trenuri vor pleca zilnic din București spre Constanța, 11 cu destinația Mangalia și cu opriri în toate stațiunile de la Malul Mării.
Pentru a facilita accesul turiștilor la Delta Dunării, un tren direct InterRegio va circula suplimentar pe ruta București Nord – Tulcea Oraș și retur.
De asemenea, în fiecare zi, 4 trenuri (2 dus/ 2 întors) vor continua să circule între Medgidia și Tulcea.
Faleza din Tulcea va fi transferată în administrarea autorităţilor locale în cel mult o lună, printr-o lege specială, promovată în Parlament.
Transferul trebuia să fie aprobat în aprilie, prin hotărâre de Guvern, dar documentul nu a primit avizul Ministerului Justiţiei.
Din acest motiv, autorităţile au ales varianta promovării unei legi în parlament.
Potrivit preşedinelui Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, legea a trecut săptămâna aceasta prin comisiile de specialitate de la Senat, iar luni ajunge în plen.
Pentru consolidarea şi reabilitarea falezei, primăria vrea să investească peste 40 de milioane de euro.
Însă, este nevoie şi de un studiu de fezabilitate, care va fi achiziţionat înainte de transfer – a declarat primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea.
O navă cargo sub pavilion panamez, ce avea la bord 12 marinari de naționalitate rusă, ucraineană și georgiană, a naufragiat astăzi în Marea Neagră, a anunțat Ministerul pentru Situații de Urgență de la Moscova, citat de Russia Today.
O persoană a fost găsită de echipele de intervenție, alte patru fiind localizate și sunt pe cale să fie aduse în barca de salvare, a declarat agenției de presă RIA Novosti un înalt responsabil al filialei din Crimeea a ministerului, Vladimir Ivanov, care nu a spus nimic despre soarta celorlalți marinari.
„Marinarul scos din apă se află într-o stare gravă, el suferind de hipotermie puternică. Temperatura apei este în zonă de 7-8 grade”, a spus Ivanov, citat de RIA Novosti, indicând că naufragiul s-a produs în zona strâmtorii Kerci.
La bordul cargoului „Gheroi Arsenala” se aflau „opt ruși, trei ucraineni și un georgian”, a precizat acesta.
RIA Novosti informează că erau de fapt „doi ruși, nouă ucraineni și un georgian”.
Nava, care a părăsit portul Azov, în sudul Rusiei, se îndrepta cu o încărcătură de cereale spre Turcia.
Operațiunile de salvare sunt complicate din cauza condițiilor meteorologice dificile — valuri înalte și rafale de vânt, care ajung la 20 de metri pe secundă.
Semnalul SOS de pe cargoul a fost interceptat de paza de coastă rusă, care a alertat echipele de salvare. Comitetul de anchetă de pe lângă Parchetul rus a declanșat urmărirea penală în cazul acestui naufragiu.
Provocările securității cibernetice din domeniul maritim sunt abordate astăzi, în cadrul Conferinței regionale The Black Sea Maritime Cyber Security – ediția 2017, prima conferință de acest gen organizată în România.
Pentru acest eveniment, și-au dat întâlnire la Constanța, punct strategic în regiunea bazinului Mării Negre, experți din cadrul unor agenții europene și internaționale, exponenți din diverse centre de excelență în domeniul securității cibernetice private, precum International Maritime Organization (IMO), Baltic and International Maritime Organization (BIMCO), Lloyd’s, Bitdefender, Interpol, Checkpoint și Strategic Cyber Space and Security Center.
Gazda conferinței, care se desfășoară între 22 și 26 martie, este Universitatea Maritimă din Constanța.
Companii de shipping, crewing, operatori off-shore și on-shore, asiguratori, dezvoltatori, educatori,producători de echipamente și programe, autorități navale și portuare etc., vor beneficia cu toții de o deschidere amplă asupra problematicii de securitate cibernetică , prin schimbul de bune practici, studii de caz, prezentări de soluții și produse, discuții generoase în cadrul conferinței, susținute prin experiența reprezentanților International Maritime Organization (IMO), Checkpoint, Bitdefender, Center for Strategic Cyberspace and Security Science, Deloitte Amsterdam, Interpol, agenții și instituții naționale și regionale, relevante pentru industria maritimă.
Riscurile si soluțiile tehnice abordate vor fi completate de intervențiile specializate ale INOMAR Cluster privind importanța factorului uman în prevenirea și gestionarea atacurilor cibernetice în domeniul maritim.
Furnizorii unor soluții cyber precum Lloyds, Bitdefender, Checkpoint, Clyde &Co etc. vor avea o secțiune dedicată în ziua a doua de prezentare, în care vor dezbate inclusiv cazuri concrete de atacuri cibernetice, considerate deja forme poțentiale de conflict hibrid în bazinul Mării Negre.
În acest context Universitatea Maritima Constanta si INOMAR Cluster încurajează formarea de competențe în domeniul securității cibernetice. Astfel că, în continuarea conferinței, 25-26 martie, organizatorii vor oferi cursul ISO 27001 – Managementul Securității Informației, certificat Lloyds Register.
Organizatorii Conferinței regionale The Black Sea Maritime Cyber Security își propun să ridice nivelul de conștientizare asupra riscurilor unor atacuri de tip cyber și cu această ocazie să stabilească noi modalități de cooperare într-un cadru de lucru regional, conectat la matricea europeană și internațională de prevenire a evenimentelor de securitate cibernetică în domeniul maritim.
Intrat sub comandă NATO ca parte a grupării de luptă împotriva minelor marine – SNMCMG-2, la începutul lunii martie, dragorul maritim „Sublocotenent Alexandru Axente” a executat misiuni specifice, în conformitate cu angajamentele luate de Forţele Navale Române privind Planul de Acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie imediată în Bazinul Mării Negre.
Nava, cu un echipaj de 68 de militari, se va îndrepta miercuri, 22 martie, spre portul Istanbul, împreună cu celelalte nave din gruparea navală, pentru a participa la etapa finală a misiunii SNMCMG-2, din Marea Neagră, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Forțelor Navale.
După ieşirea de sub comanda Comandamentului Maritim NATO (MARCOM), dragorul va lua cap compas spre portul Patras din Grecia, pentru a participa la Exerciţiul multinaţional „Ariadne 17” organizat de Forţele Navale Elene, în perioada 3-7 aprilie, în Marea Mediterană, fiind cea de-a doua navă militară a României ce traversează Canalul Corint.
Activitatea este cuprinsă în Planul cu activităţi internaţionale al Forţelor Navale Române şi se înscrie în sfera măsurilor care decurg din Summit-ul NATO de la Varşovia, privind consolidarea capacităţilor operaţionale NATO pe flancul sud-estic al Alianţei.
Nava are la bord 10 ofiţeri şi 58 de maiştri militari, subofiţeri şi soldaţi profesionişti şi este comandată de căpitan-comandorul Decebal Ciobăniţă.
Programul Operational pentru Pescuit, cel care a acoperit perioada de finanțare 2007 -2013, a oferit oportunități de finanțare a unor proiecte legate direct inclusiv de monitorizarea creșterea efectivelor de pește în diferite zone hidrografice. Un exemplu în acest sens este adus de o inițiativă sprijinită financiar prin acest program și care are titulatura sugestivă ”Evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară”.
Proiectul a ajuns la final la jumătatea lunii august, deci informații de data recentă putem primi din partea unuia dintre specialiștii implicați, Tudor Ionescu, cercetător la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, instituție care a derulat inițiativă.
Domnule Ionescu, 10 milioane de lei de la Uniunea Europeană, mai exact, pentru ce?
Proiectul a început la 22 aprilie 2013 și a avut mai multe componente. La nivelul Uniunii Europene, inclusiv a regiunii Mării Negre, problema dispariției speciilor de sturioni în Dunere, respectiv Marea Neagră, este una ce ține de Comisia Europeană. Și din această premisă s-a născut ideea de proiect de evaluare. Practic, România, Uniunea Europeană încearcă prin diverse proiecte, programe să salveze acestei specii. Concret, prin acest proiect pilot s-a încercat, prin populări experimentale, evaluarea surpaviețuirii și răspândirii. Sunt populări experimentale de susținere a speciilor sălbatice din cele trei specii de sturioni: morun, nisetru și păstrugă și, apoi, o evaluare știițifică în toată regiunea Mării Negre. Proiectul a avut mai multe faze: două faze de populare experimentală; în 2013 s-au populat 90 de mii de pui de sturion, toți marcați, iar în 2015, s-au lansat 105 mii de pui de sturion, toți, la fel , marcați. Aceasta este partea de input; partea de output înseamnă o evaluare amănunțită în toată regiunea Mării Negre. Am avut experți implicați din toate țările riverane care, la fel ca și noi, au urmărit această evaluare a puilor marcați și eliberați experimental prin acest proiect.
Care au fost concluziile?
Am urmărit să găsim o variantă cât mai corectă, să realizăm un model pe viitor pentru populări de susținere în fluviul Dunărea și în alte fluvii din Europa, dacă este cazul. România este printre ultimele țări pe teritoriul căreia se mai regăsesc populații sălbatice sturioni. Noi, prin aceste studii, am demonstrat că puii proveniți printr-o reproducere artificială, pui proveniți din părinți sălbatici, au o supraviețuire maximă, s-au adaptat la mediul natural extraordinar de bine și pierderile au fost minime. A doua chestiune, s-a demonstrat răspândirea. Practic, puii eliberați în Dunărea i-am identificat în apele teritoriale ale Turciei, ale Ucrainei. Deci, acești pui care au fost lansați în Dunăre nu rămân numai în apele teritoriale ale României, ci se răspândesc și cresc în toată regiunea Mării Negre.
Pe parcursul anilor, reglementările europene în domeniul pescuitului au devenit foarte complexe. Din acest motiv, Comisia Europeană propune o legislaţie mai flexibilă, oferind competențe celor care decid la nivel regional, ei fiind cei care cunosc cel mai bine realitatea zonei.
Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, spune că abordarea regionalizată simplifică mult normele existente: “Ce înseamnă o legiferare mai bună în domeniul pescuitului? Înseamnă reguli simple, uşor de înţeles pentru pescari. Înseamnă, de asemenea, mai multă siguranţă în ceea ce priveşte gestionarea pescuitului la nivel local. Spre exemplu, în ceea ce priveşte tehnicile de conservare avem reguli despre locurile şi felul în care se poate pescui.
De-a lungul timpului, am adoptat multe norme, unele dintre ele au fost contradictorii, altele aveau prea multe detalii şi, în cele mai multe cazuri, era nevoie de mai multe reguli pentru a urmări aplicarea lor. Obiectivul nostru a rămas însă acelaşi, de a păstra un stoc sănătos şi de a diminua impactul pescuitului asupra ecosistemului marin. Am observat că legislaţia a devenit prea complexă, de aceea ne-am oprit tocmai pentru a analiza serios ce anume avem nevoie.“
Pentru pescari vestea este foarte bună, spune Dan Verbina, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din România: “Pentru noi, acum, mai ales pentru Marea Neagră, în noul context în care Ministerul Mediului declară zone cât mai întinse de arii protejate în Marea Neagră, e bucurător că se ajunge la regionalizare şi putem să negociem direct, noi, împreună cu Agenţia Naţională de Pescuit, cu cei de la Ministerul Mediului pentru acest lucru. De asemenea, putem să stabilim de comun acord cu vecinii noştri bulgari cele mai bune măsuri pentru protecţia unor specii şi pentru reglementări specifice pentru zona noastră, pentru un pescuit sustenabil. Pescarii întotdeauna îşi doresc foarte mult să pescuiască, dar acum ne-am schimbat optica şi ne dorim să pescuim sustenabil ca şi copiii nostri să aibă ce pescui în continuare.”
Propunerea include, de asemenea, măsuri pentru protejarea ecosistemului și a habitatelor marine și pentru evitarea capturilor accidentale, cum ar fi păsările și mamiferele marine.
În ceea ce privește măsurile tehnice care afectează un anumit bazin maritim, decizia se va putea lua la nivel local, astfel încât să se obțină rezultatele dorite acolo
Noul pod rutier peste Canalul Dunăre – Marea Neagră face legătura între DN 39 şi autostrada A4, evitând trecerea prin localităţile Lazu şi Agigea.
Noua investitie are o valoare de aproximativ 200 de milioane de lei, bani din fonduri europene şi de la bugetul statului.
Lucrările au început în iulie 2010, după ce au fost întârziate mai bine de jumătate de an, din cauza contestaţiilor depuse la procedurile de atribuire a lucrărilor şi a selectării consultantului.
Podul are o lungime de 360 de metri si permite circulaţia pe patru benzi.
Din acest proiect face parte şi obiectivul “Bretea rutieră de conectare cu DN39”, care are ca obiectiv decongestionarea traficului pe DN39, prin construirea unui drum cu două benzi, în continuarea podului rutier de la km 0+540 peste Canalul Dunăre – Marea Neagră şi joncţiunea cu DN39 în apropierea intrării în localitatea Eforie Nord.
Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial în Transporturi din fonduri structurale ale Uniunii Europene şi de la bugetul statului.
Proiectul a apărut ca o necesitate datorită, pe de o parte, posibilităţii conectării Portului Constanţa la Autostrada Bucureşti-Constanţa, iar pe de altă parte, datorită asigurării unei legături directe între zonele de Nord şi de Sud ale Portului Constanţa, fără tranzitarea oraşului. Antreprenor al proiectului a fost firma Apolodor.
În urma unor telefoane de urgenţă primite în ultimele 2 zile, echipa Mare Nostrum a intervenit pe plaja din Mamaia și plaja Venus pentru identificarea a două cetacee eșuate.
Este vorba despre doi marsuini (Phocoena phocoena relicta) tineri, pe care valurile i-au adus pe ţărmul mării. Mamiferul marin găsit în stațiunea Mamaia decedase recent, iar echipa Mare Nostrum a intervenit rapid, l-a preluat și transportat la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța, în vederea prelevării de probe pentru investigatii de laborator chiar dacă cauza principală ce a dus la deces a fost atribuită plaselor de pescuit.
Intervenţiile s-au desfăşurat în cadrul programului „Monitorizarea şi conservarea delfinilor din Marea Neagră”, susţinut financiar de OMV Petrom şi prin Campania „Adoptă un delfin!”.
Dacă observaţi un delfin eşuat sau exemplare vii, în apele teritoriale româneşti, contactaţi ONG Mare Nostrum la numerele de telefon 0241.612.422 sau 0763.255.731. De asemenea, pe site-ul www.delfini.ro, găsiţi formularul online prin intermediul căruia puteţi trimite informaţii despre delfini sau accesaţi pagina de facebook a delfinilor din Marea Neagră https://www.facebook.com/delfinimn?fref=ts.
Proiectul City of Energy, lansat în urmă cu 5 ani de Enel România cu scopul de a transforma orașul în care trăim într-un loc plin de culoare și energie, a debutat și anul acesta în cadrul Turneului de Tenis ATP Năstase Țiriac. Primul post de transformare ales de Enel pentru ediția din 2015 este situat în centrul Bucureștiului, în Parcul Izvor, și înfățișează imagini din istoria tenisului.
Cei patru pereţi ai postului de transformare Enel aflat în Parcul Izvor din București – în apropierea căruia, în perioada 18-26 aprilie, se desfășoară Turneul de Tenis ATP Năstase Ţiriac – au fost transformați într-o operă de artă modernă semnată de artistul Alex Baciu. Postul de transformare din Parcul Izvor înfățișează imagini din istoria tenisului mondial, într-o încercare de a reaminti tuturor despre rădăcinile și moșternirea acestui sport, dar și de a readuce în prezent detalii despre stilul și jocul deceniilor anterioare.
Postul de transformare proaspăt redecorat a fost inaugurat odată cu meciul demonstrativ de dublu dintre echipa formată din Ilie Năstase și Andrei Pavel și echipa Mansour Bahrami și Henri Leconte, de cealaltă parte a fileului. Mai mult, cele patru vedete ale tenisului au fost prezente la inaugurare, în Parcul Izvor, unde au făcut schimburi de mingi cu jucători îmbrăcați în echipamente de tenis specifice secolului trecut, desprinși parcă de pe pereții transformatorului.
Proiectul City of Energy, lansat de Enel România în anul 2011, are ca scop principal susţinerea comunității de artiști urbani și transformarea vizuală a mai multor zone din Bucureşti și din alte orașe mari ale țării, cu ajutorul acestora. Proiectul a debutat în anul 2011 cu un concurs de design la care au participat cei mai cunoscuți artiști urbani ai momentului, printre care nume deja cunoscute precum Saddo, Sinboy sau Pisica Pătrată și a continuat cu o expoziție extraordinară de becuri de dimensiuni umane, pictate creativ de unii dintre cei mai talentaţi artişti graffiti din România. A fost un prim pas făcut de Enel pentru a umple de culoare Bucureștiul.
În 2012, campania a continuat cu o nouă provocare, tinerii pasionați de artă urbană s-au lăsat inspirați de energie și au aprins orașul în culori în cadrul unui nou concurs de design. Evenimentul a adus împreună atât artiști urbani, skateri, rolleri, cântăreți și DJi care au animat Parcul Tineretului din capitală.
Ediţia din 2013 a City of Energy a dedicat mai multe posturi de transformare diferitelor forme și stiluri de artă, fiecare temă fiind unică. Astfel, a luat naştere o carte de colorat pe pereţii unui post de transformare din parcul IOR, primul desen anamorfic din România pe Splaiul Independenţei, opera celebrului Pollock recreată cu ajutorul a sute de baloane de vopsea pe pereţii unui post de transformare din Parcul Carol şi istoria electricităţii reprodusă pe pereţii a două posturi de transformare din Pipera şi Titan.
În 2014, proiectul City of Energy a debutat pentru prima dată în cadrul Turneului de Tenis ATP Năstase Țiriac, cel mai mare turneu de tenis din Sud Estul Europei. Unul din posturile de transformare ale Enel din apropierea Arenelor BNR a devenit o operă de artă urbană purtătoare a simbolurilor sportului alb, sub semnătura artistului Obie Platon. Pe postul de transformare și-au lăsat atunci autografe cele mai importante nume ale tenisului mondial precum Ilie Năstase, Andrei Pavel, croatul Goran Ivanisevic și francezul Cédric Pioline.
Acestuia i-au urmat un post de transformare dedicat aviației române în Parcul Kiseleff, sub semnătura artiştilor urbani Fear şi Suflo, unul în zona Grozăvești, dedicat vieții active a studenților și tinerilor și unul lângă Piața Giulești, reprezentând cele mai frumoase castele din România. Enel România a sărbătorit anul acesta și Ziua Marinei în stațiunea Mamaia, dedicând un post de transformare Mării Negre și simbolurilor marine, semnat de către Mihai Comănescu și 130 de ani de la inaugurarea sistemului electric de iluminare stradală din Timişoara, printr-un post de transformare ce poartă semnătura artistului Alex Baciu.
Proiectul City of Energy continuă să transforme orașul într-unul plin de artă și culoare, prin opere inovatoare ale tinerilor artiști, folosind ca suport posturile de transformare ale companiei Enel.
La Constanţa începe astăzi o dezbatere între specialişti, privind dezvoltarea turismului durabil la Marea Neagră.
Este vizată aproape întreaga zonă costieră a Mării Negre, din România, Bulgaria, Ucraina, Moldova şi Georgia.
Proiectul, finanţat din fonduri europene, prevede crearea unei reţele de promovare a turismului în spaţiul meţionat, prin organizarea de tururi naţionale şi la nivel internaţional.
La discuţii, accentul va fi pus pe promovarea on-line, iar o altă temă va fi dezvoltarea turismului prietenos cu mediul ambiant.
Cu o istorie mai veche de 2.000 de ani, Portul Constanţa se recomandă ca cel mai mare port de la Marea Neagră şi al doilea ca importanţă din Europa. A fost construit după Războiul de Independenţă din 1878, odată cu primele preocupări pentru dezvoltarea economiei, în locul micului port oriental Kustendge, denumirea turcească a Constanţei, care era sub dominaţie otomană.
Regele Carol I a fost cel care i-a convins pe politicienii vremii de valoarea proiectului şi a pus piatra de temelie a portului de astăzi.
Povestea portului merge însă mai departe şi ajunge la inima soţiei sale, Regina Elisabeta, cunoscută şi sub numele de artist Carmen Sylva.
Pentru ea, marea însemna Constanţa şi locul unde se simţea acasă.Este şi motivul pentru care Carol I i-a construit un Pavilion Regal, botezat de ziarişti Cuibul Reginei.
Clădirea aducea mai mult cu o cabină a marinarilor, decât cu o locuinţă regală. Dar, Regina era fericită să poată privi marea şi să-i salute pe marinarii care ieşeau din port.Odată cu moartea ei, s-a stins şi viaţa din „Cuibul” său, care a fost abandonat, pentru ca mai târziu să devină Muzeul Portului Constanţa. Pentru marinari, Cuibul Reginei a rămas reperul, după care se ghidează la ieşirea din radă. Astăzi, în apropierea Cuibului Reginei se află portul militar Constanţa.
La intersecţia rutelor comerciale din Europa şi Asia
Situat pe coasta vestică a Mării Negre, Portul Constanţa nu s-a zgârcit ca întindere şi măsoară 3.900 de hectare şi cuprinde trei subdiviziuni: portul maritim, cel fluvial şi cel militar.
Să le luăm pe rând, portul maritim are o capacitate de operare anuală de 100 milioane de tone și este deservit de către 140 dane funcționale, adică locul unde acostează navele.
Portul fluvial permite accesul oricărui tip de navă fluvială, barjă sau împingător, având o capacitate de operare anuală de 10 milioane de tone. În portul militar stau ancorate, când nu se află în nicio misiune, fregatele Regina Maria şi Regele Ferdinand, dar şi bătrânul submarin Delfinul, sătul de atâtea promisiuni că va mai fi vreodată funcţional. Accesul în portul militar este restricţionat. Turiştii şi localnicii pot vizita fregatele numai de Zilele Portului sau cu prilejul sosirii sau plecării unei nave militare.
Această prezentare necesită JavaScript.
Spectacolul vapoarelor şi al sirenelor Marea privită de pe digul de larg
Este bine de ştiut că Portul Constanţa poate fi vizitat. Oricine poate pătrunde în incinta celor 140 de dane cu autoturismul, contra unei taxe de 18 lei. Desigur, accesul este restricţionat pe cele mai multe dintre dane, pentru că aparţin unor operatori privaţi, dar pentru ochii curioşilor tot se găsesc câteva vapoare care pot fi admirate de la chei.
Portul Constanţa nu înseamnă însă doar nave şi Ziua Marinei Române, ci este un mic univers, care freamătă continuu, cu terminale de încărcare/descărcare, terminale de pasageri, macarale uriaşe, care operează neobosit şi faruri de intrare şi aterizare, de veghe în calea marinarilor.
O incursiune pe digul de larg este o adevărată aventură, care merită trăită cel puţin o dată în viaţă. Vorbim de circa 8 kilometri de beton care înaintează în mare, pe care îi poţi parcurge cu piciorul sau cu maşina. Dacă ajungi până la capătul digului de larg poţi spune că mergi în paralel cu vapoarele, le auzi sirenele şi simţi că eşti parte a ritualului de intrare sau de ieşire din port. Valurile se aud mai puternic, pescăruşii sunt mai aproape, iar bătăile inimii se confundă cu zbuciumul mării.
Un bărbat de 64 de ani s-a înecat ieri în mare, după ce a fost luat de curenţi şi dus în larg aproape 30 de metri. El a fost adus pe plajă de către turişti, iar echipele speciale nu au mai putut face nimic pentru a-l salva. De altfel, în ciuda avertizărilor de pericol, mai multe persoane care s-au aventurat în larg au fost scoase din apă în ultimul moment de către salvamari. Unele au avut nevoie de îngrijiri medicale. 15 persoane au murit înecate pe litoral în acest sezon.
Marea s-a retras cu 3-4 metri pe plaja din staţiunea Mamaia, fenomen datorat faptului că vântul suflă, de mai bine de 12 ore, dinspre uscat spre apă. Fenomenul este unul normal şi natural, cauzat de persistenţa vântului din sector sud-sudvestic, conform directorului Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”, Simion Nicolaev.
Specialiştii spun că, de fapt, nivelul mării scade şi dă, practic, impresia retragerii apei. În anul 2009, un fenomen asemănător, dar de o amploare mult mai mare a făcut ca malul să înainteze peste luciul apei cu aproximativ 30 de metri. Atunci, nivelul apei a scăzut în Marea Neagră cu 90 de centimetri, amplitudine record de variaţie a adâncimii apei în Marea Neagră.
Directorul Institutului de Cercetări Marine „Grigore Antipa” din Constanţa, Simion Nicolaev, a explicat de ce în acest an cantitatea de alge marine pe litoralul românesc a fost mai mică faţă de anii precedenţi.
Una dintre principalele cauze ale acestui fenomen o constituie lipsa nutrienţilor din Marea Neagră. În ultimii ani, algele ajunse la mal în cantitate mare au creat mereu un disconfort pentru turiştii care se aflau pe plajă, chiar dacă era vorba de un fenomen natural cât se poate de normal pentru perioada de vară.
Cu ocazia Zilei Marinei Române, sărbătorită în fiecare an pe data de 15 august, la nivelul Gărzii de Coastă vor fi organizate exerciţii demonstrative pe Marea Neagră, unul de căutare şi salvare a vieţii omenesti pe mare şi o acţiune de combatere a migraţiei ilegale.
În cadrul festivităţilor organizate cu prilejul sărbătorii Zilei Marinei Române, Garda de Coastă va organiza în data de 15 august, în intervalul orar 9:00 – 12:00, exerciţii demonstrative pe Marea Neagră, la care vor participa două nave de supraveghere şi intervenţie din cadrul Grupului de Nave Constanţa.
Primul exerciţiu va fi unul de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare (S.A.R.), urmat de o acţiune de combatere a migraţiei ilegale pe Marea Neagră, în care va fi interceptată şi ulterior escortată la sediul G.N. Constanţa, o ambarcaţiune cu migranţi.
Proiectul se va întinde pe o suprafaţă de 10 hectare şi se va afla în subordinea Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice Bucureşti.
Oameni de ştiinţă din Europa sau din alte zone ale lumii, interesaţi să studieze Dunărea, Delta sau Marea Neagră pot veni aici să studieze.
Intenţia autorităţilor este de a accesa fonduri europene, cu ajutorul cărora noua bază va oferi un suport logistic modern.
Prima construcţie de la Murighiol are 900 metri pătraţi, este autosustenabilă şi este conformă cu normele de construcţie în Delta Dunării.
Ea va fi pusă la dispoziţia cercetătorilor începând de anul viitor.
Stocurile de peşti din nordul şi vestul Europei sunt în curs de refacere, dar în Marea Mediterană persistă încă probleme grave legate de pescuitul excesiv.
Conform raportului din acest an al Comisiei Europene, şi Marea Neagră se confruntă cu pescuitul excesiv.
Comisia a putut lua în considerare, pentru prima dată, avizele ştiinţifice referitoare la starea stocurilor din Marea Mediterană şi din Marea Neagră. Oamenii de ştiinţă au evaluat mult mai multe stocuri de peşti în ultimii cinci ani, iar verdictul lor este categoric: Marea Mediterană este grav supraexploatată. Şi Marea Neagră are stocuri de peşti exploatate excesiv.
Pescuitul intensiv aduce în discuţie şi tema capturilor accidentale şi obligaţia de a le rearunca în mare.
Comisia intenţionează, în principal, să elimine treptat pescuitul excesiv, practica de aruncare a capturilor nedorite înapoi în mare şi să restituie puterea de decizie la nivel regional.
În prezent, părţile interesate îşi pot exprima opiniile prin intermediul unei consultări publice online. Consultarea are loc înainte de prezentarea, în toamnă, a propunerilor Comisiei privind posibilităţile de pescuit pentru anul 2015.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.