Uniunea Europeană va înființa Operaţiunea Militară Navală Aspides

Publicat de Gabriel Stan, 26 februarie 2024, 18:56

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Uniunea Europeană a decis în cadrul reuniunii miniștrilor de externe, care a avut loc recent la Bruxelles, înființarea operațiunii militare navale ASPIDES.

Misiunea va fi condusă de Grecia și de Italia și urmează să se desfășoare pe durata unui an, cu scopul apărării traficului maritim la Marea Roșie, perturbat de atacurile rebelilor houthi – a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Mai multe țări, printre care Belgia, Germania și Franța, au anunțat că vor să participe la misiune. Cele 27 de țări ale Uniunii s-au pus de acord asupra principiului unei misiuni de supraveghere și patrulare maritimă la Marea Roșie, cu condiția ca mandatul acesteia să fie complet defensiv.

Rebelii mișcării houthi, care dețin controlul unor regiuni vaste în Yemen, anunță că desfășoară aceste atacuri în solidaritate cu palestinienii în războiul din Fâșia Gaza, unde Israelul poartă un război sângeros împotriva Hamas.

Participarea ministrului apărării naționale la ministeriala UE, la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 12:51

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): O nouă reuniune a miniștrilor apărării din statele membre ai Uniunii Europene a avut loc pe 30 și 31 ianuarie, la Bruxelles.

Discuțiile au vizat sprijinul Uniunii pentru Ucraina și consolidarea capacității de răspuns în domeniul apărării, inclusiv în contextul viitoarei strategii privind industria europeană de apărare.

Agenda de discuții a inclus și o sesiune privind angajamentele operaționale din Africa de Vest și din Marea Roșie.

La eveniment a participat și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, care a declarat că țara noastră împărtășește proiectul achizițiilor în comun la nivelul Uniunii Europene, însă nu trebuie exclusă nici opțiunea achiziționării de echipament și din afara spațiului european.

Obiectivul nostru principal rămâne indiscutabil dezvoltarea industriei de profil din România, a mai declarat ministrul apărării.

Și tot la Bruxelles, liderii celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene s-au înțeles în privința ajutorului multianual în valoare de 50 de miliarde euro pentru Ucraina, a anunțat joi Charles Michel, președintele Consiliului European.

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Faraonii au visat un drum între Marea Mediterană și Marea Roșie

Publicat de Mihaela Costache, 6 august 2015, 18:56

Descoperiri arheologice uimitoare – în zona Canalului Suez.
Este vorba de vestigii care atestă că faraonii au visat să deschidă un drum de la Marea Mediterană la Marea Roșie.
Acestea sunt expuse în sălile Muzeului Egiptean din Cairo, care adăpostește cea mai mare colecție de artă faraonică de pe planetă.

Este vorba de blocuri din temple și palate, statui și monumente, ce confirmă că faraonii au fost în zonele ocupate astăzi de Canalul Suez pentru a conduce trupele împotriva dușmanilor și pentru a-și apăra frontierele.

Printre piesele descoperite se numără un relief din calcar al lui Ramses al II-lea, o stelă care îl reprezintă pe Ramses I în fața zeului Seth și o reprezentare a lui Tutmes al II-lea în fața zeului războiului.

Experții consideră că zona Canalului Suez a fost un loc strategic pentru armata egipteană de acum câteva mii de ani.
Vestigiile expuse recent în Muzeul Egiptean din Cairo au fost descoperite pe ambele maluri ale Canalului încă din 1859, când au început lucrările.

Canalul Suez are 163 de kilometri lungime și 300 de metri lățime și se află la vest de Peninsula Sinai, în Egipt. Acesta permite trecerea navelor între Europa și Asia, fără să mai fie necesară înconjurarea Africii. Canalul Suez a fost inaugurat în anul 1869.