Antitrust: Comisia acceptă angajamente companiile de transport maritim containerizat privind transparența prețurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 august 2016, 10:30

Transportul mărfurilor către și dinspre Europa este esențial pentru economia europeană. De aceea, transparența prețurilor pentru aceste servicii de transport maritim și evoluția previzibilă a costurilor sunt foarte importante pentru companiile europene care importă sau exportă mărfuri și, implicit, pentru consumatorii finali.

Din această perspectivă, Comisia a acceptat angajamentele companiilor de transport maritim containerizat privind transparența prețurilor și a dat un caracter obligatoriu acestor anngajamente, pentru a nu  permite înțelegerile de tip cartel care încalcă politica antitrust a Uniunii Europene.

Acordul vine după ce, recent, 14 mari companii internationale,  care asigură linii de navigaţie cu portcontainere, şi-au anunţat, intenţia de a majora, în viitorul apropiat, tarifele de transport. Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager, spune că angajamentele oferite de cei 14 transportatori vor face ca prețurile pentru aceste servicii să fie transparente și vor spori concurența. În urma intervenţiei Comisiei Europene, transportatorii s-au angajat ca informaţiile privind schimbările de preţuri să conțină toate detaliile necesare clienţilor. Astfel, acordul realizat este obligatoriu pentru transportatori şi va fi testat timp de trei ani.

Transportul maritim reprezintă, ca importanţă, cel de al doilea mod de transport în Uniunea Europeană, mărfurile fiind importate și exportate, în cea mai mare parte, pe căile rutiere.

La câteva zile după acordul cu transportatorii maritimi, Comisia Europeană a anunțat cea mai mare amendă pe care a aplicat-o vreodata: 2,93 miliarde dolari către patru producători de camioane care timp de 14 ani s-au înțeles asupra prețurilor de vanzare.

Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager: „Obiectivul nostru este acela de a se asigura că există concurență loială, inovare și o mai bună utilizare a resurselor în beneficiul consumatorilor. Decizia noastră este importantă pentru menținerea unei concurențe reale în Europa. Faptul că acești producători au participat la o înțelegere este o încălcare clară a normelor UE în domeniul concurenței. Lupta împotriva cartelurilor va rămâne una dintre prioritățile noastre principale.

Când  calculăm amenzile există mai mulți factori pe care îi luăm în considerare: în primul rând, durata înțelegerii și cât de mult este afectată piața, pe toate componentele sale. Aici, vorbim despre o piață foarte importantă, cu o valoare ridicată și o cifră de afaceri globală a întreprinderilor.”

Pe drumurile din UE circula 30 de milioane de camioane care transporta trei sferturi dintre marfurile tranzactionate pe uscat.

Parlamentul European a prezentat raportul anual al Comisiei în domeniul concurenței

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 ianuarie 2016, 10:30

Raportul anual al Comisiei în domeniul concurenței, pentru anul 2014, a fost prezentat săptămâna aceasta în Parlamentul European. A fost adoptată o rezoluție referitoare la banii recuperați de la o companie, care a încalcat normele privind ajutoarele de stat.Potrivit rezoluției votate marți, banii recuperați de la o companie care, conform CE, a încălcat normele privind ajutorul de stat, nu vor fi direcționați către statele membre unde se află respectiva companie, ei vor ajunge la bugetul UE sau în statele membre care au avut de suferit.

Raportul prezintă recomandări generale pentru îmbunătățirea concurenței și alege mecanismele privind practicile de impozitare corporativă și de sprijin al statului pentru bănci, în urma crizei financiare.

Margrethe Vestager, comisar european pentru competiție a declarat că trebuie să ne asiguram că legea concurenței este implementată într-un fel care să susțină viața de fiecare zi a cetățenilor. Companiile puternice, care au avut succes, nu trebuie să folosească greșit puterea lor. Pentru a menține piața deschisă, și pentru ca fiecare companie să aibă șansa sa de a-și atrage clienții.

Ea a mai spus: Apreciez viziunea globală conform căreia avem nevoie de o cooperare mai strânsă cu parlamentul European şi în domeniul legislativ, atât în cazul schimbului automaz de informaţii, cât şi atunci când este vorba despre plata impozitului pe profit, şi în situaţia în caresperăm să putem aborda următoarea chestiune: profitul se taxeayă acolo unde s+au făcut banii.

Am încercat să fim cât mai transparenţi, să publicăm deciziile imediat ce au apărut informaţiile confidenţiale, să fim mai transparenţi când e vorba de ajutorul statal, împuternicind statele memebre să ia mult mai multre deciyii singure şi pe de altă parte, să fie mai transparente apropo de felul în care sunt cheltuiţi banii contribuabililor.

Comisia se confruntă acum, în era globalizării și a economiei digitale, cu provocări mai mari decât în trecut. Este nevoie de noi reguli privind o impozitare echitabilă, poziția dominantă pe piață, oportunitățile de intervenție europeană și cooperarea internațională.

Deputații au cerut Comisiei să definească noi criterii de evaluare a dimensiunii pieței în zona digitală. Actuala cifra de afaceri globală nu este un criteriu suficient pentru a aprecia dacă, în urma unor fuziuni sau preluări, se ajunge la o poziție mail mult decât dominantă în economia digitală. Deputații consideră și că în cazul încălcării normele existente, amenzile trebuie aplicate nu numai persoanelor juridice, ci și persoanelor fizice responsabile, ca un factor de descurajare.

S-a mai fost solicitat Comisiei, de asemenea, clarificarea normelor și procedurilor pentru autorizarea unui ajutor de stat în domeniul privat.

Ajutoare de stat transformate in avantaje fiscale

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 14 ianuarie 2016, 9:56

Cel puțin 35 de societăți multinaționale sunt bune de plată, după ce au beneficiat de pe urma sistemului fiscal belgian aplicabil „profitului excedentar”.

Comisia Europeană și-a început investigația în acest caz în luna februarie a anului trecut, iar ieri a anunțat concluziile: sistemul este ilegal și impozitele neplătite trebuie recuperate.

Plecând de la ipoteza că multinaționalele generează profituri în plus datorită apartenenței la un grup, reputației, rețelelor de clienți și furnizori și accesului mai facil pe piețe noi, Belgia a permis acestor societăți reducerea bazei de impozitare pentru ceea ce a numit „profit excedentar”.

Stabilit în baza unei decizii fiscale obligatorii, el reprezenta diferența presupusă dintre profitul real înregistrat de o multinațională și profitul mediu ipotetic pe care l-ar fi înregistrat o societate autonomă într-o situație comparabilă. Aplicarea acestui sistem, valabil din 2005, a permis societăților multinaționale să reducă profitul impozitat la jumătate, și, în unele cazuri, chiar la 10%.

Margrethe Vestager, comisar responsabil de politica în domeniul concurenței, a explicat: „Schema a permis companiilor să plătească impozite substanțial mai mici, pur și simplu pentru că sunt multinaționale și ar putea beneficia de presupuse sinergii. Pe baza deciziilor fiscale, schema a exclus de la impozitare în Belgia așa numitul profit excedentar. Rezultatul este o dublă netaxare, în vreme ce profitul excedentar este de fapt profit realizat, care nu sfârșește prin a nu fi impozitat nicăieri. „

Acest sistem de impozitare particular a fost promovat de administrația fiscală prin sloganul „ Only in Belgium”, iar societățile multinaționale s-au grăbit să prindă oferta, în defavoarea firmelor autonome, care își desfășurau activitatea efectiv numai în Belgia și care nu au avut avantaje similare.

Comisia Europeană a demonstrat că, în fapt, această practică nu respectă principiul concurenței depline și este ilegal în temeiul normelor în vigoare privind ajutoarele de stat( articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Margrethe Vestager: „Sistemul fiscal belgian bazat pe profitul excedentar este ilegal din perspectiva normelor UE privind ajutoarele de stat. A permis unui număr de cel puțin 35 de companii, majoritatea europene, reducerea taxelor cu aprox. 700 de milioane euro. Belgia trebuie acum să recupereze taxele neplătite de la societățile implicate.”

Belgia a suspendat acest sistem fiscal preferențial din februarie 2015, data la care a început investigația Comisiei Europene, dar societățile care beneficiaseră deja de decizii fiscale avantajoase, au continuat să se supună normelor valabile din 2005.

Acum, decizia Comisiei impune Belgiei să elimine acest privilegiu neloial și, pentru a restabili concurența corectă, să recupereze toate impozitele neplătite de la societățile multinaționale avantajate de sistem.
Autoritățile fiscale belgiene trebuie să identifice peste 35 de companii favorizate, cele mai multe din Europa, și să calculeze sumele exacte ale impozitului care trebuie recuperat de la fiecare.
Comisia estimează că totalul se ridică la aproximativ 700 de milioane EURO.

Comisia Europeana a aprobat fuziunea dintre Alstom General Electric

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 septembrie 2015, 09:30

Comisia europeana si-a dat acordul pentru preluarea activelor grupului Alstom de catre General Electric insa cu anumite conditii.

Executivul comunitar era ingrijorat in legatura cu posibilitatea ca tranzactia de peste 12 miliarde de euro sa conduca la cresterea preturilor in Europa pentru energia furnizata de centralele pe baza de gaze naturale.
Pentru a calma a aceste ingrijorari grupul american a fost de acord sa vanda anumite active ale Alstom catre firma italiana Ansaldo.
Comisarul european responsabil cu politica in domeniul concurentei, Margrethe Vestager
“Aceasta afacere transatlantica aduce impreuna 2 dintre cei mai mari jucatori mondiali de piata echipamentelor energetice. Asta arata ca Europa este deschisa pentru afaceri. Puteti investi bani aici, puteti face o afacere foarte buna dar cu conditia sa respectati aceleasi reguli ca si ceilalti si sa nu transformati asta intr-un monopol. Ne bucuram ca ati facut o afacere dar vrem sa concurati”

Comisia europeana investigheaza felul in care Romania respectele normele comunitare privind acordare ajutoarelor de stat

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2015, 09:20

Comisia europeana a decis sa inceapa 2 investigatii aprofundate asupra taxelor de marketing platite de către aeroportul din Cluj și tarifele aeroportuare oferite de aeroportul din Târgu Mureș.

Mai mult, Comisia va examina și subvențiile primite de aeroporturi din partea autorităților locale.

Comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager spune ca in sectorul aerian se înregistrează o concurență puternică si prin urmare Comisia trebuie să se asigure că tarifele aeroportuare și alte condiții oferite de aeroporturile publice regionale nu denaturează condițiile de concurență echitabile de pe piață.

Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor aduce într-adevăr o contribuție reală la accesibilitatea Transilvaniei și la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni și dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimul necesar. Comisia va lua în considerare, de asemenea, relativa proximitate a aeroportului Târgu Mureș, aflat la o distanță de circa 1oo de km, care poate fi parcursă în aproximativ o ora si jumatate cu mașina.

Dealtfel comisarul Vestager a fost interpelata recent intr-o discutie in comisia pentru afaceri economice si monetare despre problema apropierii dintre aeroporturi

“Consider ca este important sa incepem o discutie si despre aeroporturi, dupa cum stiti avem o legislatie speciala privind aeroporturile si avem multe aeroporturi in Europa. Din cate imi amintesc peste 6o la suta dintre europeni se afla la mai putin de 2 ore distanta de mers cu masina de unul sau doua aeroporturi, deci avem multe aeroporturi.”

Statele membre decid în privinţa organismelor modificate genetic

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 aprilie 2015, 09:30

Comisia Europeană a propus modificarea legislaţiei europene astfel încât statele membre să aibă mai multă libertate în ceea ce priveşte interzicerea utilizarea, pe teritoriul propriu a organismelor modificate genetic în hrana populatiei sau a animalelor culturilor. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Comisia Europeană și-a anunțat proiectul care lasă la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă permite utilizarea organismelor modificate genetic pe teritoriul propriu. Această hotărîre poate fi luată după ce are loc autorizarea unui organism modificat genetic în produse alimentare sau furaje în Europa. Venind în întîmpinarea inițiativei, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a declarat: „Îmi face plăcere să îndeplinesc unul dintre angajamentele importante asumate de această Comisie, și anume reexaminarea legislației cu privire la procesul decizional privind OMG-urile”. Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a adăugat:

Actuala legislație crează conflicte deoarece nu sînt luate în considerare opiniile statelor membre. Din punctul meu de vedere suveranitatea și subsidiaritatea sînt principii care trebuie respectate. Deciziile Comisiei nu trebuie să fie contrare opiniilor statelor membre. Fără îndoială, culturile modificate genetic sînt o problemă uriașă în Uniunea Europeană din punct de vedere filosofic. Europa are o mare biodiversitate iar interferența cu acest ecosistem ar putea fi extreme de dăunătoare. Deciziile în acest domeniu ar trebui să fie de competența fiecărui stat membru și treuie să respectăm principiul subsidiarității.

Propunerea legislativă va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului, pentru a urma procedura legislativă obișnuită. Comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager:

Această propunere, cînd va fi adoptată, va permite statelor membre să decidă la nivel național asupra aspectelor care nu sînt prevăzute de actuala legislație. Cred că, din păcate, adeseori se întîmplă că una dintre părți nu este mulțumită. Cred că, acum, am reușit să găsim o formulă de lucru de compromis ce deschide noi porți. Discuțiile despre organismele modificate genetic trenează de ani de zile în Uniunea Europeană și aceasta este propunearea noastră de a avansa în această temă.

Iniţiativa Comisiei Europene survine deciziei luată în ianuarie de Parlamentul European care a adoptat o rezoluţie similară, prin care instituţiile europene sunt solicitate să acorde statelor membre dreptul de a interzice pe teritoriul lor culturile de organisme modificate genetic. Pentru a asigura același nivel de protecție în întreaga UE -, sistemul actual de autorizare, bazat pe dovezi științifice și pe norme de etichetare care garantează posibilitatea de a alege a consumatorilor, nu se va modifica. Ce se schimbă este faptul că, după autorizarea utilizării unui OMG în produse alimentare sau în furaje în Europa, statele membre vor avea posibilitatea să decidă dacă permit sau nu utilizarea OMG-ului respectiv în cadrul lanțului alimentar de pe teritoriul țării lor.

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.

Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager

Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.

De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.

Parlamentul European a respins moţiunea de cenzură împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker

Publicat de Monica Slavici, 28 noiembrie 2014, 09:45

Investigatiile vor continua sub conducerea comisarului european pentru concurenta, Margrethe Vestager, si vizeaza pe langa Luxemburg si Olanda si Irlanda, ne-a transmis Sorin Pavel- Bucuresti FM- 98.3 MHz