Forumul Agențiilor Europene a prezentat două studii referitoare la activitățile desfășurate de Agenții

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 ianuarie 2017, 12:30

Un studiu analizează relația cost-eficiență a Agențiilor și cum se pot reduce cheltuielile din totalul taxelor. Al doilea studiu analizează contribuția Agențiilor la Agenda 2020.

Raporturile prezentate au survenit în urma unor chestionări referitoare la eficiența acestor agenții, eficiență pusă sub semnul întrebării în special de eurosceptici.

Studiul realizat demonstrează că agențiile au o contribuție vastă la dezvoltarea economică și politică a Uniunii Europene. Antonio Campinos, director executiv al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, președintele rețelei Agențiilor Europene.

Astăzi, cele 45 de Agenții joacă un rol important în miezul sistemului de organizare al Uniunii Europene. Agențiile se ocupă de toate aspectele spectrului politicilor europene și sunt parte din modalitățile de aplicare ale directivelor Comisiei. Agențiile sunt prezente în 35 de orașe, în 24 de țări membre, și sunt interfața familiară pentru cetățeni și firme prin serviciile pe care le oferă. Mesajul nostru către instituții este că Agențiile cunosc bine realitatea politică în context european. În fapt, multe dintre aceste Agenții sunt în prima linie în confruntarea acestor realități. Priviți-ne ca pe o plus valoare. Noi existăm pentru face din problemele dumneavoastră o prioritate. Utilizați rețeaua Agențiilor ca pe un partener prețios și faceți-ne parteneri în rezolvarea acestor probleme care ar putea avea un impact și asupra noastră.

Conform raportului realizat, Agențiile costă pentru fiecare cetățean european 1 euro și 23 de cenți. În total, Agențiile dispun de un buget de 3,3 miliarde de euro ceea ce înseamnă mai puțin de 0,8% din bugetul anual al Uniunii. Economiile pe care le generează aceste agenții sunt semnificative. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.

O evaluare realizată la solicitarea Parlamentului European arată că statele membre ar fi trebuit să cheltuiască 150 până la 200 de milioane de euro pentru a-și însuși și aplica obiectivele realizate în prezent de Agenții. O concluzie similară se deduce din costul pe care l-ar plăti mediul privat. Dacă cele 7 Agenții care furnizează servicii pieței europene interne ar trebui să fie înlocuite de firme private, industriile europene ar plăti o sumă ce ar putea ajunge până la 1 miliard de euro. Aceeași concluzie se revelează și în susținerea priorităților politice. Agențiile europene joacă un rol important în viața de zi cu zi a cetățenilor: în controlul și prevenția bolilor, securitate și apărare, educație și știință, stabilitatea sistemelor financiare, transport și tehnologia informației. În concluzie, raportul arată că este semnificativ mai eficient din punct de vedere al costului să execuți o misiune o dată decât să o multiplici de 28 de ori la nivel național.

Mai este loc de îmbunătățire consideră viitorul președinte al rețelei care va prelua conducerea din luna martie a acestui an. Uniunea Europeană are 45 de agenții dar nici un master plan referitor la specificul din sfera politică ori termenul de la care se aplică ori renunță la acesta a spus Bernhard Url, viitorul președinte al rețelei de agenții.

2015 – anul dezvoltării depline a programelor de încurajare a angajării tinerilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 septembrie 2016, 10:30

Raportul anual EurWork referitor la condițiile de muncă din Uniunea Europeană a fost realizat în baza contribuției a 80 de participanți din rețeaua Eurofound. Concluziile acestui raport au arătat că anul 2015 a adus o ușoară creștere a numărului locurilor de muncă și o scădere a șomajului. PIB-ul pe cap de locuitor din Uniunea Europeană a depășit pentru prima dată valoarea celui ante-criză, dar recuperarea este inegală între țările memebre. Media de lucru a fost de 37,1 ore de lucru pe săptămînă, în ușoară scădere față de anul 2008 cînd s-a lucrat, în medie, 37,8 ore pe săptămână.

Anul 2015 a fost anul dezvoltării depline a programelor de încurajare a angajării tinerilor iar scrierea ori rescrierea rugulior privind condițiile de muncă a oferit Comisiei posibilitatea propunerii unei legislații a muncii clarificată și simplificată în ceea ce privește numărul de ore de lucru, sănătatea și siguranța la locul de muncă. Un control mai atent din partea Uniunii Europene a dus la modificări ale legislației pensiilor cu consecința prelungirii duratei de muncă în majoritatea țărilor. Reformele legislative de pe piața muncii continuă să fie un subiect de dezbatere. Care sunt elementele cuprinse în raportul EurWork în ceea ce privește România, Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara:

In privinta categoriei de analiza a „Riscuri psiholosociale” – putem spune ca romanii muncesc mai putin si sunt mai relaxati. Evolutia intensitatii muncii in ultimii ani este negativa – daca in anul 2000, 67.7% dintre romani lucrau cel putin un sfert din timp cu deadline-uri precise, in 2005, procentajul a scazut la 62.7%, iar in 2010 la 59.7%. De asemenea, numarul romanilor care muncesc 10 ore / zi – o data sau de mai multe ori pe luna, a scazut de la 45% in 2000, la 34% in 2010. In ceea ce priveste numarul persoanelor care s-au simtit discriminate in ultimul an, procentul a ramas aproximativ constant – de 4.7%.

In ceea ce priveste dialogul social – în primul semestru al anului 2016, modelul  de dialog social a rămas neschimbat, dar relațiile industriale par sa fie din ce în ce conflictuale. Federațiile și confederațiile sindicale se străduiesc să-și reînnoiască reprezentativitatea, dar acest efort nu se transforma într-un dialog social mai eficient și relațiile industriale sunt tensionate.

Guvernul continuă eforturile împotriva muncii nedeclarate. Noul Cod Fiscal care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, a eliminat posibilitatea (legala) de a presta activitati independente pentru persoanele care nu sunt înregistrate ca atare. Acest lucru probabil va duce la o reducere a riscului de muncă nedeclarată.

Conform raportului EurWork, în anul 2015 a crescut gradul de conștientizare a problemei angajărilor nestandardizate având ca rezultat noi politici care, dacă nu sunt neapărat o îmbunătățire a condițiilor de muncă, sunt manifestări ale voinței politice de a influența dimensiunea abuzurilor în contractele de muncă atipice.

În ceea ce privește gradul de stres, 27% dintre angajații din UE au declarat că resimt stres la locul de muncă și o proporție similară că sănătatea le-a fost afectată ca urmare a muncii depuse. În concluzie, cu toate că inovarea face parte din politica în domeniu a UE, se apreciază că este necesară o abordare mai vastă a legislației, inclusiv în domenii precum chestiunile organizaționale, inovările tehnologice sau implementarea unor practici care să permită implicarea acționarilor, a tuturor părților interesate la toate nivelurile unei organizații.

Reducerea decalajului digital, un obiectiv pentru România

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 august 2016, 10:30

Piața comună europeană a intrat într-o eră a pieței comune digitale capabilă să ofere servicii și bunuri modificând regulamentele naționale și coagulând 28 de piețe unice în una singură. Această transformare ar crea sute de mii de noi locuri de muncă și ar însemna aproximativ 415 miliarde de euro, anual, pentru economia Uniunii.

Conform unui studiu de specialitate în următorii 20 de ani mai bine de jumătate din locurile de muncă din prezent vor fi automatizate. Progresele făcute în domeniul inteligenței artificiale, al automatizării de înaltă tehnologie, în robotică, va înlocui meseriile slab remunerate ce presupun un nivel scăzut de instruire. Sesiunea de seminarii organizată în primăvara acestui an la Dublin a adunat laolaltă reprezentanți ai sectorului public și privat care într-un sistem de lucru intens interactiv s-au concentrat asupra evaluării impactului pe care îl are procesul de digitalizare asupra muncii, a organizării firmelor, a nivelului de pregătire al angajaților. Întrebarea cheie este în ce măsură dialogul social poate maximiza beneficiile transformărilor tehnologice. Discuția primei sesiuni va fi completată de o a doua ce se va desfășura la Berlin în luna octombrie a acestui an. Obiectivul pentru România este reducerea decalajului digital ne spune Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara:

Locul României în acest tablou de bord (digital scoreboard) nu este unul foarte bun din punct de vedere al Indexului de Economie și Societate Digitală țara noastră fiind pe locul 28 și fiind inclusă în grupul statelor ce sunt în faza de recuperare a decalajului. La nivel de conectivitate, deși se știe că România are un preț mic pentru servicii broadband, totuși raportat la venitul mediu pe economie acesta este cu mult peste media europeană (2.7% față de 1.3%). În privința indicatorului de capital uman există în România o proporție semnificativă de persoane ce nu au folosit niciodată internetul (32%) și un procent mic de angajați pe piața IT (2.7%). Printre puținii indicatori care depășesc media europeană este cel de utilizare a rețelelor sociale (78% dintre utilizatorii de internet față de 63% în UE). Comisia Europeană promovează diverse inițiative cu scopul de a spori formarea aptitudinilor digitale atât pentru forța de muncă cât și pentru consumatori, prin modernizarea educației, valorificarea tehnologiilor digitale pentru învățare și pentru validarea de aptitudini și prin anticiparea și analiza nevoilor de aptitudini. În prezent se estimează un deficit de peste 750 000 profesioniști IT până în 2020.

În acest context, Centrul Europe Direct Timișoara, împreună cu partenerii, a desfășurat o a doua ediție a Școlii de Vară de Programare #WeSpeakCode pentru elevi din clasele 1-12. Pe langa participarea la diverse ateliere de programare, organizatorii au inclus în programul școlii de vară și vizite la companii cu profil IT din Timișoara.

Strategia Pieței Digitale Unice care formează cadrul de dezvoltare în domeniu la nivelul Uniunii se sprijină pe trei piloni: facilitarea accesului la produse digitale și servicii, crearea unui mediu în care rețelele digitale și serviciile să se poată dezvolta și asigurarea creșterii economice pe baza dezvoltării digitale.

Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ECRIS va fi extins

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iunie 2016, 10:30

Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ECRIS va fi extins pentru a include şi cetăţenii din afara Uniunii Europene. Astfel se va îmbunătăţi semnificativ schimbul de informaţii relevante.  Este nevoie ca Parlamentul European şi Comisia Europeană  să ia măsuri în acest sens pentru ca toate ţările să poată face schimb de informaţii privind antecedentele, privind condamnările penale, spune Maria Ciorba, consilier Centrul Europe Direct Timişoara.

Deputații susţin că statele membre ar trebui să poată utiliza sistemul ECRIS şi pentru a transmite informații referitoare la infracțiuni legate de terorism sau alte infracțiuni grave pe care le-au primit în mod  bilateral dintr-o țară terță. Ei doresc ca Europol și agenția de frontieră Frontex, să poată accesa baza de date,  pe baza unei cereri, pentru fiecare caz în parte. Inițiativa, înscrisă în Agenda europeană privind securitatea, va asigura valorificarea la maximum a potențialului ECRIS.  În prezent, prin intermediul ECRIS,  statele membre își transmit anual aproximativ 300.000 de cereri de informații privind condamnările penale anterioare de pe teritoriul spațiului comunitar.

Sistemul ECRIS ar trebui să includă şi stocarea amprentelor digitale, mai afirmă Maria Ciorba, consilier Centrul Europe Direct Timişoara

Deputații europeni doresc, de asemenea, ca sistemul să fie utilizat pentru verificarea cazierelor judiciare ale persoanelor care doresc să lucreze cu copii. Angajatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita informații cu privire la condamnările penale ale unei persoane. Aceelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în cazul celor care intenționează să lucreze cu persoanele cu handicap sau în vârstă. Deputaţii europeni sunt de părere că trebuie monitorizat cine intră în UE, și găsite persoanele care ar putea reprezenta o amenințare. 

În urma acestor măsuri, Uniunea Europeană va fi mai sigură, a concluzionat Maria Ciorba.

La începutul anului, Comisia Europeană a propus facilitarea, la nivelul Uniunii, a schimbului de informații  privind cazierele judiciare ale cetățenilor din afara UE,  prin îmbunătățirea sistemului european de informații cu  privire la cazierele judiciare.  Astfel, sistemul ECRIS, care a fost lansat în 2012 şi este în prezent utilizat pentru schimbul de informaţii între statele membre cu privire la cazierele judiciare ale cetăţenilor Uniunii, va permite accesul rapid şi eficient  al  autorităţilor naţionale la informaţii privind  condamnările penale pe care resortisanţii ţărilor terţe le-au suferit pe teritoriul Uniunii Europene.

Sistemul ECRIS este un pas extrem de important pe fondul actualei crize a migraţiei din Europa şi al atentatelor teroriste.  Deşi în prezent este posibil schimbul de informaţii privind condamnările penale prin intermediul ECRIS, nu există nicio procedură sau mecanism care să permită un schimb eficient. Uneori acest schimb este ineficient şi incomplet.

Persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz vor putea utiliza mai uşor internetul

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz vor putea utiliza mai uşor internetul. Toate website-urile din sectorul public vor trebui să fie accesibile tuturor, fără diferenţe.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să asigure persoanelor cu handicap, în condiții de egalitate cu celelalte persoane, la tehnologia informației și comunicațiilor, inclusiv la internet. Comisia Europeană a venit cu o propunere în acest sens încă din decembrie 2012, însă abia acum a fost luată o decizie.

Explică Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Plecând de la pricipiul că website-urile organismelor publice şi aplicaţiile mobile pentru servicii publice trebuie să fie accesibile tuturor cetăţenilor şi înţelese de aceştia, fie că este vorba de transmiterea unei declaraţii fiscale, de plata unei taxe sau de înscrierea unui copil la şcoala, la începutul lunii mai, negociatorii PE, ai Consiliului şi ai Comisiei Europene au convenit asupra primelor norme ale UE care să aducă societatea europeană a secolului 21 la un nivel adecvat privind accesul la internet şi servicii publice.

Măsurile directivei vizează îmbunătăţirea accesului la site-urile web şi la aplicaţiile mobile ale organismelor din sectorul public, în special pentru persoanele nevăzătoare şi cele surde sau cu deficienţe de auz, contribuind astfel la crearea unei societăţi digitale favorabile incluziunii şi la valorificarea avantajelor pieţei unice digitale.

În condiţiile în care, în prezent, peste 80 de milioane de cetăţeni europeni sunt afectaţi de un handicap şi, conform estimărilor, numărul acestora va creşte ajungând în 2020, la circa 120 de milioane, este absolut necesar ca măsurile privind accesibilizarea informaţiilor de interes public şi a serviciilor organismelor publice să fie luate în cel mai scurt timp de toate statele membre.

Textul convenit al directivei acoperă site-urile web şi aplicaţiile mobile ale organismelor din sectorul public. Excepţie fac societăţile de radiodifuziune şi transmisiile în direct pe internet.

De asemenea, directiva specifică standardele pentru îmbunătăţirea accesului site-urilor şi a aplicaţiilor mobile. Acestea prevăd, de exemplu, că, pentru imagini, trebuie să fie disponibile texte sau că navigarea pe internet trebuie să fie posibilă fără mouse, care poate fi dificil de utilizat de către unele persoane cu handicap.

Directiva mai impune statelor membre să monitorizeze cu regularitate site-urile web şi aplicaţiile mobile şi să transmită Comisiei Europene, rapoarte periodice cu privire la acestea, care vor fi făcute publice.

După aprobarea formală a textului directivei de Parlamentul European şi Consiliu, statele membre vor avea la dispoziţie 21 de luni pentru transpunerea măsurilor în legislaţiile lor naţionale.

Îmbunătățirea accesului la internet pentru cetăţenii cu deficiențe de auz şi vedere reprezintă una dintre priorităţi, fiind cuprinsă şi în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap. Asta  în condiţiile în care peste 167 de milioane de oameni au un handicap, medical sau din cauza vârstei.

UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 ianuarie 2016, 09:32

În ciuda succesului înregistrat de programele UE anterioare, drumurile europene sunt încă departe de a fi sigure. În 2009, 35 000 de persoane au murit în accidente rutiere şi peste 1,7 milioane au fost rănite. UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50% până în 2020. Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru evaluarea normelor privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcarea reglementărilor în materie de siguranță rutieră.

Scopul acestei consultări este de a realiza o evaluare a eficacității normelor în vigoare și a relevanței domeniului lor de aplicare. În funcție de rezultate, Comisia poate face propuneri cu privire la o serie de aspecte, inclusiv în ce privește evaluarea impactului. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.

”Încurajarea participanților la trafic să respecte normele de bază în ceea ce privește siguranța rutieră este un element esențial în strategia dedicată. Pentru respectarea legii, urmărirea și pedepsirea infracțiunilor sunt necesare. Controalele ar trebui să fie sistematice, iar sancțiunile ar trebui să fie eficiente și aplicate tuturor infractorilor, nu numai rezidenților”.

Directiva Uniunii Europene oferă acces la date privind înmatricularea vehiculelor, cu scopul identificării infractorilor nerezidenți. Deschisă la finele anului trecut, o consultare publică stă la dispoziția tuturor cetățenilor până în 19 febr. Chestionarul la care suntem invitați să răspundem cuprinde întrebări de genul: Ce credeți despre sancționarea șoferilor rezidenți, in comparative cu cei ne-rezidenți, in cazul încălcării regulilor de trafic rutier? Cum evaluați calitatea informării oferită de autoritățile țărilor prin care tranzitați? Ați primit vreodată o cerere de plată a unei amenzi din partea unui alt stat el UE? Dacă da, ați plătit amenda? Despre obiectivele acestei consultări, Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara: ”Directiva cu privire la schimbul de informații transfrontalier contribuie la identificarea conducătorilor auto care au comis infracțiuni legate de siguranța rutieră , cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a avut loc infracțiunea. Pe baza studiilor și a chestionarelor completate, Comisia va prezenta la finele acestui an un raport în care va evalua:

• eficacitatea Directivei privind reducerea numărului de decese pe drumurile europene,
• aplicația electronică pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor,
• necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și de a propune criterii comune privind procedurile de urmărire în cazul neplății unei sancțiuni financiare,
• necesitatea dezvoltării de standarde comune pentru echipamentele automate de verificare și pentru proceduri pentru a asigura o mai mare convergență a aplicării normelor de trafic rutier de către statele membre”.

Conducătorii auto ne-rezidenți reprezintă 5% din traficul rutier în Uniunea Europeană dar aproximativ 15% din amenzile pentru condus cu viteză peste limita legală. În țări precum Franța unde turismul de tranzit e foarte ridicat amenzile pentru depășirea vitezei legale ajunge până la 40-50% în sezon pentru ne-rezidenți. Acest lucru duce la o mai mare nevoie de control interstatal în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și Spania. Cetățenii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile comerciale și companiile sunt invitate să participe la consultare, completând chestionarul într-una din limbile oficiale ale UE, chestionar disponibil on-line doar în limba engleză pe pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2015, 10:20

Conform sondajului eurobarometru standard din primavara 2015 si publicat la finele lunii iulie, tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, iar încrederea în UE a crescut din luna noiembrie a anului trecut. În plus, cetățenii văd imigrația ca fiind cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în prezent. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Întrebați despre ce îi preocupă mai mult, cetățenii au plasat imigrația pe primul loc în topul subiectelor cel mai des citate în prezent la nivelul Uniunii Europene. Cu 14 puncte procentuale mai mult, reprezentînd 38 % din numărul respondenților, imigrația este în prezent cu mult înaintea situației economice care preocupă 27 % din totalul celor chestionați (în scădere cu 6 puncte procentuale), a șomajului, menționat de 24 % dintre respondenți (cifră în scădere cu 5 puncte procentuale) și a finanțelor publice ale statelor membre care îngrijorează 23 % dintre respodenți, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu sondajul precedent. Care este situația economiei naționale în sondaje? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

38% dintre europeni consideră că este „foarte bună”, în timp ce doar 18% dintre români consideră că e bună. 59% dintre europeni consideră că este „foarte rea” (situația economiei naționale) față de români care în proporție de 79% spun că economia națională este într-o situație foarte rea. In schimb, în ceea ce privește evoluția în următoarele 12 luni, românii sunt mai pozitivi decît media europeană. 30% dintre români așteaptă o îmbunătățire, față de media europeană de doar 26%. Șomajul este cea mai mare problemă națională identificată de europeni, în proporție de 42%, față de răspunsul românilor care se situează la 26%.

Ce se poate spune despre felul în care este percepută Uniunea Europeană?

Imaginea Uniunii Europene continuă să se îmbunătățească. Nivelul de încredere a crescut de la 39 % în luna noiembrie a anului trecut la 41 % în mai 2015. Increderea românilor în instituțiile europene se menține la un nivel foarte ridicat, cu un procent de 68%.

Strategia Europa 2020 presupune un set de obiective, programe, vizate a fi atinse pînă în 2020. Cum apreciază românii obiectivele strategiei 2020? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

60% dintre români consideră că obiectivul de a crește eficiența energetica cu 20% pînă în anul 2020 este corect. 66% dintre romani considera ca este realist obiectivul de crestere cu 20% a aportului energiilor renenerabile în necesarul total de energie al Uniunii. Putem spune că, la modul general, mai mult de jumătate dintre români consideră că aceste obiective sînt niște obiective realiste; fiecare dintre ele.

Referitor la obiectivul de a reduce pînă în 2020 cu un sfert numărul europenilor care trăiesc sub limita de sărăcie, 60% dintre români consideră că este un obiectiv realist față de media europeană de 45%.

Grecia a activat mecanismul de protecție civilă al UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2015, 08:00

Mii de hectare de pădure sunt mistuite anual de flăcări. Deși țările din sudul Europei prezintă cel mai mare risc de incendii forestiere, niciun stat nu este ferit. Atunci când autorităţile naționale sunt depășite, se activează mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul Greciei. Explică Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.

Premierul elen Alexis Tsipras a cerut ajutorul statelor europene pentru a stinge mai repede incendiile de vegetaţie. Trei sate din sudul Greciei au fost evacuate din calea flăcărilor. Franţa s-a numărat printre ţările care au răspuns prompt solicităriii şi au trimis două avioane speciale şi unul de recunoaştere. În prezent situaţia este sub control, însă riscul rămâne. Poliţia din Atena a arestat doi bărbaţi, un grec şi un bulgar, suspectaţi că au contribuit involuntar la declanşarea incendiilor care au făcut ravagii.

Incendiile de pădure sunt frecvente vara în Grecia, din cauza vânturile puternice şi temperaturile ridicate. Cel mai devastator incendiu a fost înregistrat în 2007, când au murit zeci de persoane şi mii de hectare de pădure au fost distruse.

Atunci când avem de-a face cu un dezastru, fiecare minut contează. Un răspuns imediat, coordonat şi pre-planificat salvează vieţi. Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgenţă a fost înființat în mai 2013, exact pentru acest motiv: pentru a permite Uniunii Europene şi statelor sale membre să răspundă rapid și în mod eficient la copleşitoarele dezastre naturale şi artificiale. Centrul este noua ‘inimă operațională’ a mecanismului de protecție civilă. El colectează și analizează informații în timp real, are capacitatea de a coordona acțiuni de intervenție simultane, în diferite zone, timp de 24 de ore / 7 zile pe săptămână.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a monitorizat peste 300 de dezastre și a primit mai mult de 200 de cereri de asistență. A intervenit în unele dintre cele mai devastatoare dezastre, spune Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.

În 2012 au existat nouă cereri de asistență. Este vorba de Bulgaria, Muntenegru, Albania, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Grecia și Portugalia, care au solicitat sprijin aerian. De asemnea Spania a deschis un caz de pre-alertă. În 2013, Mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă a fost activat pentru a răspunde cererilor de asistență pentru incendii forestiere în Bosnia Herțegovina și Portugalia, precum și pentru o pre-alertă în Bulgaria. În 2014, au existat cereri de asistență din Suedia și Grecia.

Legislația mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost revizuită în 2013. Atunci a fost creat un centru de răspuns pentru situaţii de urgenţă al Uniunii Europene, care are scopul de a monitoriza activ riscul incendiilor forestiere și incidența în întreaga Europă. Pe parcursul perioadei de vară, sunt organizate conferințe video săptămânale cu țările cu risc ridicat de incendii forestiere: Croația, Franța. Grecia, Italia Portugalia și Spania.

Uniunea Europeană este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume şi ajută anual peste 120 de milioane de persoane.

O invenție românească are şanse să fie premiată de Comisia Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2015, 09:10

O invenție românească – casa care combină o performanță energetică ridicată cu costuri operaționale scăzute, dedicată în special familiilor sau cuplurilor tinere s-a calificat în finala concursului de proiecte RegioStars şi are şanse să fie premiată de Comisia Europeană. Detaliază Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

Proiectul Consiliului Judeţean Caraş-Severin intitulat Mild-Home ce a avut drept scop definirea, proiectarea şi stimularea construirii de case ecologice a ajuns în finala concursului european RegioStars. Derulat împreună cu Centrul pentru Promovarea Energiei Curate și Eficiente din România, proiectul a avut o valoare de aproximativ 2 milioane de euro şi s-a finalizat în 31 decembrie 2014. În ce a constat exact ne spune Camelia Şusco, director compartiment comunicare şi mass-media în cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Proiectul şi-a propus să realizeze case ecologice concepute pentru aşezările ecologice în zonele din sud-estul Europei, pe baza unui model comun adaptat nevoilor locale. Una dintre activităţile principale ale proiectului a constatat în organizarea a opt concursuri de idei în ţările partenere. Pentru România, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a propus desfăşurarea acestui concurs la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara. Primele trei lucrări selectate au fost prezentate în cadrul săptămânii transnaţionale de schimb de experienţă din Ungaria, iar cea mai bună lucrare a participat la târgul Construma din Budapesta.

Ţările partenere în proiectul Mild-Home au fost Italia, Austria, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Serbia. Premiile RegioStars, ajunse la cea de-a VIII-a ediţie recompensează cele mai inspiratoare și inovatoare proiecte regionale derulate cu fonduri europene. Atunci când s-a făcut selectarea s-a ţinut cont de impact, durabilitate şi de parteneriatele create, spune Maria Ciorba, consilier de informare în cadrul Centrului Europe Direct Timişoara.

Din totalul de 143 de proiecte intrate în competiţie, pentru marea finală au fost selectate 17 proiecte. Dintre acestea doar patru vor fi ales câştigătoare în patru domenii: dezvoltarea IMM-urilor, eficienţa energetică, incluziune socială şi dezvoltare urbană. Acestea vor fi anunțate în cadrul evenimentului OPEN DAYS, care va avea loc la Bruxelles în perioada 12 – 15 octombrie. Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională, a declarat în legătură cu selecția: Faptul de a ajunge în finala premiilor RegioStars nu reprezintă numai o etichetă de calitate aplicată unui proiect excelent, ci înseamnă, de asemenea, pentru regiunile și orașele implicate, recunoașterea internațională a modului inovator și creativ în care au ales să valorifice fondurile Uniunii Europene.

Nominalizarea la premiile RegioStars vine după ce anul trecut un alt proiect al Consiliului Judeţean Caraş-Severin a fost premiat. Este vorba de un proiect transfrontalier cu Serbia care permite medicilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa şi unităţilor medicale din Vârşeţ şi Zitişte să colaboreze prin intermediul unui sistem medical, unic, ce facilitează acordarea de asistenţă medicală la distanţă.

Comisia Europeană a acordat 6,86 de milioane de euro României pentru distribuirea de fructele și legume în școli

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 martie 2015, 10:31

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, 18 mart., aprobarea bugetului programului european de distribuire a fructelor şi legumelor în şcoli. Programul „Fructe şi legume în şcoli” a fost iniţiat ca urmare a scăderii consumului de fructe şi legume în rândul copiilor. Din 2004, programul finanţează şi iniţiative educaţionale care explică beneficiile consumului de fructe şi legume. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Comisia Europeană a acordat 6,86 de milioane de euro României din totalul de 150 de milioane pentru programul european de distribuire a fructelor și legumelor în școli. Suma reprezintă 89% din totalul necesar, urmând ca restul de bani să vină din partea statului sau a mediului privat. Maria Ciorbă, reprezentant al Centrului de Informare Europe Direct Timişoara:

Studii de specialitate arată că există 22 de milioane de copii supraponderali în Uniunea Europeană, dintre care 5,1 milioane suferă de obezitate, tendinţa fiind de creştere. Din această cauză alimentația sănătoasă are o importanță vitală pentru tânăra generație.

Programul „Fructe în școli” își propune combaterea tendinței generale de consum din ce în ce mai redus al legumelor și fructelor de către copii și adolescenți. Nutriția este un factor cheie în combaterea problemelor de sănătate asociate unei alimentații sărăcăcioase, astfel că inițiativa CE de susținere a consumului de legume și fructe în rândul tinerilor contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos. Începând cu 2014, această schemă sprijină și anumite măsuri educative ce explică potențialele beneficii ale acestui stil de viață.

Europarlamentarul Daciana Sârbu care activează în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European fiind în același timp vicepreședintă a Comisiei de mediu și sănătate publică a legislativului comunitar, notează pe pagina oficală a Parlamentului European: „Producția de fructe în Europa este în tendință de scădere, iar unii fermieri se confruntă cu dificultăți legate de punerea pe piață a fructelor. În general, micii fermieri nu fac parte din organizații de producători și puterea lor de negociere în cadrul lanțului de aprovizionare este foarte redusă. Planurile de implementare ale programului -Fructe în școli- trebuie să garanteze încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare și producția locală de fructe. Dacă fructele sunt aduse de la mii de kilometri distanță pentru a fi distribuite în școli, impactul asupra mediului este mai mare și, în același timp, producătorii locali sunt defavorizați. Maria Ciorbă, reprezentant al Centrului de Informare Europe Direct Timişoara completează:

Strategia României privind programul de încurajare al copnsumului de fructe în şcoli are ca obiective: conştientizarea elevilor asupra unei alimentaţii sănătoase bazate pe consumul de fructe şi legume proaspete, deprinderea şi fixarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. Pentru anul şcolar în curs care prevede distribuirea cîte unui măr pe zi fiecărui elev din clasele I-VIII contribuţia UE este de aproape 6,87 milioane de euro la care se adugă, din eforturi naţionale, aproximativ 8,53 milioane de euro.

Programul prin care elevii români sunt încurajați să aibă un stil de viață sănătos va fi în continuare finanțat de către Comisia Europeană. Programul „Fructe şi legume în şcoli”, creat în 2009, îşi propune să distribuie fructe şi legume în şcoli, având ca obiectiv furnizarea de astfel de produse pentru aproximativ 12 milioane de copii cu vârste între 6 şi 10 ani din cele 25 de state membre participante (Finlanda, Suedia şi Marea Britanie au decis să se retragă din acest program, de la 1 august 2015).

Reutilizarea apei reziduale nu este o practică răspândită în Europa

Publicat de Stefania Grigore, 14 august 2014, 09:30

În prezent, majoritatea apei provenite de la stațiilor de tratare a apelor urbane este vărsată înapoi în râuri și lacuri.

Creşterea gradului de reutilizare a apei va contribui la reducerea secetei,în condiţiile în care schimbările climatice globale exercită o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă, spune Maria Ciorba, consilier Europe Direct Timişoara.

Reutilizarea apei are nişte avantaje, precum scăderea costurile de tratare a apei, reducerea riscului de contaminare şi reducerea impactului asupra mediului. În această perioadă, Comisia Europeană a lansat două consultări publice pe tema apei şi îi invită pe cetăţenii din cele 28 de state să îşi exprime punctul de vedere. Una dintre consultări vizează îmbunătăţirea aprovizionării cu apă potabilă în Uniunea Europeană, garantând accesul tuturor la o apă curată, sigură şi la preţuri rezonabile. Cea de-a doua consultare este deschisă până la data de 7 noiembrie şi doreşte să identifice şi să evalueze cele mai potrivite modalităţi pentru reutilizarea apei, asigurând în acelaşi timp sănătatea cetăţenilor, siguranţa mediului şi comerţul liber de produse alimentare.

Rezultatele acestei consultări vor fi incluse într-un studiu de impact care acoperă toate domeniile majore cu potenţial de refolosire a apei: agricultura, domeniul urban, cel industrial, reîncărcarea apelor subterane, dar şi utilizarea acesteia în activităţi de agrement, de exemplu, apa din bazinele de înot sau irigarea terenurilor de golf. În2015, Comisia intenţionează să prezinte o propunere oficială cu privire la reutilizarea apei în Europa.

În 2006 s-a estimat că volumul total al apelor reziduale tratate reutilizate în Uniunea Europeană se ridică la 964 mm3/an. Cea mai frecventă este reutilizarea apei în agricultură, prin irigare. Până în 2025 se preconizează un volum de ape reziduale reutilizate de 3.222 mm3/an.

România prezintă un potenţial estimat de aproximativ 30mm3/an.
În prezent, gospodărirea apelor uzate este departe de a fi satisfăcătoare. Aproximativ 25 % din apele uzate sunt direct descărcate în apele receptoare, fără a fi epurate. Mai mult de 67 % din staţiile de epurare orăşeneşti sunt mai vechi de 15 ani.

În judeţul Caraş-Severin, apa reziduală nu este reutilizată şi există cazuri în care este descărcată în râuri fără a fi epurată, şi asta din cauza lipsei unor staţii. De exemplu, la Moldova Nouă, apa reziduală se varsă în Dunăre. Toate aceste probleme vor fi însă rezolvate. Operatorul regiona lde apă şi canal AquaCaraş are în derulare un proiect din fonduri europene care prevede construcţia de staţii de epurare în toate oraşele unde acestea nu există..

Percepţia europenilor schimbată în bine …

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2014, 15:01

Primul sondaj de opinie realizat după alegerile europarlamentare din luna mai arată că percepţia europenilor s-a schimbat în bine.

42% dintre cetăţeni consideră că părerea lor contează în Uniunea Europeană, o cifră record comparativ cu statisticile din ultimii 10 ani.  Faţă de noiembrie 2013, numărul europenilor care cred că părerea lor contează a crescut cu 13%. În România, doar 35% din populaţie are acest sentiment, în timp ce în ţara vecină, în Bulgaria, 42% dintre cetăţeni consideră că părerea loc contează în Uniunea Europeană. Pe primul loc la acest capitol este Suedia, cu un procent de 78%, iar pe ultimul, la egalitate, Italia şi Letonia.

Raportul mai relevă evoluţii şi cu privire la situaţia economică actuală,  spune Maria Ciorba, consilier Europe Direct Timişoara.

Rezultatele sondajului arată că cele mai importante probleme cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană sunt dominate de teme economice. Atunci când li s-a cerut să identifice cele două preocupări principale, respondenţii, peste 28.000 de cetăţenii europeni din cele 28 de state au menţionat diferite aspecte economice. Astfel pe primul loc este situaţia economică, cu un procent de 39%. Pe locul al doilea este şomajul cu un procent de 34%. Toate acestea sunt însă în scădere faţă de ultimul sondaj eurobarometru realizat în toamna anului 2013. În situaţia geopolitică actuală nu este surprinzător interesul crescut arătat de europeni pentru gestionarea problemei migraţiei şi pentru creşterea influenţei UE la nivel mondial. Astfel problema migraţiei cu o creştere de cinci puncte procentuale se află pe locul patru în interesul europenilor, iar creşterea influenţei Uniunii Europene la nivel mondial se află pe locul şase cu o creştere de două puncte procentuale.

Conform primului sondaj de opinie realizat după alegerile pentru Parlamentul European, optimismul cu privire la situaţia economică şi la viitorul Uniunii este în creştere. În creştere este şi sprijinul pentru moneda euro, peste jumătate dintre cetăţenii europeni s-au pronunţat în favoarea acesteia. În Lituania, ţară care se pregăteşte să adopte moneda unică europeană s-a constatat o creştere cu 10 procente faţă de toamna anului trecut. În România, 63% dintre persoanele chestionate s-au declarat în favoarea monedei euro. Estonia se află pe primul loc în ceea ce priveşte sprijinul pentru moneda unică europeană, 80% din populaţie s-a pronunţat pentru. La polul opus se află Marea Britanie, unde 16% dintre cetăţeni s-au declarat în favoarea monedei euro.

La întrebarea “Sunteţi optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene”, 56% au răspuns da, înregistrându-se o creştere cu cinci puncte procentuale a numărului celor care se declară optimiști faţă de luna noiembrie a anului trecut.

Comisia Europeană a realizat pentru prima oară, un studiu referitor la obezitatea infantilă

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iulie 2014, 08:49

Comisia Europeană a realizat pentru prima oară, un studiu care inventariază politicile privind alimentaţia în şcoli, ca parte a eforturilor de reducere a obezităţii infantile.

Toate ţările cuprinse în studiu,cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia şi Elveţia au orientări privind alimentaţia în şcoli, însă acestea variază considerabil, de la dimensiunea porţiilor de mâncare până la amplasarea automatelor de băuturi în şcoli. Aproximativ jumătate dintre ţările studiate au interzis distribuitoarele. Majoritatea sprijină accesul gratuit la apă potabilă proaspătă. Nici dulciurile şi gustările nu sunt permise.

Inventarierea s-a realizat cu ajutorul grupului pentru nutriţie şi activitate fizică al Uniunii Europene, spune Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Au fost mai multe criterii care au fost luate în considerare, inclusiv modul de alcătuire al meniurilorpentru copii în şcoli, acceptarea sau nu a companiilor de catering cu diferite produse care sunt nerecomandate copiilor. Toate aceste lucruri au fost analizate şi s-a realizat această radiografie la nivel european. Scopul a fost de a crea un plan de acţiune pentru următorii ani, în perioada 2014-2020, care să prevină şi să combată obezitatea la copii.

România se află printre statele care au în vigoare norme obligatorii privind alimentaţia corectă în şcoli. Încă de acum câţiva ani a impus restricţii la comercializarea produselor alimentare nesănătoase în instituţiile de învăţământ şi în preajma acestora, spune Ioan Moatăr, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin.

Magazinele care comercializează în interiorul unităţilor de învăţământ, ele au un regim special, în sensul că desfac doar produse preambulate şi nicidecum băuturi alcoolice sau ţigări. Cât despre despre magazinele care se află în apropierea unităţilor de învăţământ, conform legii, acestea trebuie să fie la o distanţă de cel puţin 500 de metri de unitatea de învăţământ.

În 2008, Ministerul Sănătăţii a stabilit o listă cu alimentele care sunt interzise în şcoli, cum ar fi chipsuri, hamburgeri, alune, prăjituri, bomboane sau sucuri carbogazoase.

Obezitatea infantilă a ajuns la proporţii alarmante în Uniunea Europeană şi trebuie neapărat luate măsuri, spune Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Aproape o treime dintre copii europeni sunt supraponderali sau obezi şi riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. În acest context, şcolile sunt nişte parteneri deosebit de importanţi în efortul de a încuraja copii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase.