Home » Maria Marin

Simpozionul de la Jula, o întâlnire a dialogului ştiinţifico-cultural cu specialişti din Ungaria şi România

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 noiembrie 2017, 07:20 / actualizat: 19 noiembrie 2017, 8:33

Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria a organizat, la Jula, în zilele de 11–12 noiembrie, cel de-al XXVII-lea Simpozion anual.

Apariţia publicaţiilor de anul acesta „Simpozion”, „Lumina” şi „Izvorul” s-a realizat cu surse financiare obţinute din Fondul de subvenţii al Ministerului Resurselor Umane şi de la Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta, sprijin pentru care preşedinta institutului, doamna Maria Berényi a ţinut să mulţumească celor două instituţii chiar la începutul lucrărilor întâlnirii de anul acesta.

Programul simpozionului a fost deschis de doamna dr. Maria Berényi, directorul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria care a subliniat faptul că zilele Simpozionului reprezintă „nu numai o dată în care sărbătorim memoria şi tradiţia, ci mai ales un moment în care sărbătorim uitarea, uitarea trecutului, a greşelilor şi a datoriilor pe care le avem faţă de trecut, limba şi cultura noastră”. A mai spus că amintirile şi uitările colective reprezintă solul din care identitatea îşi extrage seva. Cea mai importantă producţie pentru o comunitate naţională mai mare sau mai mică fiind propriile mituri, capacitatea reprezentanţilor ei de a spune poveşti despre ea. O comunitate devine puternică şi stabilă, doar în momentele în care beneficiază de câteva ingrediente fundamentale: încrederea în sine şi în viitor, dacă dispune de o organizare socială cât mai bună, cu educaţie şi cultură, cu o administraţie bună, dar şi să aibă capacitatea de a crea mituri despre viitor, de a sugera oamenilor că există un viitor pentru ei şi pentru copiii lor. Avem noi oare astfel de mituri şi poveşti, avem noi ca şi comunitate viitor…?, a întrebat retoric doamna Berényi deschizând cu aceste gânduri lucrările simpozionului.

Prima comunicare prezentată i-a revenit doamnei Maria Berényi, despre cunoscutul julan David Voniga, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naşterea acestuia. David Voniga (1867–1933) a fost un ilustru ziarist, preot, apărător al drepturilor românilor şi una dintre cele mai de seamă personalităţi istorice şi culturale ale românilor din Ungaria. În memoria colectivă a comunităţii româneşti din Ungaria numele său este asociat cu revista „Lumina”, revistă scoasă de dânsul aici la Jula, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Scopul Simpozionului este de a oferi realizarea unui dialog ştiinţific-cultural, întâlnirea oferă şi posibilitatea de contact direct între acei istorici, etnografi, lingvişti, literaţi, etnologi, etc. din Ungaria şi România, care au acelaşi domeniu de activitate. Reuşindu-se în cei 27 de ani de Simpozion a se consolida un colectiv de excepţie, printre cercetătorii şi specialiştii români din Ungaria, în fiecare an la întâlnirile acestea se numără şi oameni de specialitate din România, care au făcut ca această întâlnire tradiţională să fie de prestigiu.

Lucrările simpozionului din prima zi au continuat cu prelegerile oaspeţilor sosiţi din România de la Bucureşti, Oradea, Arad, Cluj, etc. Doamna Iulia Mărgărit, Maria Marin şi Daniela Răuţu, de la Institutul de Lingvistică al Academiei Limbii Române de la Bucureşti au prezentat comunicări interesante cu observaţii paremiologice la românii din Ungaria, probleme privind literalizarea într-un dicţionar dialectal, dar şi o lucrare despre tradiţie şi inovaţie etnolingvistică în ritualul de logodnă la românii din jurul graniţei cu România.

Prof. univ. Gabriel Moisa de la Universitatea din Oradea a ţinut o prelegere despre infracţionaliatea transfrontalieră în anii 1920 ai perioadei interbelice la graniţa româno-maghiară, despre viaţa de care se loveau oamenii din Bihor (de-o parte şi de alta a graniţei în România şi Ungaria), când trebuiau să supravieţuiască, condiţiile de viaţă obligându-i să facă negustorie şi speculaţii cu alimente şi vite.

Elena Rodica Colta, etnolog din Arad, a venit de data aceasta la Jula cu o comunicare în care abordează femeia româncă din altă perspectivă, vorbind despre implicarea şi contribuţia femeilor române din Imperiu în ajutorarea soldaţilor în Primul Război Mondial.

Maria Alexandra Pantea, prof. univ. la Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad, a prezentat o lucrare despre învăţătorii români ai secolului al XIX-lea, intelectuali în lumea românească din Ungaria, în satele Bătania, Aletea, Chitighaz, etc.

Antropolog şi etnolog, Răzvan Roşu, din Cluj, prezent pentru prima dată la Jula la Simpozionul ştiinţific, a adus în faţa publicului o lucrare despre o reconsiderare a termenului de maghiarizare a românilor din Nyírség şi Sătmar, studiu întreprins în numeroasele sale cercetări de teren în diverse spaţii ale Europei (România, Ungaria, Ucraina, Serbia, Grecia) mai ales în Transilvania, pe care le-a valorificat în câteva studii antropologice. Răzvan Roşu a venit la Jula şi cu noua sa publicaţie intitulată „Multiculturalizare şi enclavizare culturală în Transilvania”.

Ultima lucrare prezentată în prima zi a întâlnirii a fost a doamnei Ana Borbély, lingvist din Budapesta, despre istoria prenumelor din Micherechi pe baza unui registru de inscripţii funerare. În încheierea serii au fost prezentate noile publicaţii ale institutului şi a fost felicitat domnul Ştefan Oroian, la rotunda vârstă de 70 de ani.

Lucrările Simpozionului s-au încheiat duminică cu câteva prelegeri interesante referitoare la românii din Ungaria. Grigore Poiendan, profesor de muzică la Micherechi a prezentat materialul său în urma cercetărilor muzicologice la Bătania şi Cenadul Unguresc. Etnografele şi cercetătoarele Stella Nicula, Elena Csobai, Emilia Martin şi Maria Berényi au prezentat lucrări despre personalităţi, tradiţii şi comunităţi din Ungaria. În lucrarea doamnei Berényi, aceasta a vorbit despre scriitori şi polititicieni români în temniţa din Vác în perioada dualismului austro-ungar. Lucrările Simpozionului vor fi publicate şi vor putea fi citite în întregime în publicaţia „Simpozion” de anul viitor.