Milioane de români au spus şi în 2017 Eu aleg România!

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 decembrie 2017, 14:08

Ediţia a IV-a a campaniei Eu aleg România! s-a încheiat astăzi cu un nou record de audienţă. Peste 1,5 milioane de ascultători au putut audia în programele Reţelei Studiourilor Regionale Radio România 100 de melodii ale românilor. Alături de aceştia, peste 3 milioane de utilizatori ai paginilor web şi o jumătate de milion de vizitatori ai paginilor reţelelor de socializare ale posturilor regionale au putut vedea filmele campaniei.

Maria Tănase, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu, Margareta Pâslaru, Holograf, Voltaj, Smiley, Andra sunt doar câţiva dintre interpreţii celor 100 de melodii ale românilor ale căror poveşti le-aţi putut asculta sau vedea în cadrul ediţiei din acest an.

Din anul 2014, în fiecare an, Radio România Regional a prezentat cel puţin 100 de motive să spui Eu aleg România! Am vizitat 100 de locuri de vis din ţară, am redescoperit împreuna 100 de români pentru istoria lumii, am cântat imnul împreună cu sportivii de aur ai României, am ascultat 100 de melodii nemuritoare ale românilor… şi povestea continuă.

Anul viitor, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918, vom prezenta Istoria românilor în 100 de momente esenţiale pentru a le transmite spre păstrare noilor generaţii, pentru că un popor care nu îşi cunoaşte şi respectă trecutul, nu are viitor.

www.eualegromania.ro – 500 de motive de mândrie naţională – locuri, evenimente şi oameni de excepţie pentru o naţiune puternică, demnă şi independentă.

Bun e vinul ghiurghiuliu – Maria Tănase

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 decembrie 2017, 08:58

Maria Tănase a fost numită, îndreptăţit, de marele istoric Nicolae Iorga „Pasărea Măiastră” şi aşa a rămas în memoria colectivă. Cântecele interpretate de cea care a reprezentat România la Expoziţia internaţională de la New York, alături de Grigoraş Dinicu, avea harul de a transmite întregul tumult al sufletului doritor de a trăi fiecare clipă cu bucurie.

Cântec de pahar înregistrat în 1932 la arhiva de folclor a Societăţii Compozitorilor Români de la Spiridon Şepteboi, “Bun e vinul ghiurghiuliu” a fost preluat de Maria Tănase şi identificat ulterior ca fiind „al ei”. Este recunoaşterea notorietăţii unui cântec impus de marele talent al interpretei.

Scriitorul Geo Bogza în ziarul ”Dimineaţa” (1938) remarca inteligenţa Mariei Tănase: „Nu se sfieşte să cânte ca o ţărancă, să culeagă de la lăutari cântecele şi să le interpreteze cu toată ardoarea”.

M-am născut lângă Carpaţi – Ion Dolănescu

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 noiembrie 2017, 08:17

Ion Dolănescu a fost unul dintre cei mai iubiţi şi mai cunoscuţi cântăreţi de muzică populară din ultima jumătate de veac. Este o constatare ce nu poate fi pusă la îndoială, deoarece dovezile de apreciere din partea publicului abundă şi se întind pe o perioadă de aproape 5 decenii, de la momentul când Ion Dolănescu debuta, în 1966, ca solist al Ansamblului “Flacăra Prahovei” din Ploieşti, până când mii de oameni l-au condus pe ultimul drum, în martie 2009.

Vocea sa catifelată, modelată cu măiestrie pentru a interpreta cântece ce ajungeau direct la sufletul românilor, i-a deschis porţile succesului şi, încurajat la răsărit de carieră şi de inegalabila Maria Tănase, Ion Dolănescu a reuşit să farmece un public care i-a rămas fidel până la moarte.

Dintre cele peste 1000 de melodii pe care le-a cântat cu har şi patos, “M-am născut lângă Carpaţi” dăinuie parcă şi mai mult în memoria colectivă a acestei naţii.

Radio Oltenia Craiova: Maria Tănase – un simbol al culturii româneşti

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 noiembrie 2017, 15:01

Între 13 – 17 noiembrie 2017, Craiova a găzduit cea de a 24-a ediție a Festivalului-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc ”Maria Tănase”, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj.
Trei seri extraordinare de spectacole-concurs, cu peste 50 de solişti în recital, o expoziţie de costume populare autentice, o sesiune de comunicări cu participare naţională, lansarea mai multor lucrări recent editate de organizatori şi, în plus, numeroase surprize, precum un nou decor, în care a fost integrat şi afişul primei ediţii, din 1969, ori transmisiunile în direct pe diverse canale media – pe scurt, așa a arătat cea de-a 24-a ediţie a Festivalului-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase” de la Craiova.

Cea care a avut ideea creării acestui extraordinar proiect cultural este etnomuzicologul Paula Dogăroiu, renumita șlefuitoare de talente, al cărei nume este legat indestructibil de festivalul de la Craiova. În semn de recunoștință pentru tot ceea ce a făcut, de-a lungul timpului, la ediția de anul acesta, doamna Paula Dogăroiu a fost numită președinte de onoare al juriului Festivalului ”Maria Tănase”.
Valoarea premiilor Festivalului ”Maria Tănase” din acest an s-a ridicat la 7500 de euro, iar trofeele festivalului au fost, şi de această dată, creaţia artistului Mihai Țopescu. Totodata, la Monetăria Statului, au fost realizate plachete cu certificat de autenticitate şi insigne.
Maria Tănase a fost, fără doar şi poate, un simbol al culturii româneşti. A rămas în memoria noastră prin vocea sa excepţională, dar şi prin carisma şi frumuseţea deosebită. A adunat de-a lungul vieţii folclorul autentic pe care a reuşit să îl transmită prin cântecele care au făcut-o celebră. Iar oltenii, care au iubit-o și au considerat-o mereu una de-a lor, i-au închinat un festival…

La Obreja-ntr-o grădină – Achim Nica

Publicat de Cristina Ion, 22 octombrie 2017, 08:53

Un cântăreţ de muzică populară este considerat valoros în Banat dacă poate cânta foarte bine o doină. Născut la 20 ianuarie 1930, în localitatea Obreja din judeţul Caraş Severin, Achim Nica avea să devină doinitorul Banatului.

Remarcat de regretata Maria Tănase, în cadrul unui festival de muzică populară organizat în Obreja, Achim Nica este chemat la Bucureşti pentru înregistrări. Debutează la Radiodifuziunea Română cu propria creaţie: “La Obreja-ntr-o grădină” – melodia care îl va face celebru. Devenită un imn al bănăţenilor, doina la Obreja-ntr-o grădină reflectă toată dragostea lui Achim Nica pentru locurile natale, după cum avea să afirme după ani şi ani.

“La Obreja-ntr-o grădină” este piesa care i-a adus renumele micii localităţi din Valea Almăjului, doina care le mai alină dorul obrejenilor plecaţi de acasă, după cum spune şi compozitorul de muzică populară, Simion Ţeicu.

M-a făcut mama oltean – Ion Luican

Publicat de Cristina Ion, 19 septembrie 2017, 05:19

Legendarul lăutar al Craiovei, Niţă Băloi, a compus melodia “M-a făcut mama oltean” în 1809, în cinstea lui Iancu Jianu, după ce faimosul haiduc învinsese oastea lui Paşa Pazvant Oglu la Vidin, răzbunându-se astfel faţă de ororile făcute de acesta oraşului Craiova în anii 1799 – 1800, când Pazvant a incendiat şi a distrus mai multe case şi moşii de pe teritoriul Băniei.

La întoarcerea de la Vidin, în Craiova a fost o bucurie nespus de mare, Iancu Jianu fiind primit ca un erou, deoarece îi scăpase de un personaj de temut al acelor vremuri. De altfel, şi din conţinutul textului îndrăgitului cântec se poate observa că personajul descris este văzut ca purtând “căciulă de astrahan, cojocel de miel bârsan şi cămaşă de tulpan”, straie care îl caracterizau în întregime pe Iancu Jianu.

Mai mult, Iancu Jianu era perceput de foarte mulţi ca un personaj care era pe de o parte extrem de sufletist cu cei nevoiaşi, dar şi foarte dur cu cei care îndrăzneau să-l înfurie, aspect ce se regăsește în versurile “Cin’ se ia cu mine bine, îi dau haina de pe mine,/ Cin’ se ia cu mine rău, să-l ferească Dumnezeu”.

Când eram pe Ialomiţa – Tiţa Ştefan

Publicat de Cristina Ion, 12 septembrie 2017, 23:33

Ştiaţi că există melodii care ajung să fie pentru unii artişti adevărate cărţi de identitate? Aşa s-a întâmplat şi cu piesa „Când eram pe Ialomiţa” cântată, încă din anul 1965, de interpreta de muzică populară, Tiţa Ştefan. A fost şi va rămâne, una dintre cele mai îndrăgite 100 de melodii ale românilor din toate timpurile, cerută deopotrivă la recepţiile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu, dar şi la festivaluri sau evenimente dragi, de familie. Îi aflăm împreună povestea în cadrul campaniei “Eu aleg România – Ascultă-ţi muzica! 100 de melodii ale românilor,” un proiect al reţelei regionale Radio România.

Melodia „Când eram pe Ialomiţa” a fost înregistrată, pentru întâia oară, la Radio România, în anul 1956, de către Eugenia Frunză, o interpretă de muzică populară din generaţia Mariei Tănase, Ioanei Radu sau Mariei Lătăreţu. Însă cea care a transformat această piesă într-un imn al românilor a fost Tiţa Ştefan, o artistă născută în Grecii de Jos, localitate aflată chiar la malul Ialomiţei. A auzit piesa în copilărie, la patefon, apoi, în direct, la un restaurant de lângă Intercontinental. A ştiut dintotdeauna că, într-o zi, va ajunge şi în repertoriul său, fără să-i modifice versurile. Tiţa Ştefan a debutat în anul 1960, într-o zi norocoasă, pe care nu o va uita niciodată.

 „Acest cântec a fost pentru mine ca buletinul. Un piculeţ de talent am avut şi eu de l-am băgat în sufletul oamenilor şi a şi rămas, aşa cred eu”, ne-a mărturisit interpreta

Maria Tănase – debut radiofonic memorabil

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 martie 2017, 11:27

Impactul radiofonic al unei voci poate avea efecte nebănuite asupra piblicului. Maria Tănase era o voce deja cunoscută la finele anilor ‘3o. Imprimase deja melodii la două case de discuri. Dar prezența în memoria ascultătorilor și plasare în preferințele muzicale ale acestora se vor datora prezenței la microfonul radioului public românesc.

Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a susținut „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea. La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar.

Efectul imediat a constat în comentariile specialiștilor, care au conturat o dată în plus valoarea de necontestat a unei voci și a unui repertoriu care va  aminti de fiecare dată numele Maria Tănase .

Vă oferim în continuare câteva repere ale unui portret peste timp al celei ce a făcut ca muzica populară românească să fie apreciată în lume, având ca invitați pe etnologul Cornel Duncan și pe prof.univ.dr. Vasile Macoviciuc și vă invităm să ascultați melodii păstrate în fonoteca Societății Române de Radiodifuziune.

O emisiune realizată de Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

“Maria Tanase Simfonic” pe scena Salii Polivalente din Craiova!

Publicat de Mihaela Costache, 13 septembrie 2015, 17:30

După „Mozart Rocks“, concert de rock simfonic, și „Vivaldi Colours“, spectacol de fuziune între muzica pop și cea clasică, Filarmonica „Oltenia“ propune craiovenilor, pe 25 septembrie, alt spectacol grandios pe scan Sălii Polivalente din Craiova: „Maria Tănase Simfonic“. Proiectul îi va aduce pe aceeași scenă pe Loredana și Cvartetul Bălănescu, alături de Orchestra Simfonică și Corala Academică ale Filarmonicii craiovene și Corul de copii al Liceului de Arte „Marin Sorescu“.
Folclorul simfonic este o provocare, iar Loredana și Cvartetul Bălănescu ne vor purta printr-o frumoasă poveste inspirată din folclorul românesc. Orchestrarea muzicală a concertului poartă semnătura lui Alexander Bălănescu și a Simonei Strungaru.
Detaliile tehnice nu sunt de neglijat, cu atât mai mult cu cât, la edițiile precedente, organizatorii au primit nu numai laude, ci și reproșuri din partea publicului privind sonorizarea. În acest sens, s-a apelat la serviciile unui sunetist din Anglia, David Kent, cu o bogată experiență, care a colaborat la numeroase festivaluri și concerte, inclusiv ale trupelor Pink Floyd și The Rolling Stones.
Prețul biletelor variază între 10 și 250 de lei şi sunt disponibile pe eventim.ro și la agenția de bilete a Filarmonicii „Oltenia“.

Restul este dragoste la Dimineaţa crossover

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2015, 15:17

Radio România Cultural şi Editura Casa Radio vă propun un nou proiect radiofonic care doreşte să celebreze dragostea şi, totodată, să atragă publicul către înregistrările din marea fonotecă a Radiodifuziunii. Restul este dragoste a pornit din încercarea de a găsi limbajul corespunzător lumii contemporane, artistice şi culturale, prin care se poate dialoga pe această temă.

În perioada 9 – 13 februarie, emisiunea Dimineaţa crossover, de la ora 9:05, are 10 invitaţi. Împreună dezbatem despre dragoste. Evităm limbajul superficial, inimioarele şi declaraţiile scandaloase. Căutăm o formă delicată de a vorbi despre acest fenomen, alături de regizori de teatru, actori, muzicieni, psihologi, designeri, poeţi şi scriitori. Îi ascultăm cu atenţie, pentru că filosoful Ortega Y Gasset spunea că dragostea se manifestă, în primul rând, ca atenţie faţă de celălalt. Iulia Popovici şi Radu Afrim, Corina Sabău şi Bogdan-Alexandru Stănescu, Petruţa Gheorghe, Loredana Groza şi Dragoş Bucur, Irina Iordăchescu şi Marian Pălie, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu şi Andrei (Robin) Proca sunt cei care au acceptat invitaţia noastră.

Dragoste romantică, artistică, erotism, obiceiuri, mentalităţi, fantastic, imposibil, muzică. Cu toţii suntem influenţaţi de dragoste şi intrăm pe teritoriul celor mai ascunse forţe interioare când ne îndrăgostim, nimeni n-o să dea sfaturi despre cum să i te adresezi iubitei sau iubitului. Abordăm o temă greu de manevrat, care ne pune în dificultate, pe tărâmul căreia ne simţim vulnerabili, dar despre care credem că ar trebui să se vorbească deschis. Cu dragoste.

Din înregistrări de arhivă şi din biblioteca Editurii Casa Radio îi vom avea alături pe Camil Petrescu, Maria Tănase, Ion Minulescu, Nichita Stănescu, Mariana Marin şi Mircea Cărtărescu, iar la toate acestea se adaugă înregistrări realizate de etnomuzicologul Constantin Brăiloiu la nuntă, în Someş.

Restul este dragoste – un proiect Radio România Cultural şi Editura Casa Radio, între 9 şi 13 februarie, în cadrul emisiunii Dimineaţa crossover, moderată de Maria Balabaş. Participă Daria Ghiu, redactor Editura Casa Radio şi critic de artă

Radio România Cultural – nominalizat la Prix Europa!

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 august 2014, 19:15

Documentarul Maria Tănase – Urban Soundtrack For a Diva realizat de Maria Balabaş a fost nominalizat la ediţia a 11-a a premiilor Prix Europa. Conceput pentru Storymania, una dintre liniile de programe-brand pentru Radio România Cultural, documentarul celebrează personalitatea Mariei Tănase de la a cărei naştere s-a împlinit un secol anul trecut.

Prix Europa este cel mai important eveniment anual dedicat producţiilor de radio, televiziune şi media online şi se va desfăşura la Berlin, între 18 şi 25 octombrie. Fondat în 1987, Prix Europa are ca scop evidenţierea celor mai noi concepte media şi sprijină iniţiativele care generează calitate în serviciile de difuzare, ca o necesitate pentru toţi europenii. În festival li se oferă ocazia profesioniştilor din mass-media să intre în competiţie pentru a demonstra calităţile celor mai bune producţii ale lor. Anul acesta, 294 de organizaţii din 35 de ţări, totalizând peste 650 de producţii, au intrat în competiţie pentru marele premiu. Nominalizarea producţiei Radio România Cultural echivalează în sine cu o distincţie.

Maria Tănase (1913-1963) este considerată cea mai autentică şi faimoasă interpretă a cântecelor populare româneşti. Radioul a jucat un rol important în cariera sa. În 1938, la doar 20 de ani, vocea sa a fost auzită pentru prima dată pe frecvenţele Radio România, dând naştere unei euforii naţionale. Editura Casa Radio a editat, în 2013, un dublu CD omagial Maria Tănase cuprinzând înregistrările-document realizate de artistă în radio în ultimii ani de viaţă. Maria Balabaş semnează booklet-ul acestui album, devenit un best-seller al editurii.

Maria Balabaş lucrează pentru Radio România Cultural din 2007, fiind moderatoarea emisiunii Dimineaţa crossover şi este distinsă cu premiul pentru Jurnalism acordat de revista Actualitatea Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

„Fiind atât de puternic implicată emoţional în proiectul editorial Maria Tănase, am simţit nevoia să întregesc experienţa utilizând pentru un feature radiofonic textul scris şi propriile mele înregistrări de teren din plimbările sonore, ca atmosferă acustică pentru cântecele ei. În acest fel oamenii vor înţelege că repertoriul ei este încă parte din vieţile noastre, că nu trebuie să o considerăm un monument, o piesă de muzeu, ci că trebuie să o iubim. Felul în care o ascultăm pe Maria Tănase ar trebui să fie o experienţă activă şi nu doar o privire spre trecut” – Maria Balabaş.

Documentarul Maria Tănase – Urban Soundtrack For a Diva poate fi ascultat integral pe www.radioromaniacultural.ro.