Reguli europene în utilizarea dronelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iunie 2018, 08:47

Deputaţii europeni au aprobat noile reguli europene care asigură utilizarea în siguranță a dronelor și actualizează regulile de siguranță în aviație.

Marți, 12 iunie 2018, deputații din Parlamentul European au aprobat o propunere agreată în noiembrie 2017 între Consiliul Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European privind aplicarea unor principii comune la nivelul UE pentru asigurarea unui nivel comun de siguranță în utilizarea dronelor și pentru crearea unui cadru predictibil în care operatorii și producătorii de drone să-și poată dezvolta serviciile și produsele. În prezent majoritatea dronelor sunt concepute și utilizate conform unor reguli care diferă de la un stat la altul, ceea ce poate afecta dezvoltarea pieței.

Conform noilor reguli, dronele trebuie să fie proiectate într-un mod care să permită operarea lor fără a reprezenta un pericol pentru oameni. Ținând cont de riscuri precum cele legate de greutatea aparatului sau de zona de operare, dronele vor avea nevoie de caracteristici suplimentare precum posibilitatea de aterizare automată în cazul în care operatorul pierde contactul cu drona sau sisteme de evitare a coliziunilor.

Operatorii de drone trebuie să cunoască toate regulile care li se aplică și să poată să utilizeze o dronă în condiții de siguranță, fără a reprezenta un pericol pentru oameni și pentru utilizatorii spațiului aerian. Aceasta înseamnă că unii operatori de drone vor trebui să fie instruiți înainte de a utiliza o dronă.

Raportorul dosarului a fost deputatul român Marian-Jean Marinescu (PPE).

Noi reguli UE pentru utilizarea civilă a dronelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 decembrie 2017, 12:11

Primele norme la nivelul Uniunii Europene (UE) privind utilizarea civilă a dronelor au fost aprobate joi dimineață de negociatorii Parlamentului European (PE) și de Consiliu

Raportorul Marian-Jean Marinescu (PPE, RO) spune despre acordul de astăzi că „este o veste foarte bună pentru pasageri și industria aeronautică. Sunt mulțumit că am reușit să introduc toate propunerile PE în textul final. Le mulțumesc colegilor mei din PE, pentru rezultatul obținut, și în special Karimei Delli, președinta Comisiei pentru Transport.”

Conform acordului obținut în dimineața zilei de joi, proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele fundamentale ale UE privind siguranța, securitatea și protecția datelor cu caracter personal. Comisia Europeană (CE) este însărcinată cu definirea unor cerințe specifice, in funcție de zona de operare și tipul de operație, caracteristicile dronei – masă, viteza și echipamentele din dotare vor determina certificarea aparatului.

Toate dronele care dezvoltă la impact o energie mai mare de 80 Jouli precum și dronele care prezintă risc pentru securitate și viată privată vor fi înregistrate în sisteme naționale armonizate la nivel European.

Regulamentul aprobat actualizează, de asemenea, legislația UE privind siguranța în sectorul aviației. Având în vedere că traficul aerian se va dubla în deceniile următoare, obiectivul este de a crea un sistem mai flexibil, bazat pe risc la nivelul UE și al statelor membre, care să permită identificarea rapidă și eficientă a potențialelor amenințări. Vom menține un nivel ridicat de siguranță fără a afecta competitivitatea Industriei europene. Statele membre și Comisia vor intensifica, de asemenea, cooperarea în domeniul securității aviației, inclusiv securitatea cibernetică.

Acordul trebuie acum aprobat de Consiliul de Miniștri (guvernele UE) și de Parlamentul European, înainte ca acesta să intre în vigoare. Dronele ar reprezenta aproximativ 10% din piața aviației din UE în următorii 10 ani (adică aproximativ 15 miliarde EUR pe an). Potrivit Comisiei, industria dronelor ar putea crea în UE aproximativ 150 000 de locuri de muncă până în 2050.

Radio Bucureşti FM: Cum proiectăm o Românie pentru o Europă Unită

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 mai 2017, 07:45

Pare greu de crezut, dar sunt şi oameni care se întreabă, cu multă responsabilitate, care poate fi rolul lor într-o lume afectată de schimbările ce par a fi greu de controlat.

• Consecinţele Brexit-ului se vor face din ce în ce mai simţite.
• Președintelui Statelor Unite ale Americii Donald Trump vede, din exterior, o Europă care a început să se regrupeze, după ce iniţial a fost destul de pesimist în această privinţă.
• Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a lansat mai multe scenarii referitoare la posibilul parcurs al Uniunii Europene, iar așa-numita Declarație de la Roma stabilește, după 60 de ani de la semnarea Tratatului care a pus bazele Uniunii, jaloanele strategiei de viitor a Uniunii Europene pentru ca aceasta să fie „mai puternică şi mai rezistentă”.

Proiectul Europei viitoare este în atenția întregului continent, de aceea a proiecta o Românie de nota 10 este o temă foarte importantă în contextul socio-politic actual.

O Românie de nota 10 necesită în primul rând implicare din partea celor care doresc schimbarea.

Acestea sunt premisele emisiunii România de nota 10 care şi-a propus ca temă: Cum proiectăm o Românie pentru o Europă Unită.

Vă invităm. aşadar, să ascultaţi o ediţie a emisiunii România de nota 10 în care ne-am propus să creştem nivelul de încredere în schimbarea care poate veni dinspre fiecare dintre noi. Important este să redescoperim şi să susţinem ceea ce este cu adevărat de valoare dincolo de ambiţiile şi interesele personale.

Realizator Camelia Teodosiu

Reglementări privind achiziţionarea şi deţinerea de arme în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 martie 2017, 19:58 / actualizat: 17 martie 2017, 13:20

Un alt subiect, aflat pe agenda Parlamentului European, care a starnit controverse si dezbateri aprinse, este Raportul privind  controlul achiziționării și al deținerii de arme.

Raportul este o propunere de directiva care reglementeaza detinerea de arme in cadrul Uniunii Europene. Este o măsură care stabilește un echilibru între angajamentul de a asiguralibera circulație în cadrul Comunității a anumitor arme de foc și necesitatea de a controla această libertate prin garanții de securitate. Maria Grapini, europarlamentar din partea Aliantei Progresiste a socialistilor si Democratilor face cateva precizari in sensul clarificarii propunerii legislative:

Raportul privind  controlul achiziționării și al deținerii de arme  a produs dezbateri aprinse si in platformele de socializare in randul vanatorilor si colectionarilor. In acest sens Eurodeputatul Marian Jean Marinescu – din partea Partidului Popular European  precizeaza:

Parlamentul European cere mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 martie 2017, 15:36 / actualizat: 17 martie 2017, 12:52

Astăzi, deputaţii  europeni au votat pachetul legislativ privind deșeurile,  cu accent pe mai multă reciclare și mai puține gropi de gunoi. Majoritatea deputaților  a sustinut  ca legislaţia privind deșeurile să limiteze procentul gropilor de gunoi care au un efect negativ asupra mediului și să reducă risipa alimentară cu 50% până în 2030.

Parlamentul European cere mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare. Procentul deșeurilor reciclate trebuie să ajungă la 70% până în 2030, de la 44% cât este în prezent, conform propunerii legislative adoptate astazi. Pentru materialele de ambalare, cum ar fi hârtia și cartonul, plasticele, sticla, metalul și lemnul, deputații propun o țintă de reciclare de 80% până în 2030, cu obiective intermediare pentru fiecare material pana în 2025.

Maria Grapini, europarlamentar din partea Aliantei Progresiste a socialistilor si Democratilor,  dupa amendamentul depus azi:

Astăzi au fost adoptate patru  rapoarte care reprezintă poziția de negociere a Parlamentului înainte de negocierile cu Consiliul de miniștri care urmează să își adopte poziția la rândul său.

Eurodeputatul Marian Jean Marinescu – din partea Partidului Popular European:

Deși gestionarea deșeurilor în UE s-a îmbunătățit considerabil în ultimii zeci de ani, aproape 33% din deșeurile municipale sunt încă trimise în gropile de gunoi ecologice și mai puțin de jumătate este reciclat sau compostat, cu mari diferente  între statele membre.

Comisia de anchetă a PE pentru măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor şi-a reluat activitatea

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 septembrie 2016, 10:30

Comisia de anchetă a Parlamentului European pentru măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor şi-a reluat activitatea cu două audieri: cea a fostului comisar european pentru întreprindere şi industrie, Günter Verheugen respectiv a furnizorului francez de echipamente auto Faurecia.

Comisia şi-a întocmit raportul interimar cu activitatea de până acum şi planurile pentru a doua jumătate a mandatului.

Emisiile de noxe ale motoarelor cu ardere internă contribuie substanţial la poluarea atmosferei, respectiv la acumularea gazelor cu efect de seră, considerate responsabile pentru procesul de încălzire globală. Din acest motiv datele exacte privind emisiile diverselor modele de automobile sunt cruciale inclusiv pentru factorii de decizie, care elaborează politici de mediu.

Până la ora actuală aceste determinări s-au făcut şi se fac în laborator, simulându-se diverse condiţii de exploatare. În septembrie 2015 izbucnea scandalul Volkswagen, cunoscut şi sub denumirea populară de Dieselgate, scandal legat de falsificarea rezultatelor acestor teste de laborator.

Comisia de anchetă a Parlamentului European pentru măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor a fost înfiinţată ca reacţie la acest caz. Cu toate acestea, comisia – conform spuselor preşedintei Kathleen Van Brempt – nu anchetează compania Volkswagen ci vrea să afle, care sunt circumstanţele care au permis aceste practici, cine poartă responsabilitatea pentru cele întâmplate şi cum se pot elimina manipulările pe viitor.

Prima fază a audierilor a inclus reprezentanţii unor firme ca Mitsubishi, Renault, Volkswagen şi – cel mai recent – Faurecia, respectiv înalţi oficiali europeni aflaţi în funcţie în perioada legată de scandal: 2009-2015. Printre aceştia s-a numărat şi fostul comisar european responsabil cu industria între 2004-2010, Günter Verheugen.

Vreme îndelungată nu credea că tehnic este posibilă o astfel de manipulare -a declarat fostul demnitar.

Marian – Jean Marinescu, europarlamentar din Grupul Partidului Popular European, membru al comisiei de anchetă:

„Până la urmă chiar şi Verheugen a demarat nişte studii pe baza unor sesizări. De fapt sesizarea era că există diferenţe între testele de laborator şi cele reale, de pe drum. Asta toată lumea a spus că s-a observat. Şi că Verheugen a dat drumul la studii, dar a spus şi el, că nu a grăbit implementarea rezultatelor sau luarea unor măsuri pentru a modifica legislaţia”

Legislaţia aferentă este însă acum pe punctul de a suferi transformări majore. În premieră mondială, Uniunea Europeană va impune în locul testelor de laborator alternative pe traseu real! Marian-Jean Marinescu:

„Pentru a îndeplini euro 5 sau euro 6, acele limite de emisie, se făceau teste de laborator conform unei proceduri standard. Este pentru prima oară când într-o legislaţie se vor prevedea astfel de teste! Până la urmă de asta vorbim: de a fi siguri într-o anumită măsură, pentru că procedura trebuie să fie în aşa fel făcută, încât să acopere toate situaţiile de pe drum, motorul e mai vechi/ motorul e mai nou, depinde şi de şofer cum conduce şi aşa mai departe… Esenţa este: pe drum să existe încadrare în normele pe care Europa le-a cerut! Pe teste făcute în realitate. Mai este un lucru foarte important: testele făcute pe drum nu pot fi trişate!”

Industria spațială europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2016, 10:30

Parlamentul European a adoptat, în sesiunea din această săptămână, o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o strategie care să asigure, pe termen scurt, mediu și lung poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și serviciilor spațiale pe piețele mondiale. În aprilie 2016, Comisia Europeană a lansat o consultare publică, anunțându-și intenția de a prezenta o  „Strategie spațială pentru Europa”.

Accesul autonom la spațiu are o importanță strategică pentru UE. Se preconizează un volum de beneficii de circa 60 până la 90 de miliarde EUR iar cifra de afaceri anuală potențială a pieței din aval a serviciilor de observare a Pământului, care ar urma să fie atinsă până în 2030, este estimată la aproximativ 2,8 miliarde EUR, dintre care mai mult de 90 % ar trebui să provină din programul Copernicus, un program al Comisiei Europene de observare a Pământului și de îmbunătățire a securității cetățenilor.

În consecință, un număr mare de părți interesate în punerea în aplicare a politicii spațiale a Uniunii Europene, de la diverse agenții până la utilizatori, atât publici cât și privați, unde se regăsesc preocupările statelor membre ale Uniunii și cele ale sectorului industrial, invită Comisia Europeană să joace un rol major în dezvoltarea capacităților industriei europene de a îmbunătăți accesul la date, pătrunderea pe piață și competitivitatea în plan global. Implicat în politica spațială europeană, europarlamentarul Marian Jean Marinescu detaliază provocările politicii spațiale europene.

Trebuie să ne asigurăm viitorul pentru că politica spațială, tehnologia spațială, a ajuns să conteze foarte mult în economie în primul rând. 7% din produsul intern al Europei se bazează pe sisteme spațiale. Deci este evident că trebuie s-o păstrăm, să o întreținem, să o dezvoltăm, să o modernizăm și să o securizăm. Sunt foarte multe de făcut în viitor. Galileo este un sistem care va avea din ce în ce mai multă implicare în economie. Copernicus – trebuie să i se mărească rezoluția. Copernicus este pentru imagine, Galileo este pentru poziție. EGNOS este un sistem care dă foarte multă precizie la semnal și care este utilizat mai ales în aviație foarte mult și trebuie și el extins pe tot teritoriul Europei (nu avem încă, de exemplu, în România extindere) și trebuie să se pună la punct și un sistem pentru comunicare. Comunicare guvernamentală. Care…să vedem ce soluție se va alege, utilizând capacitățile actuale sau un nou sistem european. Sigur se va face o analiză și financiară.

Până în 2020 UE va investi peste 12 miliarde de euro în implementarea programelor comunitare de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS), de monitorizare a Terrei (Copernicus) și de cercetare Horizon 2020. Propunerea de rezoluție privitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale urmărește să asigure un acces independent la spațiu pentru Europa și condiții de concurență echitabile pentru industria spațială europeană. Propunerile și comentariile privind strategia spațială comunitară se pot face până în data de 12 iulie, pe pagina web a CE.