CE modernizează periodic legislația în domeniul protecției sociale

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 decembrie 2016, 11:30

De peste 50 de ani, mai precis din 1959, Comisia Europeană  modernizează periodic legislația în domeniul protecției sociale astfel încât aceasta  să fie adecvată scopului și să corespundă realității sociale și economice din UE.

Propunerea de actualizare prezentată in această lună, la Bruxelles, vizează următoarele patru domenii: Indemnizațiile de șomaj,  prestațiile de îngrijire pe termen lung, accesul cetățenilor inactivi din punct de vedere economic la prestații sociale și coordonarea securității sociale pentru lucrătorii detașați.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen a declarat:

În primul rând indemnizațiile de șomaj. Vrem să le oferim persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă o șansă mai bună să își gasească un job în străinătate. Cum vom face acest lucru? Le vom oferi posibilitatea de a-și exporta indemnizatiile de șomaj pentru o perioadă de șase luni, în loc de trei cum este la momentul actual.

In al doilea rând statele membre pot solicita ca o persoană care își pierde locul de muncă să fi lucrat cel puțin 3 luni pe teritoriul lor înainte să poată invoca o experiență anterioară într-un stat membru pentru a pretinde indemnizații de șomaj. Al treilea lucru pe care vrem să-l schimbăm în favoarea șomerilor se referă la drepturile lucrătorilor transfrontalieri, adică cei care trăiesc într-o țară dar lucrează în alta și fac naveta zilnic sau cel puțin săptămânal. Vrem ca statul în care a lucrat și unde s-au plătit contribuțiile să devină responsabil de plata indemnizațiilor de șomaj. Această regulă se va aplica celor care au muncit cel puțin 12 luni ca lucrători transfrontalieri.

În ceea ce privește prestațiile de îngrijire pe termen lung, prezenta propunere, clarifică natura prestațiilor de îngrijire pe termen lung și precizează unde pot pretinde cetățenii mobili astfel de prestații. Ea va furniza o securitate juridică mai mare unei categorii de cetățeni aflate în creștere care, în contextul îmbătrânirii populației, depind de îngrijirea pe termen lung.

Comisia mai  propune consolidarea normelor administrative privind coordonarea securității sociale pentru lucrătorii detașați. Ea dorește să se asigure că autoritățile naționale au la dispoziție instrumentele necesare pentru a verifica statutul acestor lucrători în materie de securitate socială și stabilește proceduri mai clare pentru cooperarea între autoritățile statelor membre pentru combaterea eventualelor practici incorecte sau abuzuri.

Un ultim domeniu îi vizează pe cetățenii inactivi din punct de vedere economic. Aceștia au dreptul de ședere legală doar atunci când au mijloace de subzistență suficiente și asigurare medicală completă.

CE si-a exprimat public sustinerea pentru veridicitatea datelor publicate de Institutul statistica – Elstat

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2016, 10:30

Institutul a fost acuzat de autoritatile de la Atena ca ar fi umflat artificial cifrele privind deficitul bugetar al tarii pentru a deschide calea acordurilor de asistenta internationala.

La sfarsitul lui 2o1o Elstat a revizuit datele privind deficitul public al Greciei pe 2oo9 de la 6 la suta la 15,4 la suta din PIB.

Comisarul european Marianne Thyssen, responsabil cu ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si mobilitatea lucratorilor se declara ingrijorata de recentele aparitii din mass media care pun sub semnul intrebarii validitatea datelor care au fundamentat programele de sprijin pentru Grecia

“Pentru Comisia Europeana si Eurostat este absolut clar ca datele privind datoria guvernamentala greaca in perioada 2o1o- 2o15 sunt intru totul credibile si au fost raportate corect catre Eurostat, spre deosebire de ce s-a intamplat inainte de aceasta perioada. Ne asteptam ca autoritatile elene, le-am cerut asta, sa conteste in mod public si activ impresia falsa ca datele ar fi fost manipulate”

Bruxelles-ul acoperit de vocile care aduc în atenție situația apărută după #Brexit

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2016, 10:30

Deși Bruxelles-ul este acoperit în această perioadă de vocile care aduc în atenție situația apărută după referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe fundal se consumă evenimente, au loc dialoguri, se iau decizii care susțin ideea proiectul comun european.

Nu este vorba numai despre chestiuni de ordin financiar, economic sau de politică externă a Uniunii Europene  în relație cu diferiți actori internaționali, ci este  vorba și de măsuri care aduc la nivel de interes comunitar capitolul larg al socialului.

Ei bine, Comisia Europeană, pentru a avea un suport în decizii luate, caută dialogul cu diferiți parteneri. Astfel, un exemplu ce poate fi dat este cel legat de semnarea, în urmă cu câteva zile declarația comună privind un nou start pentru dialogul social. În esență, acest lucru înseamnă o colaborare mai strânsă în elaborarea deciziilor între executivul comunitar și partenerii sociali.  La Euranet Plus, câteva informații și clarificări, pe acest subiect, ne sunt oferite de  domnul Paul Matei, coordonatorului Centrului de Informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, Comisia Europeană dorește dialog cu partenerii sociali.

Dece este nevoie de un nou pilon social  al Uniunii Europene? Răspunsul, pentru că totul este într-o continuă schimbare: demografia, modelele de lucru și perioadele active care devin din ce în ce mai lungi, mai variate; forța de muncă din ce în ce mai diversă, noi forme de ocupare. modul de rezolvare a acestei probleme ține de capacitatea partenerilor sociali, și aici mă refer la factorul politic, la cel economic și social de a conlucra și de a stabili în comun un scop pentru viitorul social al Europei. De ce este nevoie și de o nouă  agendă a competențelor în Uniunea Europeană? Potrivit unor  studii, 70 de milioane de  europeni nu au competențe de citire și de scriere și și mai multe milioane sunt cei care nu au competențe  digitale și numerice. În același timp, cam 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni  cu competențe potrivite pentru locurile de muncă pe care le oferă. Ideea s-a concretizat în 10 acțiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Prima și cea mai importantă  dintre aceste acțiuni  ar fi cea referitoare la o garanție  de competențe  care are ca scop  să ajute pe adulții  cu nivel scăzut de competențe  să dobândească un minimum  de competențe de alfabetizare.

Practic, pe 27 iunie, vicepreședintele comisiei europene, Valdis Dombrovskis, împreună cu comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, au semnat din partea Comisiei Europene o declarație privind un nou început pentru dialogul social. La conferința la care s-a semnat această declarație, s-a căzut de acord asupra faptului că partenerii sociali trebuie să se implice mai mult, să se pună un accent mai puternic pe consolidarea capacității partenerilor sociali, implicarea sporită a  acestora în politica Uniunii Europene și în procesul legislativ și, în plus,  e necesară și o mai clară relație între acordurile partenerilor sociali și agenda legislativă.

Modificarea directivei privind expunerea la agenți cancerigeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a propus modificări legislative pentru a limita expunerea la 13 agenţi chimici cancerigeni la locul de muncă. Comisia propune valori-limită ale unor agenţi chimici cancerigeni în aerul de la locul de muncă. Propunerea se bazează pe dovezi știinţifice şi survine în urma unor discuţii ample cu oameni de ştiință, angajatori, lucrători, reprezentanţi ai statelor membre și inspectori de muncă.

Cancerul este prima cauză de decese profesionale în UE, reprezentând 53 % din total și, prin urmare, cel mai mare risc pentru sănătatea lucrătorilor din Uniunea Europeană.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen a declarat: Cancerul are un impact enorm pentru lucrători, familiile lor, industrie și societate. Protecția lucrătorilor este elementul central al angajamentului Comisiei pentru o Europă socială puternică a mai spus comisarul european care a adăugat:

Cancerul este, cu certitudine, o boală care apare din motive complexe şi la care, cel puţin răspunsul nostru, ar trebui să fie simplu. Trebuie să reducem sau să eliminăm expunerea muncitorilor la substanţe cu potenţial cancerigen. Acesta este motivul pentru care Comisia propune limite maxime ale concentraţiei în mediul de lucru pentru 13 substanţe. În viaţă nu există „risc zero” dar muncitorii pot fi şi trebuie să fie protejaţi. Abordarea noastră este preventivă. Cea mai eficientă armă pe care o avem împotriva cancerului este să-l oprim înainte de a apărea. Propunerea noastră se soldează cu victorie în 3 domenii: pentru muncitori, pentru mediul de afaceri şi pentru statele membre.

În primul rînd, una dintre consecinţe, este o diferenţă enormă în calitatea vieţii muncitorilor şi a familiilor acestora. Decizia de astăzi va salva 100.000 de oameni în următorii 50 de ani, evitând suferinţa şi toate problemele care apar odată cu aceste boli autoimune.

În al doilea rând, decizia aduce beneficii şi mediului de afaceri. Oamenii de afaceri vor putea să îşi protejeze mai bine muncitorii şi vor beneficia se servciile calificate ale angajaților timp îndelungat. Mai mult decât atât, noile limitări impuse vor asigura un nivel standard de protecţie la nivel european ceea ce va aduce beneficii Uniunii şi la nivelul legislaţiei protecţiei sociale.

În al treilea rând, statele membre vor beneficia de pe urma acestei decizii având o populaţie sănătoasă, afaceri prospere şi cheltuieli scăzute pentru protecţia medicală.

Propunerea Comisiei se bazează pe dovezi științifice și survine în urma unor discuții ample cu oameni de știință, angajatori, lucrători, reprezentanți ai statelor membre și inspectori de muncă. Un exemplu specific de agent chimic care este adăugat listei de substanţe cu potenţial cancerigen este  „silicea cristalină respirabilă” pe care Comisia propune să o includă în directivă ca o substanță „generată în cadrul unui proces”, ceea ce înseamnă o pulbere care apare în procese de lucru precum mineritul, excavarea sau forarea, tăierea, zdrobirea sau măcinarea unor materiale care conțin silice, precum betonul, cărămizile sau rocile. Alţi agenţi consideraţi periculoşi sunt compușii de crom, pulberea de lemn de esență tare sau hidrazina ce afectează un număr foarte mare de lucrători. Agenții chimici din lista alcătuită de Comisie sunt considerați o prioritate întrucât raportul dintre numărul lucrătorilor expuși și cazurile de cancer este mare.

Se-mplinesc 125 de ani de la emiterea primei enciclici papale pe teme sociale

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 mai 2016, 10:30

Aniversarea a fost marcată de Uniunea Europeană a Muncitorilor Creştin Democraţi prin conferinţa intitulată Calea economiei sociale de piaţă în UE.

Evenimentul s-a constituit într-un prilej de prezentare a iniţiativelor sociale lansate, respectiv planificate de actuala Comisie Europeană.

Conferinţa Calea economiei sociale de piaţă în Uniunea Europeană desfăşurată la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, i-a avut ca oaspeţi de onoare pe Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene şi Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale. Cei doi au reconfirmat accentul pus de actuala Comisie pe abordarea echilibrată a provocărilor legate de redresarea economică şi competitivitate, opţiunea europeană privind echitatea socială.

Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale:

„Raportul din 2015 al Comisiei Europene privind ocuparea şi politicile sociale ne arată că ţările cu o piaţă a muncii reformată şi care au investit în capitalul uman s-au dovedit mai reziliente în timpul crizei. Rezultatele confirmă premisa conform căreia politicile sociale nu trebuie considerate o povară, ele constituie un factor productiv pentru economie în ansamblul ei!

Marianne Thyssen a trecut în revistă iniţiativele concrete lansate până în prezent, printre care însuşi „Planul Juncker”, menit să atragă capitalul privat în investiţiile din economia reală şi să creeze noi locuri de muncă.

Comisia a trecut la fapte şi în privinţa ajutorării tinerilor – categoria cea mai afectată de criză – oferindu-le noi oportunităţi prin programul Garanţia pentru tineret, accelerând plăţile din programul Iniţiativa privind ocuparea tinerilor către regiunile care aveau cea mai mare nevoie de acestea. S-a adoptat propunerea pentru un Act European al Accesibilităţii menit să ofere şanse sporite persoanelor cu dizabilităţi sau mai în vârstă. Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale înainta în data de 8 martie o propunere de amendare a regulamentului privind angajaţii detaşaţi, propunere menită să asigure respectarea unui principiu fundamental al echităţii: cel al remuneraţiei egale pentru muncă identică, indiferent de provenienţa lucrătorilor.

În aceeaşi zi, comisarul european prezenta pachetul principalelor iniţiative din Pilonul european al drepturior sociale, grupate pe 20 de domenii şi 3 axe.

Marianne Thyssen: Prima axă este cea a şanselor egale în termenii accesului la un loc de muncă, educaţie, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii, toate necesare unei economii mai performante şi pentru reducerea sărăciei.

A doua axă se referă la drepturile sociale la locul de muncă: un contract de muncă, sănătate şi securitate, dialog social şi reprezentare.

A treia axă este cea a drepturilor sociale în cadrul societăţii. Se referă la o protecţie socială adecvată şi sustenabilă, la asigurarea accesului la servicii esenţiale de calitate incluzând îngrijirea copilului, sănătatea şi pensiile.

Ceea ce am prezentat este deocamdată o schiţă, un rezumat al pachetului, care va servi ca bază de discuţii pentru dezbaterea care va dura până la finele acestui an şi în care vor fi angrenate autorităţile publice de la nivel naţional, regional şi local, organizaţii ale societăţii civile şi chiar cetăţeni, luaţi individual. Partenerii sociali vor avea bineînţeles un rol crucial în formarea acestui pilon.

Rezultatul acestei consultări va sta la baza propunerii Comisiei pentru Pilonului Drepturilor Sociale Europene, propunere care urmează a fi definitivată în prima parte a anului 2017.

UE trebuie să-și intensifice eforturile de a dezvolta soluții de combatere a sărăciei

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 martie 2016, 10:30

UE trebuie să-și intensifice eforturile de a dezvolta, împreună cu statele membre, soluții pe termen lung pentru a îmbunătăți dimensiunile sale sociale de combaterea sărăciei, reducerea șomajului, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă.

Aceasta a fost ideeia rprincipală a Convenţiei privind creşterea incluziunii sociale care s-a desfăşurat la începutul săptămânii la Bruxelels.

Organizată sub forma unui dialog deschis Convenția a reunit factorii de decizie politică și societatea civilă pentru a discuta despre ceea ce poate face UE pentru a se asigura că toți cetățenii beneficiază de avantajele de creștere cu adevărat incluzivă.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marianne Thyssen:

Convenţia reprezintă un angajament ferm din prtea Comisiei Europene de a reconecta politicile la nivel european cu experienţa pe care o au organizaţiile societăţii civile. Semnalele Convenţiei se îndreaptă, în acelaşi timp, către o nouă abordare de către Comisia Europeană a dialogului cu societatea civilă punând cresterea inculziunii sociale în prim plan, importanta intaririi dimensiunii sociale a UE in toate aspectele sale, prin combaterea sărăciei, prin construirea unei societăţi bazate pe coeziune, prin modernizarea protecţiei sociale şi promovarea investiţiilor în domeniul social, sau prin îmbunătăţirea oprtunităţilor de a gasi un loc de muncă.

O perspectivă importantă a fost cea a dialogului, un dialog puternic şi eficient între toate părţile implicate.

Ambiţia acestei Convenţii este de a promova un angajament mai puternic şi un dialog mai profund cu toate parţile interesate, active in problematica socială şi ocuparea forţei de muncă. Ne dorim sa facem acest dialog mai eficient pentru a atinge ţintele fixate pentru 2020 in ceea ce priveşte nivelul sărăciei si ocupării forţei de muncă.
Ne dorim un impact puternic

Dacă eram obişnuiţi să vorbim despreun rating de ţară, iată că acum vorbim despre un rating de Uniune Europeană. Unul dintre principalele obiective ale Comisiei este de a crea o Europă de standard triplu A din perspectivă socială. Este o ambiţie şi un angajament că dezvoltarea economică merge mână în mână cu îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.
Acesta este nucleul modelului social european şi componenta vitală a economiei noastre de piaţă.

Pe parcursul Convenţiei s-au desfăşurat cinci ateliere care au abordat dimensiunea socială din perspective diferite:
– incluziunea activă și politicile privind piața forței de muncă incluzive
– Investiții sociale și Fondul European de Investiții Strategice
– convergență socială ascensională și combaterea sărăciei
– Dimensiunea socială a semestrului european
– Integrarea refugiaților

Plată egală pentru muncă egală, unul din dezideratele legate de detașarea angajaților într-un alt stat al UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 martie 2016, 10:30

Plată egală pentru muncă egală este unul din dezideratele legate direct de detașarea angajaților într-un alt stat al Uniunii Europene. De aceea Parlamentul European a dezbătut în această săptămână subiectul.

Punctele de vedere au fost exprimate în contextul în care comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a venit în fața eurodeputaților cu propunerile revizuite pentru regulile care stabilesc regimul celor ce sunt angajați într-o țară UE şi sunt trimiși temporar de către angajator în alt stat al spațiului comunitar.

În fapt inițiativa Comisiei europene este legată de revizuirea directivei din 1996, privind detaşarea muncitorilor, executivul susţinând actualizarea acesteia din cauza abuzurilor, fraudelor şi dumpingului social, fenomen caracterizat de subminarea pieţei locale a muncii cu forţă de muncă ieftină. Una dintre măsurile propuse vizează direct companiile care trimit muncitori în alte ţări ale Uniunii Europene. Astfel, firmele ar putea fi obligate să plătească angajaților salarii la nivelul celor locale.

În cadrul unei conferințe de presă, comisarul european Marianne Thyssen a oferit jurnaliștilor câteva din motivele care stau la baza propunerii dar și care ar putea fi măsurile luate.

”Prea des am văzut doi muncitori cot la cot și care fac aceeași muncă, dar unul câștigând mult mai puțin decât celălalt. Nu așa ar trebui să arate o piața europeană a muncii echitabilă. Acesta este motivul pentru care propunem o actualizare a normelor; problema principală este că dorim să ne asigurăm că lucrătorii locali și cei detașați sunt supuși acelorași reguli cu privire la remunerare. Și aici adaug că nu doar taxă minimă ar trebui să se aplice lucrătorilor detașați, ci toate elementele de remunerare care sunt obligatorii în țara gazdă. Propunerea nu interferează cu competențele statelor membre sau caracteristicile specifice naționale privind stabilirea salariilor. Ne propunem pur și simplu ca ceea ce se aplică lucrătorilor locali, de asemenea, să se aplice lucrătorilor detașați. În plus, pentru a îmbunătăți claritatea și certitudinea juridică, ne propunem ca lucrătorii detașați pentru mai mult de 2 ani să fie acoperiți în totalitate de dreptul muncii din statul membru gazdă. În al treilea rând, ne propunem următorul lucru: condițiile aplicabile temporar lucrătorilor unei agenții locale într-un stat membru, de asemenea, să se aplice și angajaților agenției care activează temporar peste granițe.”

Statistic, numărul muncitorilor detaşaţi a crescut foarte mult. În 2014, erau circa două milioane la nivelul Uniunii Europene. Muncitorii din sectorul construcţiilor reprezintă circa 40 %, urmaţi de cei din agricultură, transport şi finanţe. Revenind la dezbaterea din Parlament, părerile celor care au reprezentat grupurile politice au fost împărțite: pentru deputații de centru-stânga, legislaţia nu merge suficient de departe pentru a preveni exploatarea angajaților, în timp ce deputaţii de centru-dreaptă s-au arătat îngrijorați de impactul asupra competitivității şi asupra IMM-urilor.

Următoarea etapă procedurală prevede elaborarea proiectului de către Comisie, urmată de analiza acestuia în Parlament.

Investiția în oameni este vitală pentru creșterea economică

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 ianuarie 2016, 09:30

Investiția în oameni este vitală pentru creșterea economică. Aceasta este una dintre concluziile Raportului din 2015 privind evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale. Acest Raport annual a fost dat publicităţii săptămâna trecută la Bruxelles şi conţine cele mai recente tendințe sociale și privind ocuparea forței de muncă, analizând dificultățile care vor apărea, precum și posibilele răspunsuri în materie de politici.

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă asubliniat importanţa încurajării creării de locuri de muncă, îmbunătăţitrea eficienţei pe piaţa muncii,investiţia în oameni şi dialogul social. În ceea ce priveşte aspectele pozitive domnia sa a precizat:
Rata şomajului a continuat să scadă, continuă redresarea economică şi rata angajărilor creşte pentru toate grupurile sociale şi pentru toate domeniile. Numarul slujbelor fuul time sau part time sunt de asemenea în creştere, sunt mai multe femei şi persoane peste 50 de ani încadrate în muncă, mulţi tineri s-au întors la serviile lor sau sunt angrenaţi intr-o formă de învăţământ, cred că acestea sunt urmările acţiunilor întreprinse în direcţia încadrării tinerilor pe piaţa muncii, şi în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, familiile au beneficiat de o creştere a veniturilor disponibile .

La capitolul ce este de făcut Marianne Thyssen a evidenţiat trei puncte fundamentale ale programelor propuse de Comisia Europeană:

Trebuie să creem o piaţă a muncii şi o economie socială de piaţă care să poată asigura în acelaşi timp atât flexibilitate cât şi securitate în faţa schimbaărilor rapide care se produc în lume. În acest context lucrăm la revizuirea legislaţiei privitoare la siguranţa şi securitatea in muncă pentru a putea îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor şi participarea femeilor pe piaţa muncii.

În al doilea rând este nevoie să se investească în oameni şi să se utilizeze mai bine forţa de muncă pe care o avem la dispoziţie. În condiţiile în care mulţi angajatori se plâmg că întâmpină dificultaţi la recrutarea forţei de muncă este nevoie de o anticipare a nevoilor pe piaţa muncii si o mai bună utilizare a calificărilor, cunostinţelor şi informaţiilor existente.

În acelaşi timp mobilitatea forţei de muncă în UE a contribuit la reducerea şomajului în unele ţări si la creştere economică. Doar 4 procente din populaţia născută in ţările UE pleacă la muncă în alte state.

Al treilea punct important este acela al partenerilor sociali, al dialogului social, pentru atingerea redresării pe toate planurile.

Bazându-se pe datele cele mai recente și pe documentele disponibile, raportul sprijină inițiativele Comisiei din domeniul ocupării forței de muncă și social, care contribuie la semestrul european, și la dezvoltarea pilonului european al drepturilor sociale.

Proiect de lege pentru muncitorii detaşaţi în alte state ale Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 21 octombrie 2015, 09:43

Muncitorii detaşaţi în alte state ale Uniunii Europene ar putea beneficia  de aceleaşi condiţii de muncă şi salarii egale ca şi cei din ţara în care au fost detaşaţi. Comisarul european pentru muncă şi afaceri sociale, Marianne Thyssen, a anunţat că se lucrează la un proiect de lege în acest sens care va fi gata până la sfârșitul anului, dat fiind faptul că a crescut numărul detaşărilor internaţionale.

Să nu uităm că libertatea de a lucra într-un alt stat membru este unul dintre drepturile fundamentale ale Uniunii Europene și unul dintre pilonii pieței interne. Avem însă nevoie de reguli clare, corecte și aplicabile pe teren.

Acesta este motivul pentru care am cerut Comisiei Europene să analizeze normele existente, să vadă unde este loc de mai bine și să vină cu soluţii pentru îmbunătăţirea acestora. Ne propunem să finalizăm noile norme în următoarele săptămâni, iar până la sfârșitul anului să prezentăm un pachet privind mobilitatea forței de muncă.
În acest context, va fi necesară revizuirea directivei privind angajaţii detaşaţi, elaborată în 1996 și modificată anul trecut, astfel încât lucrătorii să beneficieze de o mai bună protecție. Aceștia trebuie să știe clar perioada de muncă şi de odihnă; la câte zile de concediu au dreptul anual; salariul, inclusiv modul în care sunt plătite orele suplimentare. Sănătatea, siguranța și igiena la locul de muncă sunt alte aspecte extrem de importante pentru persoanele care sunt detaşate să lucreze într-o altă ţară.
Noile reglementări trebuie să fie însă justificate și proporționale, astfel încât să nu genereze sarcini administrative sau să îngrădească potențialul întreprinderilor mici și mijlocii, de a crea noi locuri de muncă.
Angajaţii români detașați în alte state membre ale Uniunii Europene ar trebui să beneficieze deja de aceste drepturi, să aibă salarii egale şi aceleaşi condiţii de muncă ca şi cei din ţara în care lucrează. Guvernul a modificat în vara acestui an printr-o ordonanţă de urgenţă legea privind detașarea salariaților.
Detaşările internaţionale au devenit o practică tot mai des întâlnită, mai ales în cazul companiilor mari, motivele fiind diverse, de la schimburile de experienţă, dezvoltarea afacerilor şi până la lipsa personalului specializat. Până acum câţiva ani, detaşările se făceau doar spre România, însă acum au loc şi dinspre noi spre Europa.

Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2015, 09:30

Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare, economia dă semne de revenire treptată.

Cu toate acestea, rata medie a şomajului este încă îngrijorător de ridicată, tinerii din toate ţările fiind deosebit de afectaţi. Comisia Europeană – conform angajamentului din momentul investirii – pregăteşte soluţii structurate pe mai multe paliere. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

În primul trimestru al anului 23,6 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene erau înregistraţi ca şomeri. O tendinţă îngrijorătoare este creşterea procentului şomerilor pe termen lung, care în primul trimestru al anului se cifra la 4,9%.

Miniştrii ocupării şi afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii s-au reunit săptămâna trecută în Luxemburg, pe ordinea de zi figurând printre altele, tocmai aceste problematici.

Prezentă la întrunire, Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a ţinut să sublinieze:

„Este clar, că lucrul de care avem cea mai mare nevoie la ora actuală în Uniunea Europeană sunt noi locuri de muncă, bune şi sigure.

Încă din prima zi de activitate a Comisiei Juncker aceasta ne-a fost prioritatea numărul unu. Ştiţi că mai mult de un miliard de euro au fost alocaţi Iniţiativei pentru Ocuparea Forţei de Muncă în Rândul Tinerilor pentru ca 600 de mii de tineri să-şi găsească un serviciu sau să beneficieze de un training un cursul anului 2015!

Am intensificat de asemenea cooperarea cu sectorul privat, care s-a angajat să asigure acces tinerilor la mai mult de 140 de mii de stagii de practică. Imediat după perioada de vară voi veni cu o propunere vizând modalităţi de abordare a şomajului pe termen lung, pentru ca să reuşim reîncadrarea în muncă a acelor persoane care au stat prea mult timp fără un serviciu.”

Conform raportului pe 2014 privind evoluţiile pieţei muncii şi a salariilor în Europa, anul trecut a reprezentat un punct de cotitură în domeniul creării a noi locuri de muncă: după 5 ani de declin aproape continuu, tendinţa a fost finalmente inversată, înregistrându-se o creştere cu 1%. Evoluţia este una însemnată având în vedere şi ritmul modest al redresării economice.

Îmbunătăţirea vizibilă a fost determinată printre altele de măsurile de sprijin vizând costurile salariale. Totuşi este nevoie de noi investiţii pentru un progres de durată şi nu în ultimul rând pentru îmbunătăţirea statisticii şomajului pe termen lung. Planul de Investiţii pentru Europa, cu finanţarea sa de 315 miliarde de euro va juca fără îndoială un rol important şi în acest plan.

„Dacă ne dorim o revenire economică puternică, este nevoie ca statele membre să crească unele spre altele, să conveargă. Mai multă convergenţă este lucrul de care avem nevoie, în viziunea noastră o convergenţă „în sus”. Aceasta ne va fi ţinta propusă prin semestrul european eficientizat, în care reformele economice şi sociale merg mână-mână.”

Agenda socială va beneficia inclusiv de suportul Fondului Social European – a subliniat comisarul.

Conferinţa la nivel înalt la Bruxelles – „Un nou început pentru dialogul social”

Publicat de Monica Slavici, 10 martie 2015, 09:43

„Un nou început pentru dialogul social” – acesta a fost motto-ul conferinţei la nivel înalt organizate săptămâna trecută la Bruxelles. Consfătuirea la care au participat liderii principalelor asociaţii ale organizaţiilor partenerilor sociali din ţările UE, reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Parlamentului European, şi-a propus să identifice noi căi de intensificare şi eficientizare a dialogului social la nivelul Uniunii Europene. Mai multe detalii ne oferă Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Ajutorarea celor mai vulnerabile persoane din Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 5 martie 2015, 09:14

4 milioane de cetăţeni europeni se află într-o situaţie vulnerabilă, la limita sărăciei, fiind considerate persoanele cele mai defavorizate. Ele vor fi susţinute prin programele  operaționale naționale pentru Fondul de ajutor european, principalul instrument de susţinere socială la nivelul Uniunii Europene. Detaliază subiectul Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local- Regional-European, EuranetPlus.

Cetăţenii europeni care au cea mai mare nevoie de sprijin social vor fi susţinuţi în continuare prin programele operaţionale aprobate de Comisia Europeană. Fondul Social European este principalul instrument al Uniunii Europene pentru a combate sărăcia în statele membre şi pentru a ajuta cetăţenii să se integreze social.

6 miliarde de euro sunt  banii alocaţi  până în anul 2020 în programe pentru dezvoltarea oamenilor astfel  încât ei să aibă abilităţi din ce în ce mai bune şi mai multe şanse pe piaţa muncii. Provocările sunt foarte mari acum pentru multe categorii profesionale, însă cei mai expuşi  sunt cetăţenii lipsiţi de educaţie şi cu puţine resurse pentru viaţa lor, în general. Chiar şi aşa, există în 2015 cetăţeni europeni care trăiesc o formă extremă de sărăcie şi la care nu ajung niciodată programele de incluziune socială.

Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă:

 “Sunt 24 de milioane de cetăţeni care nu au un loc de muncă şi aproape 123 de milioane la limita sărăciei. Există riscul ca o parte a generaţiei tinere să devină o generaţie pierdută, fără abilităţi şi fără experienţa în muncă. Nu doar că avem aproape 12 milioane de cetăţeni în întrega Europă  care au fost în şomaj mai mult de 12 luni, dar şomajul pe termen lung devine un fenomen structural. Si acum Europa rămâne mai mult şi mai mult în urmă în realizarea obiectivelor  sale  principale pentru creşterea ratei de angajare în piaţa muncii la 75%  și reducerea numărului de persoane care trăiesc la limita sărăciei și excluziunii sociale cu 20 de milioane până în anul 2020.

 Acestea sunt provocările pe care le avem acum, iar implicarea Comisiei  va fi măsurată prin  capacitatea sa de a le aborda cu succes. Ne- am stabilit ţinte mari. Acesta este un start nou, cu oportunitatea de a privi dintr-o nouă perspectivă ce facem şi felul în care facem lucrurile. Trebuie să depunem toată energia noastră în a genera locuri de muncă, creşterea economică  şi  schimbări democratice.”

Fondul de Ajutor European sprijină statele membre în eforturile lor de a ajuta persoanele cele mai vulnerabile din Europa. Este vorba de persoanele care au fost cel mai grav afectate de criza economică și socială, cei care au rămas fără un loc de muncă şi nu se mai regăsesc în economie şi în societate. Este  foarte posibil ca aceste persoane să nu aibă hrană, adăpost  sau să nu se poată îngriji. Situaţia este cu atât mai complicată atunci când vorbim de familii cu copii.

În aceste condiţii, asistența acordată de Fondul de Ajutor  European poate include alimente, îmbrăcăminte și alte bunuri de  uz personal, dar   și acțiuni care să ajute persoanele şi familiile să se integreze în viaţa economică şi socială.

Noi Fonduri Europene pentru Romania

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 februarie 2015, 10:56

5 miliarde de euro au fost destinati in aceste zile Romaniei, prin doua programe operationale ale Comisiei Europene, Programul pentru Capital Uman si cel pentru dezvoltarea Capacitatii Administrative. Multi sau putini – depinde de unde privim – acesti bani acopera un necesar estimat pentru perioada 2014-2020. Vor avea astfel parte de imbunatatiri atat finantarea domeniului social, cat si cel al formarii profesionale. Comisia a precizat odata cu alocarea fondurilor ca ele vizeaza in egala masura “ameliorarea capacitatii de reactie a sistemului judiciar”.

Ambele Programe sunt parte a Fondului Social European, iar din cele 5 miliarde de euro atribuite Romaniei, 4,3 miliarde provin din bugetul Uniunii Europene. De precizat ca noul Program operational Capital Uman inlocuieste celebrul POSDRU alocat pentru anii 2007-2013, prin care noi mai putem absorbi bani europeni pina la finele anului 2015. Banii cei noi trebuie folositi in beneficiul romanilor, mai ales tineri, pentru gasirea mai lesne a unui loc de munca, pentru imbunatatirea educatiei si competentelor, reducerea saraciei si excluziunii sociale, promovarea unor servicii sociale moderne si cresterea eficientei institutiilor publice. Acestea sunt tot atatea calcaie ale lui Ahile, la noi, ca si in multe alte parti ale Uniunii Europene. In ce ne priveste, Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale, competente si mobilitate, a declarat: ” Romania se confrunta in prezent cu importante provocari pe piata muncii, atit in ce priveste ocuparea fortei de munca, cat si saracia. Ma bucur ca programul se concentreaza pe principalele prioritati identificate in cazul Romaniei si sunt convinsa ca daca este utilizat corespunzator, acest ajutor financiar va constitui o importanta sursa de investitii in domeniile sociale. O atentie deosebita trebuie acordata tinerilor, romilor si populatiei din mediul rural”, a spus comisarul Marianne Thyssen. In ce priveste Programul pentru Capacitatea Administrativa, acesta propune investitii de 658 de milioane de euro, din care 553 de milioane de la bugetul comunitar, pentru a ajuta ameliorarea capacitatii de reactie a administratiei publice si a sistemului judiciar din Romania potrivit nevoilor economiei si societatii. Acest program este considerat de Comisia Europeana esential pentru formarea a 900.000 de angajati din sistemul administratiei publice si cel judiciar. Se estimeaza ca 250 de institutii publice si judiciare vor avea parte de investirtii directe din acest fond, iar multe mii de alte institutii vor avea beneficii indirecte. Programul de Capital Uman este gestionat nemijlocit de Ministerul Fondurilor Europene, in timp ce acela destinat Capacitatii Administrative revine Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.

Bun, veti spune, si ce folos avem noi din aceasta mare suma de 5 miliarde de euro? Daca luam in calcul ca prioritatile 1 si 2 sunt “Garantia pentru tineret in Romania”, a treia prioritate – accesul pe piata muncii, a patra- includerea sociala si combaterea saraciei, a cincea –dezvoltarea locala si cresterea raspunderii comunitatilor, a sasea – cresterea educatiei si competentelor, vom stii ca cel putin Programul pentru Capital Uman este in folosul nostru, chiar personal, imediat si direct. In timp ce programul complementar stimuleaza o administrare moderna si combaterea coruptiei, deci scade riscuri de securitate. Si trebuie sa recunoastem, in ambele cazuri, nevoia este mare

Comisia Europeană a adoptat două programe operaţionale ale ţării noastre

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 februarie 2015, 12:34

Comisia Europeană a adoptat ieri două programe operaţionale ale ţării noastre: „Capital uman” şi „Capacitatea administrativă”, ambele finanţate din Fondul Social European.

Astfel, până în 2020, aproximativ 5 miliarde de euro vor fi investiţi pentru a ajuta cetăţenii români, inclusiv tinerii, să îşi găsescă un loc de muncă şi să îşi îmbunătăţească nivelul de educaţie. Banii vor fi folosiţi şi pentru promovarea unor servicii sociale mai bune. Peste 4 miliarde de euro din această sumă sunt din bugetul Uniunii Europene.

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, s- a declarat bucuroasă de faptul că programul se concentrează pe principalele priorități identificate în cazul României și este convinsă că, dacă este utilizat în mod corespunzător, acest ajutor financiar va constitui o importantă sursă de investiții în ocuparea forței de muncă, obiectiv declarat în mod repetat de comisarul european:

Obiectivele mele pentru urmatorii cinci ani sunt foarte clare- să lupt pentru mai multe locuri de muncă,şi pentru o mai bună protecţie socială, să lupt împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale!

Marianne Thyssen

De asemenea, mai mult de 650 de milioane de euro (dintre care 553 de milioane din bugetul UE ) vor fi alocaţi pentru dezvoltarea administrației și a sistemului judiciar din România.

Se dă votul final în ceea ce priveşte planul de alocare a unui milliard de euro Iniţiativei Europene a Tinerilor, finanţare disponibilă anul acesta

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 februarie 2015, 08:36 / actualizat: 12 februarie 2015, 7:39

Astăzi se dă votul final în ceea ce priveşte planul de alocare a unui milliard de euro Iniţiativei Europene a Tinerilor, finanţare disponibilă anul acesta.

Deputaţii europeni au dezbătut împreună cu Marianne Thyssen, comisar European pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi mobilitate, accelerarea finanţării pentru proiecte de combatere a şomajului.

Membrii Parlamentului European au cerut să se acţioneze rapid pentru a reduce numărul tinerilor şomeri, deoarece Europa ar putea fi în pericolul de a pierde o întreagă generaţie de tineri pentru că ei nu sunt în măsură să înceapă o viaţă independentă şi să-şi dezvolte potenţialul creator.

Au existat şi deputaţi care şi-au exprimat îndoiala cu privire la capacitatea statelor membre Uniunii de a utiliza în mod eficient fondurile pentru crearea de locuri de muncă de calitate pe termen lung.

Comisarul european Marianne Thyssen a promis că vor fi efectuate controale şi evaluări stricte ale proiectelor şi a precizat că această măsură nu va afecta alocările bugetare sau alte fonduri.

“Progresul nu a fost pe măsura aşteptărilor. Noul plan de încărcare suplimentară ar putea oferi o creştere de până la 30 la sută, respective un milliard de euro.

Această finanţare este pusă la dispoziţie statelor membreu Uniunii Europene în 2015 este pentru a sprijini eforturile lor de a obţine 650.000 de tineri încadraţi în munca.”

Comisarul european Marianne Thyssen.

Şi România va primi fonduri suplimentare în 2015.

Principalele măsuri se referă la orientarea şi consilierea profesională, training+ul vocational, asistenţă personalizată pentru căutarea unui loc de muncă, stagii de ucenicie şi sprijin pentru înfiinţarea de firme noi

Se vor crea noi locuri de muncă pentru tinerii români cu ajutorul fondurilor europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 februarie 2015, 08:35

Se vor crea noi locuri de muncă pentru tinerii români cu ajutorul fondurilor europene.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio
România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

România ar putea primi aproximativ 32 de milioane de euro pentru prefinanțarea proiectelor din cadrul Inițiativei de ocupare a tinerilor (YEI).
Acest lucru se va întâmpla imediat după adoptarea programului operațional pentru capitalul uman, adoptare ce se preconizează a avea loc până la sfârșitul lunii martie.
România are alocat, prin intermediul Inițiativei, un volum total de peste 100 de milioane de euro pentru perioada 2014-2015.
Săptămâna trecută, mai precis pe 4 februarie, Comisia Europeană a propus deblocarea unui miliard de euro din Inițiativa privind Ocuparea Profesională a Tinerilor încă din acest an.
O astfel de modificare ar crește de până la 30 de ori prefinanțarea pe care ar primi-o statele membre pentru intensificarea ocupării tinerilor, putând ajunge la aproximativ 650.000 de tineri pe care să-i ajute să intre mai repede pe piața muncii.
Marianne Thyssen, comisar pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a declarat că rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor necesită o reacţie rapidă din partea Executivului European, motiv pentru care a propus accelerarea implementării iniţiativei pentru tineret şi ocuparea forţei de muncă:
“Tinerii sunt mai predispuşi la sărăcie, ca în anul 2008. În unele state europene, şomajul în rândul lor depăşeşte 50%, ceea ce este inacceptabil. Riscăm în aceste ţări să sacrificăm o generaţie întreagă.
De aceea, am propus să accelerăm implementarea iniţiativei pentru tineret şi ocuparea forţei de muncă. Aceasta a fost creată tocmai pentru a sprijini regiunile în care sunt mulţi tineri şomeri.”

Marianne Thyssen a mai spus că 20 de ţări europene, între care şi România, vor beneficia de acest proiect şi vor putea începe imediat să acceseze fondurile.
Banii ar putea fi folosiţi de către statele membre beneficiare ale Inițiativei imediat după adoptarea Programelor Operaţionale specifice.
În schimb, se așteaptă ca statele membre să disponibilizeze fonduri rapid în folosul beneficiarilor de proiecte, sub forma unor plăți în avans – acțiune care va fi atent monitorizată.
În termeni practici, prefinanțarea primită de România ar putea ajunge astfel la aproape 32 milioane de euro (adică, de 20 de ori mai mare față de nivelul inițial prevăzut de 1,6 milioane).
Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor are în vedere finanțarea unor activități de sprijinire directă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional, precum și a celor care nu urmează niciun program educațional sau de formare.
Categoria de vârstă avută în vedere sunt tinerii sub 25 de ani sau, atunci când statele membre consideră adecvat, de sub 30 de ani.
Prin intermediul Inițiativei ar putea fi finanţate stagii și ucenicii de înaltă calitate, oportunități de primă angajare, se poate acorda sprijin pentru demararea afacerilor pentru tinerii antreprenori şi se pot finanţa programe de educație și formare profesională de calitate.
În final, merită reţinut că această propunerea legislativă a CE urmează să fie discutată de Parlamentul European și de Consiliul de Miniştri și, desigur, să fie adoptată, pentru a intra în vigoare.

Dezbatere organizata de Euranet la Bruxelles pe tema drepturilor pe care europenii le au în mediul online

Publicat de Monica Slavici, 23 ianuarie 2015, 09:09 / actualizat: 28 ianuarie 2015, 15:58

Sunt cetãţenii europeni conştienţi de drepturile lor digitale, a contribuit Codul Uniunii Europene al Drepturilor în Mediul Online la o informare mai bună a consumatorilor, au luat statele membre mãsuri pentru a proteja aceste drepturi, ce şanse existã ca o legislaþie privind protecþia datelor cu caracter personal sã fie adoptatã cât mai rapid ?
La toate aceste întrebãri au încercat sã gãseascã un rãspuns participanţii la dezbaterea de la Bruxelles, organizatã de Reţeaua Paneuropeanã de Radio Euranet Plus şi de radioul public din Letonia, ţarã aflatã acum în fruntea UE.
Au participat europarlamentari, reprezentanţi ai mediului online şi studenţi. Dezbaterea a fost transmisă de radiourile studenţeşti din campusurile universitare.
Prima dezbatere Euranet Plus din acest an, s-a purtat în jurul încrederii şi a siguranţei pe care utilizatorii de internet le au in mediul on line.
Subiectul se aflã si pe agenda actualei Comisii Europene conduse de preşedintele Jean Claude Juncker, un pachet legislativ privind protecţia datelor cu caracter personal aşteptat încã din 2011şi urmează sã fie adoptat în acest an, în condiţiile în care are susţinerea Parlamentului comunitar.
Utilizatorii de internet reclama adesea lipsa încrederii şi a siguranţei în tranzacţiile prin internet.
În discuţiile, la care au participat şi studenţii, s-a adus în atenţie şi faptul ca 90% dintre consumatorii europeni nu folosesc internetul pentru cumpăraturi întrucât îi îngrijorează securitatea tranzacţiilor.
De aceea, încrederea si siguranţa sunt considerate esenţiale pentru consumatori esentiale şi trebuie consolidate, a precizat Purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, prezentă la dezbatere….

“ Pentru Comisia Europeana, piaţa unică digitală este o prioritate, chiar vicepresedinte coordonează lucrările . Noi vrem să dărâmăm barirele cu care se confruntă consumatorii şi menţionez aici copyrwrith-ul. Dorim să creem încrederea. Încrederea poate fi garantată. Dacă cetăţenii au încredere că datele lor sunt protejate atât online cat şi offline, atunci şi drepturile lor sunt respectate. Este, de asemenea, bine pentru afaceri, deoarece astăzi vedem că doar 12 % dintre consumatori cumpără online de peste graniţe. Această piaţă reprezintă un potenţial uriaş, dacă reuşim să dăm jos barierele. ” a mai precizat la iîntâlnire purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene Mina Andreeva
Codul Uniunii Europene al Drepturilor în Mediul Online privind drepturile in a fost lansat în urmã cu doi ani ca parte a agendei digitale stabilite de forul comunitar pentru toate statele membre.
Codul stipuleazã cã toţi cetãtenii Uniunii trebuie sã aibã posibilitatea de a accesa un set minim de servicii de internet si comunicatii electronice de bunã calitate la un pret rezonabil indiferent de sex, religie, vârstã sau venit.
Un capitol aparte al acestui cod este dedicat drepturilor pe care le au europenii în calitate de consumatori la serviciile comerciale online.
Astfel, fiecare consumator din Uniune are dreptul sã primeascã, din partea unui comerciant, informaţii esenţiale, clare şi corecte despre un produs sau un serviciu înainte de efectuarea unei achiziţii online.
Toate aceste drepturi digitale sunt strâns legate de nevoia de protecţie a datelor cu caracter personal şi a libertãţii de expresie si informare. (Claudia Ruse)

Comisia Europeană a prezentat o analiză privind ocuparea forței de muncă

Publicat de Monica Slavici, 20 ianuarie 2015, 09:08

Criza economică a avut un impact negativ asupra forţei de muncă. Țările care oferă locuri de muncă de calitate şi măsuri eficiente de protecţie socială s-au dovedit a fi însă mai rezistente în fața recesiunii, arată un raport al Comisiei Europene. De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru creșterea locurilor de muncă, mai ales având în vedere scăderea şi îmbătrânirea populaţiei din Uniunea Europeană. Care sunt concluziile ne spune Mirabela Afronie de la Radio România Reșița.

Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, în România, numărul tinerilor care nu sunt implicați în niciun fel de activitate este mai mare față de cel din Uniunea Europeană. 16% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au loc de muncă, dar nici nu studiază sau urmează vreun curs de formare profesională, media în cele 28 de state membre fiind de 13%. România a înregistrat în perioada 2007 – 2012, cea mai mare reducere a investițiilor în educație, urmată de Ungaria, Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia și Portugalia.
În schimb, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut în România cu mai mult de 10% din 2007 până în prezent, o excepție pozitivă la nivel european. Și asta deoarece spre deosebire de alte state membre, România a avut o politică de ridicare sau protecție a plafonului minim de salarizare, ce a condus la reducerea discrepanțelor salariale.

441 milioane de Euro vor veni din partea UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 decembrie 2014, 08:00

Romania are undă verde de la Comisia Europeană să utilizeze Fondul de Ajutor European pentru cele mai defavorizate persoane. În perioada 2014-2020 , 441 milioane de Euro vor veni din partea UE, bani pe care România îi va folosi pentru a cumpăra produse alimentare pentru persoanele care au cea mai mare nevoie de acestea. Totodată, copiii aflaţi în dificultate, vor primi produse de uz şcolar cumpărate tot din ajutorul Fondului.

Despre toate acestea ne vorbeşte dl Adrian Preda, responsabil Networking în cadrul Europe Ditrect Craiova.

Trebuie să menţionez că această finanţare a UE este susţinută şi de resursele naţionale, ţara noastră alocând peste 75 milionae de Euro pentru completarea Fondului de Ajutor European.

Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitate profesională, declară că banii vor veni chiar din această iarnă să sprijine in mod special persoanele care trec prin momente grele. Aceasta a menţionat şi importantul rol al programului de a oferi acces la educaţie copiilor care provin din familii sărace.

Aşa cum a declarat însăşi doamna comisar, oamenii vor primi produsele alimentare începând cu această iarnă, urmând ca din 2015, aprovizionarea să aibă loc de două ori pe an. Persoanele asistate social, pensionarii cu venituri mici şi persoanele al căror venit este sub 45% din salariul minim pe economie, sunt categoriile principale de persoane care vor putea să beneficieze de ajutorul susţinut de Fondul de Ajutor European pentru cele mai defavorizate persoane.

Pe lângă alimente, datorită banilor oferiţi de FEAD, oamenii se vor putea bucura de educaţie sanitară şi alimentară, acces sporit la serviciile medicale sau de consiliere juridică, îndrumare către serviciile sociale, consiliere profesională şi un sprijin în căutarea unui loc de muncă. Menţionez că toate aceste măsuri au ca ţintă incluziunea socială.

Începând de anul viitor, copiii care provin din familii sărace, vor primi, o dată pe an, articole de uz şcolar. Acestea vor fi distribuite prin intermediul şcolilor şi autorităţilor locale. Vreau să dau pe această cale şi o vestze bună ONG- urilor, care, vor putea fi implicate în furnizarea produselor alimentare persoanelor cu dificultăţi de deplasare şi în aplicarea măsurilor de incluziune socială anterior menţionate.

Ajutorul vital, oferit prin intermediul acestui Fond, reiese din faptul că ţara noastră, înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din UE, aproximativ 30% din populaţie suferind de lipsuri materiale severe. Programul operaţional adoptat, va contribui la atingerea obiectivului naţional de a ajuta 580 000 de oameni să iasă din sărăcie