Născut la Plosca, în Teleorman, Liviu Vasilică și-a început activitatea artistică de solist vocal de muzică populară încă din perioada studenţiei. El a cucerit trofeu după trofeu la toate etapele locale şi naţionale ale Festivalurilor Artei Studenţeşti, în special datorită originalităţii repertoriului şi a stilului deosebit de interpretare. Primele înregistrări le-a făcut la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, iar debutul său în televiziune s-a produs în cadrul celebrei emisiuni a Marioarei Murărescu “Tezaur folcloric”, la postul public naţional.
Dintre cele peste 40 de melodii populare pe care Liviu Vasilică le-a cules din spaţiul etnofolcloric teleormănean, una iese în mod deosebit în evidenţă. “Hai, hai cu trăsioara” rămâne piesa de rezistenţă, cântecul reprezentativ al unui interpret care iubea muzica populară cu toată fiinţa sa şi care s-a impus în conştiinţa colectivă drept un adevărat rapsod al plaiurilor natale, admirat şi preţuit în toate colţurile ţării.
Apariţiile lui Liviu Vasilică sunt de neuitat nu doar datorită stilului său de interpretare inconfundabil, sensibil şi, în acelaşi timp, viguros, de haiduc, cum chiar artistul obişnuia să spună, ci şi prin prisma minunatelor costume populare pe care le etala când cânta ”Hai, hai cu trăsioara”.
Numele marilor interpreți rămân în patrimoniul culturii naționale, iar rezonanța numelor lor se răsfrânge în ecoul evenimentelor culturale care animă comunitatea la răstimpuri, generând fapte culturale memorabile. Este și impresionanta poveste de viață a lui Felician Fărcașiu, pe care ne-a relatat-o doamna Nadia Mitrea (Compartimentul Comunicare şi Relaţii Publice, Primăria Municipiului Sebeş) :
”Figură emblematică pentru Sebeşul nostru, Felician Fărcaşiu era „cap de afiş” şi un veritabil „model în lumea cântecului popular românesc”, aşa cum îl descria doamna Marioara Murărescu, doamna sufletului românesc autentic, cea care ne-a cultivat dragostea pentru folclor şi ne-a învăţat să preţuim tezaurul nostru românesc.
Este o mândrie pentru noi să-i simţim prezenţa marelui maestru al cântecului popular în burgul nostru sebeşan, să ducem mai departe personalitatea lui Felician Fărcaşiu, imaginea de român mândru, statura semeaţă care purta cu prestanţă aleasă straiul popular autentic şi transmitea prin actul artistic de înaltă calitate o aleasă pregătire muzicală.
Mult drag de viaţă şi de oameni, în muzica lui Felician Fărcaşiu. A fost adesea comparat cu personalitatea puternică a Mariei Tănase, însă a depăşit această comparaţie, prin capacitatea sa ieşită din comun de a reproduce melodii populare autentice din cele mai variate zone ale ţării.
A cântat alături de orchestrele de muzică populară ale Filarmonicilor din Arad, Sibiu, Braşov, Oradea, Bacău şi cu Ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timişoara şi Caransebeş, a întreprins numeroase turnee de concerte şi a participat la concursuri în ţară şi în străinătate.
A imprimat 7 discuri, pe care sunt cuprinse doar o parte din cele 260 de piese ale repertoriului său. Şi-a adus o contribuţie importantă la cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional. Aşadar, o mare pasiune, un suflet care a simţit româneşte şi a transmis cu generozitate şi cu un dar inegalabil pofta de viaţă, iubirea românului, veselia sufletului care iubeşte, simte, trăieşte româneşte şi se bucură de natură, de evenimentele majore ale existenţei umane, totul transpus în cântece de joc şi de petrecere, dar şi în broderiile vocale unice şi inegalabile ale doinei, pe linia melodică a sufletului românesc autentic.
Vocea baritonală, ţinută mândra şi demnă, comunicarea empatică cu publicul, au fost atu-uri care l-au înzestrat cu un şarm inegalabil, gustat de public, de colegi, de colaboratori.
Felician Fărcaşiu a avut generozitatea şi harul de a îndruma, în lumea cântecului popular, tineri interpreţi ai vremii sale, printre care: Dumitru Fărcaş, de la Baia Mare, Maria Marcu, de la Cluj, Elena Jurjescu sau Mariana Drăghicescu, doamnele cântecului bănăţean.
Este admirabil modul în care Felician Fărcaşiu a pledat în cel mai convingător mod pentru cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional şi este absolut emoţionant modul în care s-a stins din viaţă, prea devreme, din prea mare dragoste pentru cântecele populare româneşti.
Era un om deosebit, jovial, cu suflet mare, cuprins mereu de bună dispoziţie. Cei care l-au cunoscut îşi amintesc cu emoţie de concertele sale.
În perioada 10-12 noiembrie 2017, Sebeşul va găzdui cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Felician Fărcaşiu” – Concurs de interpretare a cântecului popular românesc. Devenit deja o tradiţie, evenimentul aduce pe scena Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş pe cei mai îndrăgiţi interpreţi de folclor, dar şi tineri artişti, care vor să se afirme şi să ducă mai departe moştenirea marelui culegător de folclor românesc, Felician Fărcaşiu. Festivalul este structurat în două secţiuni: prima secţiune vizează concursul de interpretare dedicat soliştilor vocali de muzică populară – amatori din întreaga ţară, având vârsta cuprinsă între 15-30 ani, iar cea de-a două secţiune vizează recitalurile artiştilor consacraţi.
Vă invităm să accesați site-ul www.cclbsebes.ro pentru informații suplimentare referitoare la festival, iar reprezentanții Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș vă stau cu plăcere la dispoziție.”
A consemnat: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
25 decembrie 2016, 08:43 / actualizat: 25 decembrie 2016, 9:44
Interpretă de muzică populară, animator cultural în spațiul Olteniei, producător al emisiunii ”Tezaur folcloric” într-o colaborare memorabilă cu Marioara Murărescu, nume-reper pentru Televiziunea Română, Gheorghița Nicolae este astăzi realizatoarea și prezentatoarea celebrei emisiuni și, în egală măsură, interpreta care promovează folclorul autentic din Romanați. Voce caldă, cu inflexiuni recognoscibile și ușor de identificat, o prezență empatică și un mod de adresabilitate, care strecoară cu măsură liniștea în sufletul nostru, Gheorghița Nicolae a rămas un nume de referință în folclorul muzical românesc. Mărturisirile Gheorghiței ne vor aduce aminte că există povești nespuse ale fiecăruia. Pentru a intra în atmosfera folclorică a Romanaților să ascultăm:
Hora ca la Romananți – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Interviu cu Gheorghița Nicolae ilustrat cu:
Am plecat, maică, în lume– din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Când eram la maica mea – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Gheorghița Nicolae – o voce, o personalitate culturală, un OM în cel mai înalt sens al termenului. În final, două melodii care amintesc de sărbătorile în familie:
Drigui zăpada toată– din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Zăibărel de Romanați – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
