Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 18:16

„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.

Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.

Mircea Geoană: Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.

Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.

Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.

Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.

E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.

Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.

Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.

Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.

Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!

Mircea Geoană: Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese –  de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.

Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.

Deci noi, când spunem un lucru,  ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.

Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.

Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.

Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.

Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…

Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…

Mircea Geoană: … la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.

Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?

Mircea Geoană: Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.

De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.

Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura  NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.

Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.

Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.

Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.

Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 13:28

Sonia Raicu, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Marius Bâtcă de la „Observatorul militar”. El a publicat în ediția de miercuri, 17 noiembrie 2021, a săptămânalului Armatei o analiză complexă având ca temă acest subiect fierbinte. Ascultăm.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Marius, bine ai venit!

Marius Bâtcă: Bună ziua, Sonia! Bună ziua, radioascultătorilor!

Sonia Raicu (realizator rubrică): Vorbim despre situația tensionată de la granița Poloniei cu Belarus, o situație care îngrijorează foarte mulți specialiști militari, pentru că în spatele acelor grupuri foarte mari de migranți îndreptate către granița Poloniei se pare că sunt alte intenții ale Rusiei îndreptate către Ucraina.

Chiar ai publicat săptămâna aceasta, în ultimul număr al „Observatorului militar”, un articol legat de această amenințare.

Marius Bâtcă: Ai pomenit foarte bine că există niște interese mari în spate din partea Federației Ruse. Provocările de la granița dintre Belarus și Polonia sunt strict legate de niște acumulări de forțe substanțiale; vorbim de trupe și tehnică de luptă, pe care Federația Rusă le strânge în ultima perioadă la granița Ucrainei.

Astfel au apărut temeri bine întemeiate în cancelariile europene şi la Washington în privinţa intenţiei Federaţiei Ruse. Dacă ne luăm după ce spune secretarul de stat Anthony Blinken, toată această mişcare de migranţi şi provocările care s-au petrecut recent la graniţa belaruso-polonă au de fapt rolul de a masca ceea ce intenţionează să facă Rusia.

Ştim foarte bine că Rusia a anexat ilegal Crimeea, a intervenit în estul Ucrainei – în momentul de faţă se desfăşoară un război civil pe partea de est a Ucrainei, iar combatanţii pro-ruşi sunt sprijiniţi din plin de Federaţia Rusă.

Faptul că peste 90.000, aproape 100.000 de militari ruşi sunt undeva la 200 de kilometri de graniţa Ucrainei, iar trenuri cu tehnică de luptă se îndreaptă către graniţa Ucrainei reprezintă o mare ameninţare pentru stabilitatea regională şi pentru securitatea din regiunea Mării Negre.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Inclusiv şeful apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc de izbucnire occidentală a unui conflict între Occident şi Rusia, dat fiind aceste ameninţări constante şi presiuni constante asupra graniţei Ucrainei.

Marius Bâtcă: Da, şi nu este vorba numai de presiunea pe care Federaţia Rusă o face asupra graniţelor ucrainene, ci este vorba, în general, despre acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse în Bazinul Mării Negre, Georgia este supusă unor presiuni continue, începând cu 2008, de când am avut acea invazie a statului georgian de către Federaţia Rusă, la scurt timp după summitul NATO de la Bucureşti.

Nu trebuie să uităm că avem un conflict îngheţat foarte aproape de noi, în regiunea transnistreană – avem o bucată a teritoriului Republicii Moldova care se află sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse, care este un cap de pod prin care Federaţia Rusă încearcă să influenţeze politica de la Chişinău. Toate aceste acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse agravează foarte mult tensiunile din Marea Neagră. Există tot timpul riscul izbucnirii unui conflict armat şi riscul este extrem de mare.

Am avut parte de provocări extrem de periculoase ale aviaţiei ruseşti – să ne aducem aminte că au fost câteva incidente cu avioane de luptă care au trecut razant pe deasupra navelor americane sau britanice în Marea Neagră.

Reprezintă această Crimee un fel de ‘portavion’ rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO.

Aşa că trebuie să fim foarte atenţi să urmărim exact toate mişcările de trupe pe care Federaţia Rusă le face în zonă, pentru că ce ne-a învăţat pe noi ultimul deceniu: Federaţia Rusă este extrem de imprevizibilă, sub conducerea lui Vladimir Putin poate recurge la nişte surprize extrem de neplăcute.

Aceste mii de oameni sau veniţi din zonele respective au ajuns în Belarus fiind aduşi, unii forţaţi şi unii minţiţi. Totul s-a făcut organizat, cu avioane, ceea ce nu s-a mai întâmplat, este o premieră. Au fost aduşi direct din Belarus direct cu avionul, din zonele din care proveneau sau zone de concentrare.

Li s-a promis cel mai probabil că vor fi aduşi în Germania, doar că, dacă ne uităm la cum erau îmbrăcaţi, foarte mulţi erau cu haine călduroase, unele scumpe, pregătire militară – ştiau cum să-şi facă adăposturi din cetină, chiar am văzut nişte adăposturi foarte interesante, pe care le-am mai văzut doar în manualele pentru cercetaşi.

Pericolul este din mai multe puncte de vedere. O dată, se pune presiune asupra graniţei poloneze, care este şi graniţă UE şi graniţă NATO. În al doilea rând, există pericolul generalizării fenomenului, pentru că dacă se va vedea că are succes ne vom trezi cu milioane, la un moment dat, de migranţi, care să forţeze.

Alt pericol care mai există: apărând această agitaţie, aceste provocări la graniţă, toată atenţia Occidentului va fi concentrată pe acea zonă, Polonia şi ţările baltice. Rusia speră că Occidentul nu va mai fi atent la mişcările de trupe de la graniţa cu Ucraina./avladucu/atataru/ Aşa că trebuie să vedem ce se întâmplă, să urmărim, să sperăm că lucrurile nu vor escalada. Să sperăm că Federația Rusă va încerca, până la urmă, să intre în dialog cu NATO, să termine cu provocările.

E greu de spus cum va evolua. Avem de-a face cu această acumulare mare de tehnică de luptă și de trupe; ar indica faptul că urmează o ofensivă. În schimb, au venit foarte multe semnale din partea Occidentului. I s-a transmis Moscovei că ar trece de o linie roșie foarte gravă dacă intră în Ucraina.

Există solidaritate la nivelul NATO. Trebuie să nu uităm că Ucraina este partener NATO, beneficiază de un sprijin destul de mare din partea NATO și SUA, în special, pe partea de apărare, chiar și Turcia contribuie foarte mult la apărarea Ucrainei, prin furnizare de tehnică de luptă modernă.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost jurnalistul militar Marius Bâtcă, de la săptămânalul „Observatorul militar”. Marius, îți mulțumim și te mai așteptăm.

Marius Bâtcă: Și eu îți mulțumesc, numai bine și să ne revedem în situații mult mai liniștite.