„Medici cu rădăcini în Micherechi”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 decembrie 2019, 06:08 / actualizat: 13 decembrie 2019, 7:31

A apărut cartea mult aşteptată de micherecheni: „Medici cu rădăcini în Micherechi”.

În seara zilei de sâmbătă, 7 decembrie, la Casa de Cultură „Gh. Dulău” din Micherechi a avut loc lansarea volumului bilingv „Méhkeréki gyökerű gyógyítók / Medici cu rădăcini în Micherechi”, apărut în îngrijirea Editurii NOI şi a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. La serata culturală au participat în jur de 200 de persoane, majoritatea localnici, dar şi foarte mulţi medici cu origini în Micherechi, protagonişti ai cărţii lansate, dar care azi trăiesc în Jula sau în alte părţi ale ţării. Întâlnirea a avut o deosebită încărcătură sentimentală, deoarece toţi cei prezenţi au venit pentru a cunoaşte un nou element valoros cu care se pot mândri micherechenii, numărul foarte mare de medici originari din acest sat.

Programul a fost onorat şi de prezenţa unor oficialităţi din România şi Ungaria, printre care îi amintim pe PS Părinte Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, dr. Kovács József, deputat parlamentar, fostul director al Spitalului Pándy Kálmán din Jula, Szebellédi Zoltán, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş. Au mai onorat cu prezenţa echipa de cercetători maghiari Open History din Budapesta (conducător: Bayer Árpád), Bertold Netea, vicepreşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eva Bocsor Karancsi, preşedinta Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş şi Beata Condoroş Szöllősi, vicepreşedinta Autoguvernării Româneşti din Jula, conducători ai instituţiilor şi reprezentanţi ai cultelor locale.

Moderatoarea programului a fost Eva Şimon, una dintre redactorii cărţii, alături de dr. Vasile Marc, medic cardiolog şi Emilia Martin, muzeograf-etnograf. După un scurt cuvânt introductiv rostit în limbile română şi maghiară a fost invitată la microfon primăriţa comunei Micherechi, Margareta Tat, care a salutat publicul în calitate de gazdă şi şi-a exprimat bucuria faţă de apariţia acestei cărţi:

„Am aşteptat cu o deosebită bucurie ziua de astăzi. Ştiam de planul şi pregătirile acestei cărţi încă din anul trecut, ştiam că această iniţiativă a mobilizat multă lume, şi odată cu trecerea timpului, ne-a crescut şi interesul, însufleţirea. Am ştiut că multe persoane din satul nostru au ales cariera de medic. Că la spitalul din Jula aproape la toate secţiile găsim câte-un medic cu origini din Micherechi. Dar că numărul acestora este aproape 100, mai exact 95 de medici generalişti, stomatologi, veterinari şi farmacişti, incluzând şi studenţii la medicină, asta numai acum am aflat, după realizarea acestei cărţi.” Doamna primar a spus că Primăria s-a angajat de la bun început să devină partener şi sponsor în realizarea volumului. „Portretele medicilor şi scrierea ştiinţifică de la finalul cărţii ne-au convins că pe lângă valorile noastre de până acum, cunoscute şi recunoscute, cum sunt minunatele dansuri şi muzica populară, şi sârguinţa oamenilor din Micherechi, satul nostru se evidenţiază şi din alt aspect din rândurile comunelor din Ungaria: în doar 60 de ani a dăruit 95 de medici acestei ţări.”

Sufletul, sau poate mai bine zis „inima” acestei cărţi, cum îi stă bine unui medic cardiolog, este domnul doctor Vasile Marc, care o povestit în cadrul seratei cum s-a născut ideea apariţiei acestei cărţi, dar şi despre motivele pentru care el a ales cariera medicală. Domnul Marc a amintit că atunci când şi-a dat seama cât de mulţi medici sunt cu origini în Micherechi, prin fiul său, tot medic, a căutat nişte tineri cercetători din Budapesta, care să analizeze fenomenul care a dus la un număr atât de mare de medici din Micherechi.

Următorul vorbitor al seratei a fost deputatul parlamentar, dr. Kovács József, care a vorbit de această dată în calitate de bun cunoscător al subiectului cărţii, deoarece domnia sa mulţi ani a fost directorul spitalului din Jula, astfel îi cunoaşte foarte bine pe cei mai mulţi medici mai în vârstă din cartea. A avut cuvinte de apreciere atât pentru sârguinţa şi perseverenţa oamenilor din Micherechi, cât şi pentru iniţiativa de a edita o carte despre medicii cu rădăcini în Micherechi.

Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca a salutat la rândul său ideea apariţiei acestei cărţi şi a afirmat că medicii micherecheni ilustrează în mod exemplar valorile fundamentale ale comunității: munca asiduă, perseverența și dorința slujirii aproapelui. De asemenea, șeful misiunii diplomatice a României în Ungaria a evidenţiat rolul burselor acordate de Statul Român în evoluția multor medici români din Ungaria și a reafirmat angajamentul României de a continua această formă de ajutor pentru tinerii români din Ungaria.

Din partea grupului de cercetători Open History din Budapesta a luat cuvântul istoricul Bayer Árpád, care a spus că, alături de colegii săi sociologi şi etnografi, au cunoscut în Micherechi o comunitate de oameni foarte sârguincioşi, care au înţeles că educaţia copiilor lor şi alegerea unor profesii, cum este medicina, este o garanţie pentru un viitor prosper al familiilor şi al comunităţii. Studiul publicat la finalul volumului cuprinde multe informaţii despre trecutul şi prezentul satului şi dă răspunsuri la întrebarea: cum a reuşit să iasă din Micherechi, în doar 60 de ani, aproape o sută de medici.

În ultima parte a seratei, cei prezenţi au putut cunoaşte trei medici. Primul medic din Micherechi este dr. Ioan Cozma, pediatru în oraşul Hódmezővásárhely, care încă şi azi, la aproape 87 de ani este activ, vindecă copiii bolnavi, dar nu a putut participa la lansarea cărţii. Cu ajutorul Redacţiei Româneşti a Televiziunii Maghiare, cei prezenţi au putut urmări un fragment din filmul-portret cu el, realizat de Tiberiu Boca pentru emisiunea „Ecranul Nostru”. Din păcate, nici al doilea medic, dr. Petru Ruja, care azi trăieşte în Budapesta, nu a putut fi prezent, astfel al treilea medic originar din Micherechi, dr. Teodor Bányai a vorbit publicului despre motivul pentru care el a ales această carieră şi despre bucuria că mulţi consăteni i-au urmat exemplul. Generaţia mai tânără de medici a fost reprezentată de dr. Ilenuţa Ruja, medic stomatolog, care a studiat la Arad, în România, ca bursier al statului român.

În încheierea programului, Eva Şimon i-a amintit pe toţi cei care au contribuit la realizarea volumului bilingv, printre care i-a numit pe traducătorii dr. Mihaela Bucin, dr. Zsolt Szabó, Anca Becan, Andrei Sebastian Csiplo, Carina Iuhas, dr. Paul Ovidiu Rus-Gal, şi pe tehnoredactorul Ioan Nyisztor.

Volumul a apărut cu ajutorul următorilor sponsori: Secretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru – Fondul Bethlen Gábor, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea de Naţionalitate Română a Comunei Micherechi, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea Românească a Judeţului Bichiş, Autoguvernarea Românească din Jula, Autoguvernarea Românească din Bichiş, Centrul-Pharma Kft din Jula.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

„Vocile de aur” ale elevilor români din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 aprilie 2018, 05:40

Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania a organizat vineri, 23 martie, cea de-a IV-a ediţie a Concursului naţional de muzică românească „Vocea de aur”, la care au participat elevi de la mai multe şcoli din Ungaria în care se învaţă limba română. Concursul este un eveniment cultural atractiv pentru copii, reunind muzica uşoară şi tradiţională, interpretate de elevi de clasele 1–8. Anul acesta au participat 27 de concurenţi de la şcolile: Aletea, Bedeu, Chitighaz, Jula, Leucuşhaz, Micherechi, Pocei, Săcal, şi şcoala gazdă, Bătania. Evenimentul este şi un prilej de întâlnire între participanţi, părinţi şi profesori, iar organizatorii îşi propun să ofere concurenţilor şansa de a inaugura prin acest concurs şi sosirea primăverii, în decorul mirific al aulei şcolii în care sunt întâmpinaţi oaspeţii în fiecare an.

Repertoriul copiilor a inclus piese diferite de muzică uşoară şi cântece de primăvară şi pentru copii, dar şi cântece populare, câţiva dintre copii au fost acompaniaţi la diferite instrumente de către profesorii lor pregătitori sau au avut acompaniament asigurat la CD player. Concursul „Vocea de aur” îşi asumă un rol educativ, impunând concurenţilor ca repertoriul şi ţinuta scenică să fie adecvate vârstei, iar pentru că a şti să cânţi este o artă, este o formă de comunicare, o formă de exprimare, aceasta presupune creativitate din partea celor care se pregătesc şi participă la acest concurs.

Competiţia s-a desfăşurat în aula şcolii generale româneşti din localitatea bichişeană, unde tinerii „cântăreţi”, profesorii şi oaspeţii au fost primiţi de către organizatori într-o frumoasă sală amenajată pentru această ocazie cu decor de primăvară şi note muzicale. Copiii au debutat în funcţie de categoria de vârstă pe patru grupe (clasele 1–2, 3–4, 5–6 şi 7–8), şi tot astfel au fost şi premiaţi, însă nici un participant nu a plecat de la Bătania fără să fie răsplătit de către organizatori pentru efortul depus şi însufleţirea cu care s-a pregătit pentru întrecere. Juriul a fost format din specialişti în domeniul muzicii, de la Filarmonica de Stat din Arad şi cadre didactice de la licee din Arad.

Corul şcolii din Bătania, îndrumat de prof. Andreea Szenes, a oferit invitaţilor în pauza concursului un program de cântece corale. De dragul de a participa la acest eveniment a încântat publicul cu o melodie despre mama şi Barbara Gyöngyösi din Săcal, actualmente elevă în clasa a 9-a la liceul din Berettyóújfalu. Doamna Szenes este şi organizatoarea evenimentului, alături de conducerea instituţiei de învăţământ în frunte cu directorul Iulia Olteanu şi învăţătoarea Anca Stan, moderatoarea concursului.

La eveniment au onorat cu prezenţa autorităţi şi oficialităţi locale şi româneşti, printre care: Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, însoţit de alţi clerici, Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Jula, Daniel Banu, consul general la Seghedin, Marjai János, primarul oraşului Bătania, Gheorghe Cozma, directorul Oficiului AȚRU, Anamaria Brad Sarca, referent pentru naţionalitatea română la Institutul Naţional pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Învăţământului (OFI), directori de şcoli, profesori, părinţi şi alţi invitaţi.

A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească

Foto: Foaia românească

Ziua Culturală, festivalul de tradiții al românilor din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 2 noiembrie 2017, 09:13 / actualizat: 2 noiembrie 2017, 10:23

Centrul Cultural Românesc din Jula a găzduit sâmbătă, 21 octombrie o nouă ediție a „Zilei Culturale a Românilor din Ungaria”, festivalul de cântec, joc și port popular românesc. Evenimentul dedicat promovării culturii românești la românii din Ungaria a fost inițiat în rândul comunității noastre de către Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria, iar de mai bine de două decenii consecutiv este organizat de către Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria.

La Ziua Culturală de anul acesta, ajunsă la cea de-a XXIV-a ediție, au urcat pe scenă elevi și artiști amatori din aproape toate localitățile în care trăiesc români, iar din România invitatul de onoare a fost Ansamblul folcloric „Valea Mureșului” din Săvârșin, județul Arad.

Manifestarea a fost deschisă de către Corul „Pro Muisca” din Jula cu imnurile de stat ale Ungariei și României, și cu câteva melodii de muzică sacră și laică, după care au adresat urări de bun venit participanților Tiberiu Juhász, președintele AȚRU și Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al comunității românești din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta.

La intrarea în Centrul Cultural a întâmpinat oaspeții o expoziție etnografică din colecția Școlii Generale și Liceului românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, iar în sala de spectacole au fost expuse și două panouri cu țesături și cusături din colecția doamnei Maria Paksi, originară din Micherechi. Manifestarea a continuat cu lansarea a două volume, publicate de Editura „Cronica”: „Tradiție și contemporaneitate. O perspectivă publicistică asupra românilor din Ungaria”, o compilație de articole prezentate de publicația „Cronica”, adunate de către Delia Kovács și Corina Sebestyén, jurnaliste și de colaboratorii Andrei Ando și pr. Petru Pușcaș. Cel de-al doilea volum prezentat la eveniment a fost cartea scrisă de pastorul baptist Ștefan Cioca, „Cuvintele vieții. Mântuire prin har”.

Ziua Culturală a continuat apoi cu un program variat de cântece și dansuri populare. Localitatea Chitighaz a fost la înălțime, aducând în scenă muzică populară interpretată de Corul pensionarilor „Márki Sándor”, Echipa de dansuri populare „Bujorul” a pregătit o suită de dansuri românești, iar Echipa Școlii de Arte din Chitighaz, „Iglice”, a interpretat dansuri locale. Nu au fost mai prejos nici localitățile Jula și Aletea cu dansuri tradiționale, protagoniști fiind Echipa de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, aparținând Centrului de Documentare și Informare al AȚRU, din Jula, instruit de prof. Ioan Nedrău și dansatorii Ansamblului de Păstrare a Tradițiilor din Aletea, formaţie condusă de Gheorghe Bagy.

Ansamblului „Doina Bihorului”, compus din tineri care provin din localitățile Bedeu, Pocei, Chitighaz și Jula, îndrumat de instructorul Gheorghe Gros, s-au atașat și tinerii din Cenadul Unguresc, interpretând frumoase dansuri bănățene. Localitatea Micherechi a fost reprezentată de către interpretul popular Grigore Poiendan.

Ansamblul folcloric „Valea Mureșului” din Săvârșin a interpretat dansuri din Ardeal și Banat.

La manifestare au participat președinți de autoguvernări românești din Ungaria, elevi, directori și cadre didactice de la școlile unde învață copiii românilor din Ungaria, dar și oficialități: Marius Lazurca, ambasadorul României din Budapesta, Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Jula, Daniel Banu, consul general al României la Seghedin; Teodor Cilan, pro-rector al Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „N. Bălcescu” din Jula şi alţii.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia romanească

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor MTVA, Emisiunile în limba română

 Foto: Foaia românească

Festival gastronomic românesc pentru a 13-a oară

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 septembrie 2017, 08:28 / actualizat: 10 septembrie 2017, 7:48

Centrul de Informare şi documentare al AŢRU, împreună cu Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria a organizat sâmbătă, 2 septembrie, festivalul gastronomic românesc. La cea de-a 13-a ediţie a festivalului, care s-a desfășurat în curtea spațioasă a liceului românesc, au participat 33 de echipe din localităţi româneşti din ţara noastră şi din România. Evenimentul a fost onorat de prezenţa ambasadorului României la Budapesta, Marius Lazurca şi a consulului general din Jula, Florin Trandafir Vasiloni.

Ideea unui astfel de festival a pornit în urmă cu 13 ani de la AŢRU, prima ediţie desfăşurându-se în curtea autoguvernării, cu participarea a doar câteva echipe din judeţele tradiționale unde sunt comunități de români, Bichiş, Ciongrad şi Bihor, apoi festivalul a crescut pe an ce trecea– ne-a mărturisit purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul din Ungaria, Traian Cresta. Atmosfera a fost întreţinută de o formaţie folclorică venită din România, de la Vărșand (din jud. Arad). Juriul format din 5 membri şi condus de şeful Gál Tibor a decis ca anul acesta premiul întâi să-l acorde echipei Autoguvernării Românești din Bedeu, locul doi echipei Autoguvernării Românești din Şercad, iar locul trei şcolii româneşti din Aletea. Au fost acordate mai multe premii speciale, dintre care amintim premiul oferit de preşedintele Asociaţiei Culturale Făgeţeana, Ioan Gheorghe Oltean, echipei formate din membrii Autoguvernarea  de Naționalitate Română a Orașului Gyula care a gătit o ciorbă de peşte. Câştigătorii vor merge într-un sejur de trei zile în Ţara Făgetului.
Vă invit să gustați și Dvs. din atmosfera festivalului gastronomic românesc din Jula.

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator, emisiunile în limba română, Radiodifuziunea Ungară/MTVA