Adrian Gîtman (realizator rubrică): Olandezul Mark Rutte a devenit marți, în mod oficial, noul secretar general Alianței Nord-Atlantice. El a preluat cea mai înaltă poziție în ierarhia NATO de la norvegianul Jens Stoltenberg, cel care a condus Alianța în ultimii 10 ani. De la Mark Rutte, fost prim-ministru al Olandei, se așteaptă un interes deosebit pentru coordonarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, într-un moment în care aceasta din urmă este din ce în ce mai implicată în probleme de securitate. Noul secretar general și-a anunțat la Bruxelles prioritățile mandatului său. Mark Rutte: Ucraina este, bineînţeles, în fruntea listei, dar trebuie să facem mai mult în ceea ce privește apărarea colectivă și descurajarea. Trebuie să investim mai mult în apărare, să reducem decajele între capabilități și să atingem obiectivele pe care NATO și le-a propus. Trebuie facem mai mult pentru a construi cu adevărat parteneriatele pe care NATO le-a stabilit de-a lungul anilor. Adrian Gîtman (realizator rubrică): O altă schimbare la vârful ierarhiei NATO este și preluarea comenzii Comandamentului Aliat pentru Transformare de la Norfolk, Statele Unite, de către generalul francez Pierre Vandier de la conaționalul său, generalul Philippe Lavigne.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele NATO l-au desemnat pe premierul olandez Mark Rutte ca viitor șef al Alianței Nord-Atlantice.
Numirea lui Rutte a devenit o formalitate după ce singurul său contracandidat pentru acest post, președintele Klaus Iohannis, a anunțat săptămâna trecută că s-a retras din cursă.
Rutte va deveni cel de-al 14-lea secretar general al NATO pe 1 octombrie 2024.
El îi va succede norvegianului Jens Stoltenberg, aflat în această funcție de un deceniu.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018
Publicat de Camelia Teodosiu,
11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018:
Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).
Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.
Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.
Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.
Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.
Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.
Siguranța dronelor / Regulile aviației civile. Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.
Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.
Olanda a preluat de la Luxemburg președinția rotativă a UE
Publicat de Andrei Cretoiu,
4 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 22:03
Olanda a preluat oficial vineri, 1 ianuarie, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va asigura până la 30 iunie.
Rolul cheie al președinției olandeze va fi în următoarele 6 luni acela de moderator între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.
Guvernul de coaliţie al liberalului Mark Rutte va trebui să găsească soluții de compromis pentru multe dintre problemele cu care se confruntă UE în acest moment.
Migrația și securitatea internațională sunt două din temele extrem de importante de pe agenda europeană în perioada care urmează.
Alte subiecte importante aflate printre prioritățile președinției olandeze vizează energia, creșterea economică și crearea de locuri de muncă prin inovare.
De asemenea, președinția olandeză dorește ca societatea civilă și cetățenii să se simtă conectați cu Uniunea Europeană, astfel încât aceștia să poată urmări modul de lucru al instituțiilor europene.
Referendumul britanic este și el în atenția președinției olandeze pentru că Marea Britanie trebuie să rămână în UE, a declarat recent premierul Mark Rutte.
Referindu-se la temele cele mai arzătoare, criza refugiaților și combaterea terorismului, premierul olandez a pledat pentru cooperare și a arătat că acordul cu Turcia şi întărirea graniţelor externe, în special graniţa Greciei, sunt două elemente cheie în acest proces.
În acest context, prim-ministrul Mark Rutte a promis o președinție pragmatică, focalizată pe rezolvarea problemelor comune:
„Toate acestea trebuie rezolvate în următoarele şase luni, dar nu putem singuri. Avem nevoie de cooperare internaţională europeană şi mi-e teamă că soluţiile nu sunt uşor de găsit. Vă asigur că vom avea o preşedinţie foarte pragmatică.”
În ceea ce priveşte extinderea Spaţiului Schengen, premierul olandez spune că nu este împotriva aderării României şi Bulgariei la spațiul de liberă circulație: „Ne-am bucura dacă cele două ţări ar deveni membre, însă mai întâi vrem să fim siguri că toate condiţiile au fost îndeplinite şi acordurile implementate.”
Pe de altă parte, noul ambasador al Olandei la București Stella Ronner-Grubacic, a arătat, într-un interviu pentru Digi 24, că în acest moment discuțiile pe tema Schengen se pun în termenii menținerii zonei de liberă circulație sau ai reformării ei, astfel încât este greu de conceput că o eventuală extindere a spațiului Schengen ar mai putea fi pusă pe agenda discuțiilor.
Merită menționat că Olanda este una dintre ţările fondatoare ale Uniunii şi a prezidat, până acum, blocul comunitar de 11 ori.
Un prim eveniment sub preşedinţia Olandei va avea loc în 7 ianuarie, când oraşul Amsterdam, unde se vor desfăşura reuniunile ministeriale informale, va fi vizitat de către membrii Colegiului Comisarilor.
La 1 iulie, Olanda va preda preşedinţia rotativă a UE Slovaciei
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.