Istoricul eveniment vine la mai puțin de un an după ce a fost adoptat acordul reper și cu doar câteva zile înaintea conferinței ONU privind schimbările climatice la Marrakech, Maroc.
Vicepreședintele responsabil al Uniunii Energiei, Maroš Šefčovič a declarat: ”Suntem gata să profităm de acest impuls pentru a accelera lucrările privind tranziția la energia curată, în Uniune, dar și la nivel global. Suntem pregătiți să lucrăm la toate nivelurile, inclusiv la nivel local, pentru a aduce beneficiile acestei tranziții către cetățenii noștri.” Comisarul pentru Combaterea schimbărilor climatice și energie Miguel Arias Cañete a spus, la rândul său: „Aceasta este o zi mare pentru Europa și pentru planetă ..este timpul pentru rezultate. ”
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, a reamintit și cuvintele președintelui Jean-Claude Juncker, din momentul semnării acordului de la Paris:
UE, în ceea ce privește clima, a transformat ambițiile în acțiuni, acest acord este primul de acest gen și n-ar fi fost posibil dacă n-ar fi existat( n-ar fi fost pentru?) Uniunea Europeană.
Conferința privind schimbările climatice, se desfășoară de astăzi, vreme de 12 zile la Marrakech.
UE se așteaptă să vadă progrese privind elementele-cheie ale pachetului de la Paris, inclusiv privind accesul la finanțare pentru țările în curs de dezvoltare, deasemnea, progrese în ceea ce privește dezvoltarea și consolidarea competențelor și procesele necesare în țările în curs de dezvoltare care să pună în aplicare planurile lor climatice interne.
Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru a impulsiona tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele economiei europene, asigurând în același timp competitivitatea Uniunii Europene.
Comisia stabilește obiective anuale obligatorii pentru statele membre în sectoarele transporturilor, construcțiilor, agriculturii, deșeurilor, amenajării teritoriului și silviculturii pentru perioada 2021-2030 privind emisiile de gaze cu efect de seră.
Pentru ca acțiunile să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor, sectorul industrial și cel energetic care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii vor trebui să își reducă emisiile cu 43 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. Alte sectoare ale economiei, precum transporturile, construcțiile, agricultura, deșeurile, amenajarea teritoriului și silvicultura ar trebui să își reducă emisiile cu 30 % până în 2030 comparativ cu nivelul din 2005. Comisarul Maroš Šefčovič, vicepreședintele UE responsabil cu uniunea energetică:
Avem nevoie de o intervenție de urgență pentru a continua să fim competitivi, să fim liderii pe plan mondial în domeniul transporturilor. În alte zone din afara Uniunii lucrurile se mișcă foarte repede. În transportul rutier Europa încă este prima în domeniul patentelor pentru motoarele cu combustie internă dar în restul lumii sunt foarte multe patente pentru motoare pentru combustibili alternativi. Legislația pentru astfel de motoare se dezvoltă foarte mult în afara Uniunii. De asemenea, avem nevoie de o intervenție urgentă în Agenda privind clima. Dacă nu vom face acest lucru emisiile de gaz vor continua să se acumuleze. De la 23% cât este acum ar trebui să ajungem la mijlocul secolului să avem o reducere de 60% care să țintească 0% emisii de gaz din transport. De asemenea poluatorii care ne afectează sănătatea trebuie să-și reducă drastic influența. Acesta este semnalul pe care dorim să-l transmitem investitorilor. Și este mai mult decât o viziune pentru că prezentăm și un plan de acțiuni pentru a transforma această viziune în realitate.
Toate statele membre sunt vizate, întrucât ele vor fi cele cărora le va reveni în primul rând responsabilitatea de a decide asupra manierei în care trebuie puse în aplicare măsurile necesare pentru a putea îndeplini obiectivul convenit pentru 2030. Comisarul pentru mobilitate și transport, Violeta Bulc.
Domeniile asupra cărora ne concentrăm sunt cercetarea și inovarea în zone critice pentru transport cum ar fi, de exemplu, stocarea energiei, noi sisteme de propulsie, sau sistem de transport inteligent. Ne menținem competitivitatea industrială și ne adaptăm politicile de investiții prin modalități inovative. Emisia scăzută de gaze cu efect de seră face parte din strategia pentru o economie circulară în care ne orientăm pentru a rămâne competitivi. Tot aici se înscrie interesul pentru crearea condițiilor necesare pentru cetățeni sănătoși ca să permitem generațiilor viitoare să se bucure de această planetă minunată.
Ca parte a Planului de investiții pentru Europa, Fondul european pentru investiții strategice își va atinge probabil obiectivul de a mobiliza cel puțin 315 miliarde EUR ca investiții suplimentare în economia reală până la jumătatea anului 2018. Cel puțin 20 % din bugetul actual al UE este explicit legat de climă.
Porţile instituţiilor europene s-au deschis sâmbătă pentru a-i primi pe toţi cei care au dorit să vadă unde se iau deciziile la nivel european.
Ceremonia deschiderii festivităţilor avut loc în clădirea Comisiei Europene în prezenţa vicepreşedintelui executivului comunitar, Maroš Šefčovič, şi a comisarului pentru muncă, creştere economică şi investiţii, Jyrki Katainen.
Cei doi au vizitat standurile de informare, organizate în sediul clădirii Comisiei Europene şi au răspuns întrebărilor adresate de cetăţeni privind locurile de muncă, problema energiei şi a imigraţiei, dar a fost abordată şi tema calităţii produselor alimentare, fabricate în Uniunea Europană.
Copii şi adulţi au putut viziona, pe un ecran gigantic, în 3D, cum arată Europa Naţiunilor, dar şi a zonelor şi regiunilor din care ei provin.
În plus, reprezentanţele permanente ale statelor membre au amenajat în Parcul Leopold corturi în care au oferit celor interesaţi informaţii despre fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii.
Pe esplanada aflată între clădirea executivului comunitar şi cea a Consiliului European, artişti şi muzicanţi, din diverse state ale UE, au prezentat mini-concerte şi spectacole.
Ediţia din acest an a Zilei Porţilor Deschise în instituţiile europene s-a încheiat cu Festivalul Pâinii, prin degustarea de produse de panificaţie din întreaga Europă.
România şi-a prezentat oferta culturală, turistică şi gastronomică, în acordurile muzicii populare româneşti.
Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest, în cadrul summit-ului care se va desfaşura astăzi la Viena.
Reuniunea la nivel înalt se va baza pe progresele realizate de la Summit-ul de la Berlin, din luna august a anului trecut, şi va căuta să dezvolte în continuare cooperarea dintre cele 6 ţări din Balcanii de Vest.
Comisarul european Phil Hogan a precizat că la Viena Comisia Europeană va avea o puternică reprezentare, iar întâlnirea oferă o importantă oportunitate pentru a discuta despre provocările actuale din zonă:
“Colegii mei Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi politică de securitate, Johannes Hahn, comisar pentru Politică de vecinătate şi negocieri de extindere, şi Maros Sefcovic, vicepreşedintele uniunii energetice, vor reprezenta UE la acest summit.
Principalele subiecte, abordate vor fi cele legate de migraţie, de cooperarea regională, de dialogul religios şi de anti-extremism.”
Înaintea summit-ului, Comisia Europeană a anunţat o suplimentare de 1,5 milioane de euro ajutor umanitar pentru a asista refugiaţii şi imigranţii în Serbia şi Macedonia.
Ajutorul va consta în furnizarea unor servicii de bază precum apă potabilă, produse de igienă, asistenţă medicală, adăpost, protecţie pentru refugiaţi şi imigranţi şi ameliorarea condiţiilor în centrele de primire.
Strategia privind uniunea energetică, declarată prioritate a Comisiei Junker, este o acţiune comună şi pe termen lung pentru Europa.
Acesta este cel mai ambiţios proiect european în domeniul energiei şi va integra cele 28 de pieţe europene ale energiei într-o singură Uniune energetică, pentru ca Europa să devină mai puţin dependentă de energie şi pentru a oferi investitorilor predictibilitatea de care au nevoie pentru a crea locuri de muncă şi pentru a realiza creştere economică.
Proiectul este îndreptat şi spre exterior prin implicarea partenerilor din întreaga lume, deoarece într-o economie globalizată, energia nu are graniţe. Ce se întâmplă într-o parte a lumii are un impact mare asupra altora, mai ales când vine vorba de combaterea schimbărilor climatice, a declarat Maroš Šefčovič, vice-preşedintele Comisiei Europene, responsabil cu uniunea energetică, la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud.
„Noi dorim să folosim conceptul uniunii energetice pentru a face o largă mobilizare, de aceea mă aflu aici. Putem învăţa unii de la alţii, putem să ne împărtăşim cunoştinţele, putem să facem schimb de informaţii, să folosim experienţa obţinută în timp pentru a rezolva problemele globale.”
Obiectivul Uniunii Europene de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor de energie regenerabilă poate constitui o provocare, dar în acelaşi timp este şi o mare deschidere spre cooperare, iar aceasta implică investiţiile, comerţul, proiectele de cercetare comune şi ajutorul pentru dezvoltare, a mai precizat vice-preşedintele Comisiei Europene.
Conferinţa Internaţională pentru Energii Regenerabile se va desfăşura între 4 şi 7 octombrie în ţara noastră.
La mijlocul săptămânii trecute, Comisia Europeană a prezentat, ca parte a a strategiei privind uniunea energetică, un set de propuneri în domeniul energiei intitulat „Pachetul de vară al Energiei şi Climei”
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Propunerile au la bază principiul „eficiența energetică înainte de toate” și plasează gospodăriile și consumatorii comerciali în centrul pieței europene a energiei.
Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetică Maroš Šefčovič, a declarat că pachetul din această vară al Comisiei demonstrează hotărârea UE de a-și decarboniza economia și de a oferi consumatorilor un rol central în tranziția energetică a Europei.
„Acest pachet marchează nu numai noi beneficii pentru consumatori, ci și noi beneficii pentru întregul sistem energetic al Europei” a subliniat Šefčovič.
Propunerile au în vedere lansarea unei reorganizări a pieței europene de energie electrică, actualizarea sistemului de etichetare referitoare la eficiența energetică și revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii.
Potrivit lui Maroš Šefčovič prin aceste propuneri Comisia a arătat că utilizatorii trebuie să aibă libertatea de a-și produce și de a-și consuma energia în condiții echitabile:
“Munca noastră în organizarea pieţei de energie şi în privinţa unei noi propuneri pentru consumatorii de energie se raportează la modalităţi de producere şi consum ale energiei mai sustenabile. Aceasta va schimba balanţa dintre producători şi consumatori, uneori eliminând diferenţele sau împreună contribuind la apariţia unei noi generaţii de consumatori în Europa.”
La rândul său, comisarul UE pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a subliniat că prin acest pachet de măsuri se face un pas decisiv spre consacrarea în legislație a obiectivului UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030.
El a arătat că UE își respectă angajamentele internaționale și are obiectivul de a deveni liderul mondial în domeniul energiei din surse regenerabile:
„Am de transmis două mesaje clare astăzi! Către partenerii noștri la nivel mondial înainte de Conferința privind schimbările climatice: UE își respectă angajamentele internaționale şi îşi face temele. Și mesajul meu către investitori, mediu de afaceri şi industrie: investiți în energia nepoluantă; aceasta se va menține și va continua să se dezvolte.”
Comisarul european pentru politici climatice și energie mai crede că, prin aceste propuneri, Europa este din nou deschizătoare de drumuri și conduce tranziția globală către o societate cu emisii reduse de carbon.
De asemenea, pachetul de propuneri trimite un semnal puternic comunității internaționale în perspectiva reuniunii la nivel înalt privind schimbările climatice, care va avea loc în luna decembrie a acestui an la Paris.
Oficialii europeni au mai arătat că atingerea obiectivelor prevăzute în Strategia privind uniunea energetică va necesita o transformare fundamentală a sistemului de energie electrică al Europei, inclusiv reorganizarea pieței europene de energie electrică.
Prin pachetul prezentat, Comisia lansează și o consultare publică privind modul în care ar trebui să fie reorganizată piața energiei electrice pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor, pentru a furniza beneficii reale de pe urma noii tehnologii, pentru a facilita investițiile.
„Eficienţa energetică înainte de toate”- acesta este principiul evidenţiat de Pachetul de vară al Comisiei Europene în domeniul energiei.
Anunţate ieri la Bruxelles, propunerile aduc beneficii noi pentru consumatorii de energie.
Totodată, sunt prevăzute actualizarea sistemului de etichetare referitoare la eficiența energetică și revizuirea schemei Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii.
Piaţa de energie urmează să fie reorganizată.
Toate acestea reprezintă un pas important pentru punerea în aplicare a strategiei privind uniunea energetică, prioritate declarată a Comisiei Junker.
Prin propunerile de ieri, Comisia a arătat că utilizatorii trebuie să aibă libertatea de a-și produce și de a-și consuma energia în condiții echitabile.
Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetică, a explicat:
“Munca noastră în organizarea pieţei de energie şi în privinţa unei noi propuneri pentru consumatorii de energie se raportează la modalităţi de producere şi consum ale energiei mai sustenabile. Aceasta va schimba balanţa dintre producători şi consumatori, uneori eliminând diferenţele sau împreună contribuind la apariţia unei noi generaţii de consumatori în Europa.”
Şi Miguel Arias Cañete, comisar European pentru politici climatice și energie, a declarat:
„Am de transmis două mesaje clare astăzi! Către partenerii noștri la nivel mondial înainte de Conferința privind schimbările climatice: UE își respectă angajamentele internaționale şi îşi face temele. Și mesajul meu către investitori, mediu de afaceri şi industrie: investiți în energia nepoluantă; aceasta se va menține și va continua să se dezvolte.”
Ieri a fost lansată o consultare publică pe această temă.
Decizia a fost luată după ce Kievul a anunţat suspendarea tuturor achiziţiilor de gaze din Rusia, în urma eșecului negocierilor asupra prețului, care vizau menţinerea aprovizionării pentru o perioadă cuprinsă între trei şi şase luni.
Comisia Europeană a dat asigurări că aprovizionarea cu gaz a Europei „nu va fi în pericol” iarna viitoare, în pofida rupturii dintre Kiev şi Moscova după discuţiile dificile care au avut loc la Viena.
“Există un angajament clar din partea ucraineană şi rusă, pentru a face astfel încât tranzitul spre Europa să continue într-un mod fluid şi neîntrerupt. Nici livrările de gaz spre Ucraina, nici tranzitul spre UE nu sunt în pericol”, a dat asigurări comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič.
Ucraina dispune în prezent de 12 miliarde de metri cubi de gaz, în condiţiile în care Comisia Europeană estimează că ca vor fi necesare 19 miliarde de metri cubi pentru a asigura sezonul de iarnă într-un mod corespunzător, din luna octombrie.
Rămân trei luni pentru ca Ucraina să-şi completeze rezervele de gaz, iar acest lucru se poate face foarte bine apeland la alţi furnizori europeni, şi la extracţiiile proprii de gaze în Ucraina.
În acest context, comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič a precizat că Europa este mai bine pregătită pentru problemele ce ţin de aprovizionarea cu energie.
UE este dependentă de situaţia din Ucraina, ţară pe teritoriul căreia sunt tranzitate o treime din importurile de gaze de la Gazprom.
Negocierile vor fi reluate la nivel de experţi la sfârşitul lunii august, iar Bruxelles-ul speră să convoace o noua reuniune ministerială în septembrie
O strategie amplă care este așezată pe mai mulți ani și care să vizeze o uniune energetică în spațiul comunitar, acesta ar putea fi răspunsul la depedența pe care o are Uniunea Europeană față de Rusia, dar și la sumele colosale pe care le cheltuie același spațiu pentru a răspunde nevoilor de energie proprii.
Aceasta este, pe scurt, informația cu privire la lansarea, de către Comisia Europeană, la sfârșitul lunii februarie, a strategiei energetice a Uniunii Europene. Horia Daraban de la Radio Iași are detalii.
Potrivit unui comunicat dat publicității au fost adoptate trei documente: o strategie pentru crearea unei uniuni energetice, un document referitor interconexiunile electrice şi unul privind negocierile climatice.
Datele vorbesc de la sine: Uniunea Europeană este, la nivel global, cel mai mare importator de energie din lume. Din totalul consumat, spațiul comunitar cumpără din afara sa 53% din energie,iar costurile anuale se ridică la aproximativ 400 de miliarde de euro în fiecare an.
Pe lângă aceasta, 12 state membre, printre care se numără şi România, nu îndeplinesc obiectivul minim de interconectare al Uniunii Europene, respectiv cel puţin 10% din capacitatea de producţie de energie electrică instalată să poată depăşi frontierele.
În acest sens, Bruxelles-ul are o listă cu 137 de proiecte privind energia electrică, dintre care 35 sunt legate de interconectarea. Dacă toate aceste inițiative ar fi puse la punct, împreună, ar putea reduce numărul statelor membre în cauză de la 12 la două. În ceea ce privește reducerile de cheltuieli, o reţea energetică europeană interconectată în mod corespunzător ar putea aduce consumatorilor economii de până la 40 de miliarde de euro pe an.
De altfel , în cadrul conferinței de presă de prezentare a strategiei energetice europene, vicepreşedintele responsabil cu uniunea energetică, Maroš Šefčovič, a declarat:
”Am adoptat strategia Uniunii Energetice. Acesta este, fără îndoială, cel mai ambițios proiect energetic european de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Inițiativa are potențialul de a stimula proiectul de integrare a Europei, la fel cum a făcut-o Comunitatea Cărbunelui și Oțelului în anii 1950, și reamintesc cetățenilor de marele potențial al pieței comune europene.
Vom integra cele 28 de piețe de energie naționale într-una singură. Acest lucru înseamnă, de asemenea, conectarea dincolo de granițele Uniunii Europene. Pe plan intern, avem nevoie să accelerăm în mod substanțial și să monitorizăm mai bine proiectele ce vizează infrastructură critică.”
Pe lângă independența energetică, ceea ce propune Comisia Europeană are legătură directă și cu optimizarea consumului. Aproximativ 75% din locuinţele din statele membre sunt ineficiente din punct de vedere energetic, iar 94% din transporturi se bazează pe produse petroliere, dintre care 90% sunt importate. În acelaşi timp, până în 2030, Uniunea Europeană intenţionează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40%, să impulsioneze astfel generarea de energie din surse regenerabile cu cel puţin 27%, precum şi să îmbunătăţească eficienţa energetică.
Nu în ultimul rând Bruxellesul urmărește ca sectorul energetic ar să fie caracterizat de un nivel mai ridicat de concurență și de libertatea de alegere pentru consumatori.
România şi alte 8 state membre ale UE fac parte din grupul la nivel înalt care se ocupă de interconectarea în domeniul gazelor naturale în Europa Centrală și de Sud-Est. Grupul are ca obiectiv asigurarea aprovizionării din cel puțin trei surse diferite a statelor din regiune. Principalele activităţi se referă la setarea prioritățillor pentru a avea infrastructura necesară și pentru a spori securitatea în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale.
Prima reuniune de lucru a grupului la nivel înalt a avut loc de curând, la Sofia. Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea energiei, Maroš Šefčovič.
”Azi, am stabilit componenţa grupului la nivel înalt privind aprovizionarea cu gaze, un grup care funcţionează pe doua direcţii: una politică şi una tehnică, de expertiză. Avem si sub-grupuri care lucrează pe zone distincte, e vorba de Europa Centrală şi de Sud- Est şi zona Adriatică. Fiecare stat membru din aceste regiuni va avea asigurată aprovizionarea cu gaze naturale din cel puțin trei surse diferite. Am făcut, de asemenea, şi un inventar al proiectelor de infrastructură ce au fost deja propuse şi care vor fi de asemenea co- finanţate din fonduri europene.”
Discuțiile s-au axat pe aspectele interne și externe ale situației din zonă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, astfel înât să fie posibile interconectarea regională şi folosirea optimă a infrastructurii existente acum.
Maroš Šefčovič: ”Am decis ca experţii noştri să înceapă să lucreze imediat astfel încât să poată pregăti până la urmatoarea noastră discuţie la nivel politic un plan de acţiune, pe care să- l discutăm până în luna Iunie. Am venit aici, la Sofia, pentru ca vream sa arătăm solidaritate Bulgariei, vream sa arătăm ca Uniunea Europeană e aici să ajute şi împreună cu partenerii din regiune suntem aici pentru a găsi soluţii bune privind securitatea aprovizionării cu energie în Europa de sud-est şi o mai bună interconectare cu Europa Centrală. Vrem integrarea întregii pieţe europene a energiei, pentru că acesta este obiectivul nostru pe următorii 5 ani, să avem o Uniune a Energiei benefică pentru fiecare stat membru.”
După această reuniune a grupului la nivel înalt, experţii vor face analize pentru a determina ce lipseşte şi ce bariere există în funcţionarea pieţei la nivel european. Grupul de lucru va adopta, până la începutul verii, un plan de acțiune cu monitorizare permanentă, astfel încât piaţa să nu mai fie fragmentată şi să poată fi prevenite crizele în aprovizionarea cu gaze naturale
România, Grecia și Bulgaria au anunțat intenția de a crea un coridor pentru gaze naturale între cele trei țări. Pentru realizarea lui a fost cerut sprijinul Comisiei Europene. Aceasta a fost una din temele de interes la reuniunea miniștrilor energiei care a avut loc ieri, la Bruxelles.
Ne spune mai multe Andreea Drăguleasa, București FM:
Reuniunea de ieri a avut loc la doar o săptămână după ce Federația Rusă și Gazprom au decis renunțarea la South Stream.
Reprezentanții statelor membre direct implicate au cerut Comisiei Europene să adopte o poziție clară față de această situație.
Testele de stres realizate recent au arătat că zona este vulnerabilă în cazul sistării livrării de gaz rusesc spre Europa. Și din acest motiv, toți participanții au fost de acord că Uniunea trebuie să-și mențină angajamentul de a integra piața de gaze din Centrul și Sud-Estul continentului și de a diversifica sursele și căile de aprovizionare.
În acest context, declarația semnată ieri de România, Grecia și Bulgaria, prin care a fost anunțată intenția de a crea un coridor vertical de gaze naturale care să conecteze cele trei țări, a fost primită cu entuziasm.
Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič a declarat că se poate lua în considerare utilizarea fondurilor europene pentru realizarea acestuia:
” Putem analiza modul în care noi, ca şi Comisie, putem fi de ajutor pentru a accelera toate procesele de care e nevoie pentru o integrare bună şi solidă a sistemelor de energie din aceste ţări în contractul cadru al Uniunii Energetice şi cum putem ajuta, prin procesul de interese comune, prin conectarea facilităţilor europene sau prin posibilităţile financiare prevăzute de fondul strategic de investiţii anunţat de preşedintele Junker.”
Cum ar trebui să arate politica energetică a Uniunii Europene dacă vrem să stimulăm competitivitatea europeană? O întrebare la care au căutat răspunsuri oficialii de la Bruxelles, cercetătorii şi specialiştii în domeniu. Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional- European, EuranetPlus.
Realitatea ultimilor ani ne-a arătat că aprovizionarea cu energie este o provocare pe care nu o mai putem ignora, dovadă preţurile tot mai mari şi dependenţa de importuri. O realitate care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării şi chiar funcţionarea economiilor europene. Acestor provocări se adaugă şi efectele pe care le produce o infrastructură energetică îmbătrânită, care generează costuri mari de exploatare.
Acesta este cadrul dezbaterii europene de la începutul acestei săptămâni, o dezbatere despre politica energetică a Uniunii Europene, cu accent pe reducerea dependenţei pe care o are acum Europa de furnizorii de energie din exteriorul Uniunii.
Maroš ŠEFČOVIČ, vicepresedinte al CE, responsabil cu energia: „Avem nevoie să înţelegem mediul complex şi noile realităţi de pe pieţele mondiale de energie. În mod particular, multe dintre ele reprezintă o provocare serioasă pentru competitivitatea noastră. Haideţi să fim oneşti: facturile la energie pentru consumatorii europeni sunt tot mai mari. Acest lucru este în parte din cauza presiunii de creştere a cererii la nivel mondial pe resurse, dar, de asemenea, şi din cauza costurilor pe care le generează infrastructura de îmbătrânire şi deciziile statelor membre cu privire la tarife, taxe şi impozite. În timp ce dependenţa Europei de importurile de combustibili fosili este în creştere, în afara Europei, producţia autohtonă de petrol şi gaze duce la un decalaj tot mai mare între preţurile la energie, în special faţă de Statele Unite ale Americii.”
S-a pus în discuţie o abordare holistică a energiei pe domenii de politici: transport, industrie, cercetare, economie digitală, agricultură şi condiţii climatice. Viziunea este de a realiza un sistem energetic eficient, o piaţă europeană cu diverşi furnizori şi rute de aprovizionare şi cu obiective bine stabilite.
Maroš ŠEFČOVIČ, comisarul european pentru energie: „Unul dintre obiectivele obligatorii este reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră, apoi avem de îndeplinit o pondere de 27% a energiei regenerabile obligatorii şi o ţintă de cel puţin 27% privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, la nivelul Uniunii Europene.”
Dezbaterea europeană a pus în discuţie politica energetică a UE şi competitivitatea în condiţiile în care Europa şi-a propus să utilizeze tot mai mult resurse nepoluante.
Conferința privind politica energetică a UE și competitivitatea, care s-a desfășurat luni la Bruxelles, a atribuit energiei prioritatea-cheie pentru următorii 5 ani
Vicepreședintele pentru Uniunea Energiei, Maros Sefcovic, a declarat că vrea să construiască o Uniune care să însemne energie la prețuri accesibile, sigure și durabile.
Există un cadru politic pentru climă și energie până în 2030 ,construit în jurul a trei obiective:
reducerea internă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40%;
o pondere de cel puțin 27% a energiei regenerabile obligatorii;
îmbunătățirea eficienței energetice cu cel putin 27%.
Acest acord este un pas important pentru a oferi mai multă siguranță investitorilor și va contribui la promovarea locurilor de muncă și creșterea în Europa. Există, de asemenea o strategie de securitate energetică europeană, care a fost salutată de către Consiliul European. S-au făcut progrese substanțiale în vederea realizării pieței interne a energiei.
Miquel Arias Canete, comisar pentru acțiuni climatice și energie a prezentat concluziile conferinței:
”Energia este cheia securității. Situația din Ucraina a evidențiat vulnerabilitatea noastră și necesitatea de a îmbunătăți securitatea resurselor.
Să nu uităm că nu există securitate fără securitate energetică. Accelerând investițiile în energie vom face să crească exploziv numărul de locuri de muncă pe termen scurt și mediu.”
S-au definit cinci piloni care vor contribui la creșterea economică și a competitivității. Primul pilon va fi construit în jurul principiilor de securitate, solidaritate și încredere. Al doilea pilon va fi dedicat realizării unei piețe interne competitive..
Moderarea cererii ar fi al treilea pilon. Decarbonizarea mixului energetic al UE ar fi al patrulea pilon. Al cincilea pilon ar fi tehnologiile.
UE trebuie să vorbească cu o singură voce.
Deputații europeni îi vor audia pe Violeta Bulc, comisar desemnat pentru transport, și Maroš Šefčovič, propus vicepreședinte și responsabil cu uniunea energetică. Votul de aprobare sau respingere a Comisiei ca întreg, sub președinția domnului Juncker, este programat pentru miercuri.
Înainte să își poată prelua mandatul, comisarii desemnați trebuie să participe la o audiere de trei ore la Parlamentul European. În cadrul acesteia, deputații europeni evaluează competența și expertiza candidaților în domeniul portofoliului fiecăruia.
Audierile sunt evaluate de comisiile parlamentare și Conferința Președinților (președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice).
Pe 22 octombrie este programată în plen o dezbatere înaintea căreia președintele ales Jean Claude Juncker va prezenta noua Comisie Europeană și programul de lucru al acesteia.
În aceeași zi este programat votul Parlamentului de aprobare sau respingere a Comisiei Europene ca întreg. Dacă este aprobat, noul colegiu își va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
