Germania încheie anul 2017 fără guvern, în pofida victoriei în alegeri a Angelei Merkel

Publicat de adinaiftime, 26 decembrie 2017, 18:00

Politicienii germani par a nu fi în stare să formeze un nou guvern la circa trei luni de la alegerile generale, scrutin la care cancelarul Angela Merkel a ieşit din nou învingătoare, pentru a patra oară, dar este totuşi slăbită ca urmare a progreselor realizate de extrema dreaptă xenofobă.

Succesiunea de victorii ale creştin-democraţilor în alegerile regionale organizate la începutul acestui an a fost consfinţită la 24 septembrie prin triumful acestora în alegerile generale, unde partidul lui Merkel a obţinut 33% din voturi, cu toate ca Merkel a pierdut 8,5% comparativ cu rezultatul înregistrat în 2013.

Văzută drept ultima apărătoare a valorilor occidentale după victoria lui Donald Trump în scrutinul prezidenţial din SUA din 2016 şi ascensiunea populismului în mai multe ţări din Uniunea Europeană, Merkel termină 2017 cu o imagine slab conturată. Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) culege roadele voturilor celor nemulţumiţi şi pune presiune pe Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care se confruntă cu dificultăţi neaşteptate în a găsi un partener cu care să guverneze. După aproape cinci săptămâni de negocieri cu liberalii şi verzii, discuţiile s-au încheiat fără un acord, aşa că CDU a întins din nou mâna Partidului Social-Democrat (SPD), actualul său partener de guvernare şi marele învins în alegerile generale, partid care, la începutul anului, visase chiar la a obţine postul de cancelar.

Având nevoie să se reinventeze după ce a guvernat patru ani alături de CDU, SPD îşi pusese speranţele în fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, om politic cu o lungă traiectorie pe scena comunitară, dar cu experienţă zero în arena naţională. Noua conducere a SPD nu a reuşit însă să întărească partidul, ci dimpotrivă, a intensificat hemoragia de voturi pe care o suferă de un deceniu SPD, similar cu scăderea în popularitate a altor formaţiuni de aceeaşi factură din Uniunea Europeană, comentează EFE. La scrutinul general din septembrie, SPD a înregistrat cel mai prost scor electoral din istoria sa (20,5% din voturi), însă problemele partidului nu s-au terminat odată cu decizia de a intra în opoziţie şi de a se reinventa.

Acordul imposibil între conservatori, liberali şi verzi, din cauza diferendelor de opinii privind politica de mediu şi imigraţia, împingea Germania către un guvern minoritar condus de Merkel, situaţie inedită într-o ţară obişnuită cu coaliţiile stabile. Alternativa ar fi fost convocarea de alegeri anticipate, lucru respins de preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier. Fost lider social-democrat şi fost ministru de externe în guvernul Merkel, Steinmeier a fost ales în februarie prin consens în postul de preşedinte federal şi şi-a asumat funcţia-cheie de arbitru, chemând la consultări partidele şi în special vechii colegi social-democraţi. Această presiune a fost dublată de apelurile liderilor europeni, printre care ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, la adresa lui Schulz de a face parte din noul guvern de la Berlin pentru a putea impulsiona reforma Uniunii Europene.

Astfel că liderul social-democrat şi-a schimbat atitudinea cu 180 de grade şi s-a declarat deschis să dialogheze cu Merkel, ignorând avertismentele aripii stângiste şi de tineret din SPD, care susţineau că o nouă coaliţie cu Merkel ar pecetlui definitiv soarta social-democraţilor. Însă negocierile se anunţă a fi de durată şi complicate, inclusiv din cauza rolului pe care l-ar putea juca în aceste discuţii Uniunea Creştin-Socială din Bavaria (CSU), partener al CDU care trece prin propria criză la nivelul conducerii şi care a fost unul dintre principalii critici la adresa lui Merkel în legislatura trecută, pe fondul sosirii în ţară a peste un milion de refugiaţi.

În această fază de incertitudine politică într-o ţară obişnuită cu formarea de coaliţii plecând de la poziţii uneori divergente cel mai bine se simte AfD, primul partid de extremă dreapta care reuşeşte să intre în Bundestag (Parlamentul Federal) din 1950. AfD încheie anul 2017 cu 92 de deputaţi în Bundestag şi cu mandate în parlamente regionale în 14 din cele 16 landuri, după ce a reuşit să obţină 12,6% din voturi la scrutinul din septembrie, cu un discurs naţionalist şi xenofob la adresa imigranţilor. Dacă social-democraţii şi conservatorii reeditează marea coaliţie, atunci AfD se va transforma în principala forţă de opoziţie, iar în cazul în care CDU şi SPD nu se înţeleg şi se ajunge la alegeri anticipate, sondajele anunţă un succes şi mai mare pentru AfD, concluzionează EFE.

Astăzi au loc alegeri parlamentare în Germania

Publicat de adinaiftime, 24 septembrie 2017, 18:00 / actualizat: 25 septembrie 2017, 7:37

Se deschid secţiile de votare în Germania, la scrutinul parlamentar.

Partidul actualului cancelar, Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată, şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială, s-ar plasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 34%. Pe locul al doilea în intenţiile de vot se situează Partidul Social-Democrat, condus de Martin Schulz, potrivit unui sondaj publicat ieri.

Forţele de ordine sunt vizibile pe străzi, pentru a asigura nu doar buna desfaşurare a votului, dar şi pentru siguranţă la maratonul tradiţional al Berlinului, care are loc tot astăzi.

Multe străzi şi bulevarde sunt închise, mai ales pe traseul maratonului, ceea ce face traficul destul de greoi.

Sondajele din ultimele zile dau câştigător în viitorul Parlament Uniunea Creştin Democrată, ceea ce înseamnă că Angela Merkel ar putea avea încă 4 ani de mandat de cancelar.

Alegerile de astăzi stau sub semnul dezbaterilor despre migraţie, refugiaţi şi ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania care, potrivit sondajelor, poate obţine cam 10% din locurile din parlament.

Profesorul de ştiinţe sociale la Universitatea Kassel, Oliver D’Antonio, consideră că nu este exclus ca Alternativa pentru Germania să obosească în opoziţie sau să înceapă să se domesticească şi să se adapteze la regulile sistemului din care, evident, va face parte ca partid parlamentar.

În plus, unul din zece germani cu drept de vot este de origine străină.

Profesorul Oliver D’Antonio spune că, de exemplu, mulţi germani de origine turcă îi preferă pe conservatori şi pe socialişti.

Alternativa pentru Germania are ambiţia declarată de a deveni un partid mare, un aşa-numit partid al tuturor, al poporului, adică ceea ce au fost în trecut creştin-democraţii şi social-democraţii în vremuri de mare criză, ca perioada de reunificare a ţării. Însă profesorul D’Antonio consideră că niciun partid azi nu mai poate fi al tuturor, nu îi mai poate reprezenta pe toţi germanii, indiferent de clasă, ocupaţie ori origine. Structura societăţii germane a devenit mult pra complexă şi prea diversă. (Rador/ FOTO deschide.md)

Cum ar trebui finantata Uniunea europeana pe viitor?

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2016, 10:30

Aceasta este intrebarea la care trebuie sa raspunda participantii la conferinta interinstitutionala de la Bruxelles.

Raspunsul nu este deloc unul simplu.

Tocmai de aceea la forumul de la Bruxelles s-au adunat eurodeputati, membrii ai parlamentelor nationale ale statelor membre, reprezentanti ai institutiilor europene si ai grupului la nivel inalt pentru finante.

Grupul este este o initiativa lansata in 2o14 cu scopul de a identifica metode mai simple, corecte, transparente si responsabile pentru finantarea Uniunii Europene.

Grupul urmeaza sa publice anul acesta recomandarile sale finale iar pe baza lor Comisia europeana trebuie sa decida asupra oportunitatii introducerii unor initiative legislative care sa imbunatateasca actualul sistem de alcatuire a bugetului Uniunii.

Presedintele Parlamentului european, Martin Schulz

“Scopul conferintei este de a discuta despre reorganizarea uneia din componentele cheie ale Uniunii Europene- finantele proprii. Aceasta este o reforma fundamentala si vine in momentul in care schimbarea este mai necesara ca oricand. Dupa decizia majoritatii cetatenilor Marii Britanii de a parasi Uniunea suntem la un moment de rascruce in istoria Europei.. dupa diversele crize ale istoriei recente ne gasim intr-o situatie de incertitudine si nu stim ce se va intampla”

Problema migratiei si a vizelor au constituit principalul subiect al vizitei in Turcia a presedintelui PE, Martin Schulz

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 septembrie 2016, 10:30

Problema este una extrem de delicata

Pe de-o parte Uniunea Europeana cere Turciei sa relaxeze legislatia antiterorism, ca o conditie pentru ca cetatenii turci sa poata calatori in Europa fara vize.

Pe de alta parte Ankara spune ca nu poate face asta si lasa sa se inteleaga ca daca turcii nu vor obtine dreptul de a calatori liber in Europa ar putea inceta sa stopeze fluxul de imigranti si refugiati care vor sa ajunga in tarile Uniunii europene.

Turcia sustine ca legislatia sa antiterorism este necesara pentru a face fata amenintarii statului islamic si militantilor kurzi iar incercarea de lovitura de stat din iulie confirma necesitatea legii.

In schimb Uniunea europeana considera ca turcii abuzeaza de parghiile legii pentru a-i persecuta mai ales pe jurnalisti si magistrati si afirma ca Ankara nu face suficiente eforturi pentru a garanta drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Comisarul Dimitris Avramopoulos sustine ca Uniunea europeana este alaturi de Turcia, ca in ultimele luni s-au facut progrese si ca dialogul pe tema liberalizarii vizelor va continua

“Uniunea europeana este un partener cheie pentru Turcia iar Turcia este un partener crucial pentru Europa. Suntem cu totii angajati sa continuam sa intarim si sa adancim acest parteneriat sub toate aspectele sale”

Din pacate sesiunea nu a inceput sub cele mai bune auspicii

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iunie 2016, 10:30

Presedintele Parlamentului european, Martin Schulz a deschis reuniunea cu un moment de reculegere pentru eurodeputatul Gianluca Buonanno care si-a pierdut viata duminica intr-un accident rutier.

“Am primit cu tristete vestea mortii colegului nostru, Gianluca Buonanno. Acesta a fost victima unui accident de masina foarte grav si a murit pe loc”.

Unul dintre cele mai arzatoare subiecte ale dezbaterilor de astazi se refera la planurile Uniunii de combatere a cauzelor migratiei prin folosirea fondurilor europene in vederea promovarii investitiilor private in tarile de origine ale migrantilor.

O alta tema de discutii ce va fi abordata maine este legata de evolutia planului Juncker de investitii pentru Europa de 315 miliarde de euro.

Tot in aceasta sesiune urmeaza sa se ia o decizie in privinta infiintarii unei comisii de ancheta in cazul scandalului Panama Papers care sa clarifice cazurile de spalare de bani si evaziune fiscala prin folosirea companiilor offshore.

Parlamentul european va solicita executivului comunitar detalii despre cat de sigura este noua centrala nucleara care se construieste in Belarus si urmeaza sa fie data in functiune la capacitate maxima in 2018.

Astazi se vor discuta si maine se vor vota noi masuri de combatere a practicilor marilor corporatii de evitare a impozitării in conditiile in care se estimeaza ca folosirea unor metode legale permise pentru a plati un impozit cat mai mic prejudiciaza bugetul statelor membre cu 16o pana la 190 de miliarde de euro anual.

Rezultatul referendumului de ieri din Grecia stârnește îngrijorări în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iulie 2015, 13:30

Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.

Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.

Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.

Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.

Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.

Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.

Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila

“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)

Uniunea Europeană critică Rusia pentru că a impus sancţiuni politicienilor europeni

Publicat de Cristina Ion, 2 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:47

Oficialii europeni au criticat Rusia pentru introducerea pe o listă de sancţiuni a numelor a 89 de persoane care au primit interdicţia de a pătrunde pe teritoriul rusesc.

Printre cei care au interdicţie să intre în Rusia se numără înalți lideri europeni sau responsabili din apărare din numeroase ţări europene, inclusiv din România.

Autorităţile ruse au confirmat existenţa şi transmiterea „listei negre”, nu şi conţinutul acesteia şi nu au făcut comentarii referitoare la persoanele incluse pe listă sau criteriile aplicate.

Diplomaţia europeană a calificat măsura Rusiei ca fiind total arbitrară şi nejustificată, iar surse europene precizează că dacă intenţia Moscovei este de a presa cancelariile europene să renunţe la sancţiunile impuse Rusiei, această metodă nu va avea succes.

Maja Kocijancic, purtător de cuvânt al șefului diplomației europene:

“Autoritățile ruse au declarat ca își mențin decizia fără a da explicații și fără a menționa ceva special țărilor ai căror cetațeni au primit această interdicție. Rusia a refuzat orice transparență asupra numelor celor 89 de persoane indezirabile. Nu avem nici un fel de explicații sau informații asupra legalității acestei decizii.

Considerăm că hotarârea luată este una arbitrară, fără alte explicații, justificări sau transparență.”

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, s-a declarat consternat de includerea pe listă a multor eurodeputaţi cu funcţii importante în legislativul comunitar şi a avertizat că restricţiile ruse împiedică eforturile de soluţionare paşnică a crizei din Ucraina.

Criza ucraineană a adus relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece

Ieri a avut loc la Bruxelles reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 februarie 2015, 10:48

Reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern de ieri de la Bruxelles a avut pe agendă conflictul din Ucraina şi relaţiile cu Rusia, lupta antiteroristă în Europa, dar şi situaţia economică a Greciei.

Reuniunea liderilor europeni a debutat cu o discuţie cu preşedintele parlamentului, Martin Schulz, pe tema Registrului unic al pasagerilor, o propunere legislativă considerată un instrument important în lupta împotriva terorismului.

Cei 28 de şefi de stat şi de guvern s-au întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, pentru a lua în discuţie evoluţiile crizei politico-militare din ţara sa şi rezultatele negocierilor de la Minsk. Liderii europeni au declarat că dacă, prevederile acordului de încetare a focului nu se vor aplica, ei nu vor ezita să ia măsurile necesare. Deocamdată nu au discutat despre noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar vor face presiuni la adresa ei ca să ajute la aplicarea acordului.

Situaţia economică a Greciei în zona euro a fost discutată la reuniune împreună cu preşedintele Comisiei Europene şi cu liderul Eurogrup. Problema nu putea lipsi de pe agenda summitului, deoarece acordul dintre Grecia şi creditorii săi expiră la sfârşitul acestei luni, iar executivul condus de Alexis Tsipras refuză să-l prelungească în aceleaşi condiţii.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European:

Astăzi, primul ministru Tsipras şi preşedintele Eurogrup au cerut instituţiilor să lucreye la evaluarea tehnică, pentru a stabili bazele commune înaintea reuniunii Eurogrupului de luni.

Deocamdata, liderii europeni au decis doar ca ministrii de finanţe din zona euro să ajungă la un acord cu guvernul de la Atena la începutul săptămânii viitoare, înainte ca programul de ajutor al Greciei să expire, la sfârşitul acestei luni.

Alexis Tsipras şi-a exprimat convingerea ca este posibil sa se gaseasca o soluţie la disensiunile între ţara sa şi UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 februarie 2015, 10:54

Ieri, la Bruxelles, noul prim-ministru grec, Alexis Tsipras, şi-a exprimat convingerea cã este posibil sã se gãseascã o soluţie la disensiunile între ţara sa şi Uniunea Europeanã,în legătură cu divergenţele privind datoria Greciei.

La conferinţa de presã comunã cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, premierul Tsipras a declarat:

„Sunt foarte optimist cã vom face tot ce putem pentru a gãsi o soluţie comunã, durabilã şi reciproc acceptabilã pentru viitorul nostru comun”

Principalul subiect al discuţiilor a fost anunţul cã Grecia va suspenda negocierile cu reprezentanţii CE, Bãncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, şi o sã renunţe la programul de austeritate pe care creditorii insistã sã-l menţinã. La Bruxelles, premierul a prezentat noul plan pentru soluţionarea crizei datoriilor din Grecia, care a fost fãcut de noul ministrul de finanţe, Yanis Varufakis. Conform acestui plan, ale cãrui detalii nu sunt încã pe deplin cunoscute, Grecia este dispusã sã renunţe la cererea ei iniţialã de a i se anula o parte a datoriei publice, care este de 175% din Produsul Intern Brut, respectiv aproape 300 de miliarde de euro. În loc de prescriere, Grecia cere ca o parte a datoriei sã fie convertitã în obligaţiuni care ar fi legate de dezvoltarea economicã, astfel încât ea ar fi rambursatã în conformitate cu posibilitãţile economiei elene.

Deja bursele europene au reacţionat pozitiv la această propunere.