Când vin banii pentru Centura Metropolitană a Clujului?

Publicat de adinaiftime, 10 iulie 2017, 21:30

Declanşarea procedurilor pentru atragerea fondurilor europene din care să se realizeze Centura Metropolitană a Clujului este principala aşteptare pe care Emil Boc o are de la noul guvern.

Şoseaua figurează în Masterplanul de Transport al României şi are deja asigurată finanţarea de la Bruxelles. Lucrările la centură nu pot însă începe deoarece Ministerul Transporturilor, prin Compania de Drumuri, nu a demarat procedurile de deblocare a fondurilor.
Primarul Emil Boc spune că acesta este cel mai mare proiect de infrastructură pe care municipiul Cluj-Napoca îl are, dar realizarea lui depinde de bunăvoinţa executivului de la Bucureşti.

Banii sunt la Uniunea Europeană şi nu se accesează, din cauza, în primul rând, lipsei de voinţă politică a Ministerului Transporturilor. Sper că odată le va veni mintea la cap să apese butonul Centurii metropolitane, pentru că bani există, traseul e stabilit, PUG-ul îl prevede. Inclusiv preşedintele Comitetului European al Regiunilor a rămas siderat, aflând că în Masterplanul de Transport avizat de Uniunea Europeană există creionată şi aprobată această centură, iar autorităţile române pur şi simplu nu demarează acest proiect.(Emil Boc)

Centura metropolitană a Clujului va fi o şosea cu două benzi pe sens şi va avea o lungime de 38 de km. În prima etapă, urmează să fie construită porţiunea dintre Autostrada Transilvania şi sensul giratoriu de la Cora. Ulterior, drumul va continua prin Făget, va intersecta Calea Turzii şi se va termina la centura Vâlcele – Apahida.

Comisia Europeană a publicat cel mai recent tablou de bord în domeniul transporturilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 noiembrie 2016, 11:30

Tabloul de bord în domeniul transporturilor este un document de referință ce compară rezultatele înregistrate de statele membre. Organizat pe 30 de categorii, oferă o imagine de ansamblu asupra domeniilor care necesită  intervenții prioritare, pe termen lung, obiectivul Comisiei Europene fiind reducerea la zero a emisiilor de carbon.

Tabloul de bord poate fi consultat în funcţie de  modurile  de transport – rutier, feroviar, pe apă și aerian, fie după alte categorii cum ar fi starea infrastructurii, siguranţa în transport şi impactul asupra mediului.

Comisarul UE pentru transporturi, Violeta Bulc: „Obiectivul meu este un sistem de transport de înaltă calitate, decarbonizat, complet integrat și eficient. Noi lucrăm din greu pentru a consolida piața internă și pentru a acoperi lacunele de dezvoltare. Tabloul de bord are rolul unui semn de circulație în această călătorie, indicând drumul de urmat și distanța care rămâne să fie parcursă. Se înregistrează progrese privind mobilitatea redusă de emisii, dar numărul de autoturisme noi alimentate cu energie curată este încă mult prea scăzut.”

Chiar dacă s-au făcut progrese pentru un transport durabil și ecologic, pașii sunt încă mici, iar accidentele rutiere cu decese sunt încă în număr mare, un aspect deloc de neglijat luând în considerare nevoia de siguranță ca fiind prima cerință în ceea ce privește transporturile. Din această perspectivă, tabloul de bord nu este doar un instrument de a măsura rezultatele în domeniu, ci și un mijloc de a  sprijini țările membre să afle ce deficiențe au şi să  le poată corecta prin politici și investiții.

Violeta Bulc: ”Vedem o statisfacție crescută a consumatorilor în raport cu toate modurile de transport rutier, feroviar și aerian, în toată Europa. Nevoile oamenilor sunt mai bine înțelese, serviciile oferite se îmbunătățesc, însă în ceea ce privește siguranța transporturilor, este îngrijorătoare statistica privind decesele rutiere. Statele membre trebuie să depună mai multe eforturi ca până în anul 2020 să reducem la  jumătate numărul accidentelor rutiere cu victime.”

România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre, cu o singură categorie în care se plasează între primele cinci țări și 15 în care se plasează între ultimele cinci. Olanda se află în fruntea tabloului de bord pentru al treilea an consecutiv, cu rezultate foarte bune la 15 categorii, urmată de Suedia, Germania și Austria. Deși aceste țări au puncte forte în domenii diferite, toate au în comun investițiile consistente și punctajele ridicate în domeniul siguranței transporturilor.

Comisia europeana va contribui cu aproape 7 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructura din masterplanul de transport al României

Publicat de Monica Slavici, 11 martie 2015, 09:06

Comisia solicita totusi o viziune mai clara privind prioritatile si impactul de mediu. Detalii ne ofera Sorin Pavel de la Bucuresti fm