Prețurile de referinţă la gaze naturale în Europa au crescut cu până la 7% din cauza unor noi sancțiuni impuse Rusiei.
Unele ţări din UE au cerut blocului comunitar să adopte rapid noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Cancelarul german Olaf Scholz a spus că, în zilele următoare, ţara sa şi aliaţii săi vor cădea de acord asupra unor „noi măsuri” împotriva Moscovei, fără a oferi alte detalii.
De asemenea, ministrul german al Apărării a spus că UE ar trebui să discute despre încetarea achiziţiilor de gaze din Rusia.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, miercuri, o hotărâre privind prelungirea stării de alertă, dar şi o serie de măsuri care să fie aplicate pe durata acesteia, printre care obligativitatea purtării măştilor de protecţie de tip medical sau FFP2.
Vor fi exceptate de la această măsură următoarele categorii de persoane:
copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
persoanele care sunt singure în birou;
prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise, cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;
persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante
Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:
Art.1 – Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul național, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 08.01.2022.
Art.2 – Măsurile de prevenire și control a infecțiilor generate de virusul SARS-CoV-2, propuse a fi adoptate începând cu data de 08.01.2022, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.
Art.3 – Măsurile propuse în prezenta hotărâre produc efecte doar în situația aprobării lor prin acte normative ale Guvernului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administrației publice centrale.
Art.4 – Se propune ca, pentru preîntâmpinarea afectării activității autorităților/operatorilor economici deținători de infrastructuri critice, prin acte
administrative ale conducătorilor acestora, să fie dispuse măsuri suplimentare
pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 care să vizeze testarea
săptămânală a tuturor angajaților, desfășurarea activității în schimburi sau ture
cu evitarea contactului între acestea sau utilizarea unor măști cu un grad mai
ridicat de protecție (FFP2) în zonele aglomerate.
Art.5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului
Național de Management al Situațiilor de Urgență.
PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Anexa la HCNSU nr. 1 din 05.01.2022 MĂSURI DE PREVENIRE ȘI CONTROL A INFECȚIILOR PROPUSE A SE APLICA PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ
1. Se propune menținerea coordonării operaționale a serviciilor publice de ambulanță și a serviciilor voluntare pentru situații de urgență de către inspectoratele județene/București-Ilfov pentru situații de urgență, iar coordonarea poliției locale de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/inspectoratele județene de poliție.
2. Se propune menținerea asigurării continuității activității centrelor rezidențiale
de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii
și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, precum
și obligativitatea stabilirii programului de lucru al angajaților cu avizul direcțiilor de
sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.
3. Se propune menținerea obligației furnizorilor de servicii sociale de tip rezidențial de a-și organiza programul în funcție de contextul epidemiologic existent la nivel local și cu respectarea normelor în vigoare privind legislația în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată și desfășurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autoritățile competente.
4. Se propune menținerea obligației desfășurării, în regim permanent, a activității tuturor centrelor operative pentru situații de urgență cu activitate temporară, precum și a Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și a centrelor județene/al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției.
5. Se propune menținerea obligativității purtării a măștii de protecție doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura și nasul, în toate spațiile publice închise și deschise, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
6. Se exceptează de la măsura prevăzută la pct. 5, următoarele categorii de
persoane:
a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
b) persoanele care sunt singure în birou;
c) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3
metri între persoane;
d) reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării
distanței de 3 metri între persoane;
e) vorbitorii aflați în spații închise sau deschise cu condiția respectării distanței
de minimum 3 metri între aceștia și oricare din celelalte persoane din public;
f) persoanele care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă
solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activități sportive.
7. Se propune menținerea posibilității izolării și carantinării persoanelor care
sosesc din țări cu risc epidemiologic ridicat în condițiile stabilite prin Hotărâre a
Comitetului Național pentru Situații de Urgență /ordin al ministrului sănătății.
8. Se propune menținerea testării săptămânale, prin grija direcțiilor de sănătate
publică, a personalului de îngrijire şi asistență, a personalului de specialitate şi
auxiliar care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale de îngrijire şi asistență
a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii şi adulți, cu şi fără
dizabilități, precum şi pentru alte categorii vulnerabile.
9. Se propune menținerea restricțiilor privind organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte, spectacole, cursuri de instruire, workshopuri, conferințe sau alte tipuri de întruniri, organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive și altele asemenea), precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații deschise sau închise și desfășurarea acestora în condițiile punctelor 10-25.
10.Se propune menținerea posibilității desfășurării activităților de pregătire fizică
în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente
și competiții sportive organizate pe teritoriul României numai în condițiile stabilite
prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ministrului sănătății.
11.Se propune ca organizarea și desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României, în spații închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafață a arenei, asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între persoane și purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei
complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RTPCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
12.Se propune ca organizarea și desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României, în spații închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafață a arenei, asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între persoane și purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a
180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
13. Se propune ca activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizuală, a instituțiilor de
spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și
evenimentele culturale în spații închise sau deschise, să se desfășoare numai în
condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății.
14. Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea activității în
cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise
sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea publicului
până la 50% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție,
în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică
sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a
180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
15.Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
16.Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, în intervalul orar 5:00-22:00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri între persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
17. Se propune ca, în condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, în intervalul orar 5,00- 22,00, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
18. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 150 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
19. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea persoanelor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 100 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
20. Se propune ca activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, să se desfăşoare în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
21. Se propune ca, în condiţiile pct. 20, pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase să fie permisă numai cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.
22. Se propune menţinerea interdicţiei desfăşurării activităţilor recreative şi sportive în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
23. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei publice, în aer liber, sub supravegherea unui medic epidemiolog.
24. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, astfel încât să fie asigurată o distanţă de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă şi să fie respectate regulile de protecţie sanitară.
25. Se propune menţinerea măsurii referitoare la organizarea de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu purtarea măştii de protecţie. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
26. Se propune menţinerea permisiunii de desfăşurare a activităţilor de prevenire şi combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane.
27. Se propune menţinerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Zimbabwe, Angola şi Zambia.
28. Se propune menţinerea competenţei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de a adopta măsuri de suspendare a zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre şi dinspre ţările cu risc epidemiologic ridicat, care au fost stabilite prin hotărâre a Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă la propunerea Institutul Naţional de Sănătate Publică.
29. Se propune exceptarea de la măsurile adoptate în temeiul prevederile pct.28 a următoarelor categorii de zboruri:
a) efectuate cu aeronave de stat;
b) de transport marfă şi/sau corespondenţă;
c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;
d) pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice din România;
e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliţi în România;
f) aterizări tehnice necomerciale;
g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială tip ferry;
h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;
i) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetăţeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie;
j) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetăţenilor români, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Afacerilor Externe;
k) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes”) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătăţii şi a asigurării disponibilităţii mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state şi din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie.
30. Se propune menţinerea interdicţiei efectuării transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum şi suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile şi/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfăşoară aceste activităţi.
31. Se propune menţinerea închiderii temporare, totale sau parţiale, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:
31.1 la frontiera româno-ungară: Carei, judeţul Satu Mare.
31.2 la frontiera româno-bulgară:
a) Lipniţa, judeţul Constanţa;
b) Dobromir, judeţul Constanţa.
32. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 50% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
33. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 30% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
34. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 32 şi 33 să se aplice şi operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile publice închise care au un acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
35. Se propune ca în situaţia în care activitatea operatorilor economici prevăzuţi la pct. 32, 33 şi 34 este restricţionată sau închisă, să fie permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.
36. Se propune ca prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice să fie permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului Sănătăţii, al ministrului Economiei, Antreprenorialului şi Turismului şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Se propune consumarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
37. Se propune ca activitatea cu publicul în centrele şi parcurile comerciale, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizare a schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
Se propune ca măsura să nu se aplice persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în/din centrele şi parcurile comerciale.
38. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici, dispuşi în interiorul sau în afara parcurilor şi centrelor comerciale, care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore. Se propune ca măsura să nu se aplice unităţilor farmaceutice dispuse în afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor.
39. Se propune ca accesul în cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafaţa mai mică sau egală cu 200 mp să fie permis tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinări, testării sau trecerii prin boală, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi cu afişarea la intrare a numărului maxim de persoane care pot fi simultan în incintă.
40. Se propune ca activitatea de cazare în structurile de primire turistice să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
41. Se propune menţinerea interzicerii activităţii în baruri, cluburi şi discoteci.
42. Se propune ca operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, inclusiv în interiorul centrelor şi parcurilor comerciale, să îşi organizeze şi să desfăşoare activitatea în intervalul orar 5:00-22:00.
43. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22:00-05:00 operatorii economici să poată activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.
44. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22:00-05:00 unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane şi de mărfuri să îşi poată desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.
45. Se propune ca transportul aerian să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
46. Se propune ca transportul feroviar să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
47. Se propune ca transportul rutier să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
48. Se propune ca transportul naval să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
49. Se propune ca transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane să se desfăşoare în continuare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
50. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
51. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
52. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
53. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
54. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau a sălilor de sport/fitness să se desfăşoare în condiţiile ordinului comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii.
55. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
56. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
57. Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
58. Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
59. Se propune ca desfăşurarea activităţii operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise sau deschise să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi doar în intervalul orar 5:00-22:00.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
60. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.
61. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, antreprenorialului şi turismului şi al ministrului sănătăţii.
62. Se propune menţinerea obligaţiei pentru instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
63. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare non-COVID, să se desfăşoare numai în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.
64. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea în creşe, să se desfăşoare numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului familiei şi al ministrului sănătăţii.
65. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi tip after-school să se desfăşoare cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitarea a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.
66. Se propune permiterea în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ a activităţilor didactice şi a altor activităţi specifice precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
67. Se propune ca activitatea pieţelor agroalimentare, inclusiv a pieţelor volante, să se desfăşoare în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale.
68. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
69. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
70. Se propune menţinerea obligaţiei de organizare a programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru cel puţin 50% din angajaţi, iar acolo unde specificul activităţii nu permite telemuncă sau muncă la domiciliu programul de lucru să fie organizat şi să se desfăşoare cu program decalat cu începere de la orele 07.30 a.m., respectiv 10.00 a.m. sau în schimburi.
71. Se propune ca organizarea activităţii la locul de muncă, să fie realizată cu respectarea prevederilor legale emise de autorităţile competente în ceea ce priveşte prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2, pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, ţinând cont şi de gradul de vaccinare al angajaţilor de la acel loc de muncă, atestat prin certificat de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 prezentat de salariaţii pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare precum şi de numărul de angajaţi aflaţi în intervalul de 180 de zile de la data testului pozitiv, pentru salariaţii care au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-COV-2, care deţin şi prezintă angajatorului adeverinţă eliberată de medicul de familie.
72. Se propune ca accesul persoanelor, cu excepţia angajaţilor, participanţilor în cadrul procedurilor judiciare, disciplinare, contravenţionale, administrativ jurisdicţionale şi a celor administrative din motive de ordine şi siguranţă publică, persoanelor care necesită servicii medicale şi prestaţii sociale, precum şi persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, în incintele instituţiilor publice centrale şi locale, regiilor autonome şi operatorilor economici cu capital public să fie permis doar celor care fac dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
73. Se propune ca prin excepţie de la prevederile pct. 72 să fie permis accesul avocaţilor pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
74. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 72 să fie aplicate şi pentru operatorii economici care funcţionează în clădiri cu birouri private în care îşi desfăşoară activitatea cel puţin 50 de persoane simultan.
75. Se propune ca instituţiile publice şi operatorii economici să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea accesului la serviciile publice oferite, în situaţii urgente (de exemplu: eliberare certificat de deces, certificat de naştere şi altele asemenea) şi persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, prin organizarea activităţii în mediul on-line, în spaţii deschise, la ghişee dispuse direct în exteriorul clădirilor sau în orice alte condiţii care să asigure respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV2.
76. Se propune ca accesul persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să fie permis în lăcaşurile de cult, unde se desfăşoară activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele şi rugăciunile colective, şi în unităţile de alimentaţie publică în care se comercializează produse alimentare şi băuturi alcoolice sau nealcoolice aflate în afara centrelor comerciale, târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de protecţie sanitară.
77. Prin incidenţa cumulată la 14 zile se înţelege incidenţa cumulată a cazurilor calculată pe un interval de 14 zile, cuprins între a 17-a zi şi a 3-a zi, anterioare datei în care aceasta se realizează, prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în localitatea de referinţă, comunicată comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale judeţene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 16:00.
Cifra comunicată de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, prin structurile teritoriale judeţene, este utilizată ca referinţă pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate şi se transmite şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
78. Se propune ca realizarea constatării încadrării în limitele de incidenţă cumulată a cazurilor la 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre să se realizeze în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor prezentate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.
79. Se propune ca direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti să calculeze zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competenţă, incidenţa cumulată a cazurilor la 14 zile, astfel cum este calculată potrivit dispoziţiilor pct. 77 şi să prezinte comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.
80. Se propune ca zilnic, pe baza rezultatelor testelor persoanelor nou confirmate, gestionate în aplicaţia „corona-forms”, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să prezinte automat, la ora 10:00, pe platforma „alerte.ms.ro” rezultatul calculului ratei de incidenţă conform formulei de la pct. 77.
81. Se propune ca atestarea vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să se realizeze prin intermediul certificatelor digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau în cazul persoanelor fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau documente compatibile cu aceste certificate, dovada să fie făcută prin intermediul unui document, pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.
82. Se propune menţinerea obligaţiei pentru organizatorii/operatorii economici care desfăşoară activităţi potrivit prezentei de a scana codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19 folosind secţiunea „Verificare reguli interne” din aplicaţia mobilă ‘Check DCC’ pentru verificarea autenticităţii, valabilităţii şi integrităţii certificatului, fără a se reţine niciun fel de date sau informaţii din certificatul verificat sau documentele pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.
83. Se propune exceptarea persoanelor, de la măsurile prevăzute în prezenta hotărâre, care au vârsta mai mică sau egală cu 12 ani şi sunt însoţite de o persoană cu vârsta mai mare de 18 ani şi care face dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.
Românii care vin din sudul Africii vor sta în carantină!
Foto: Sursa foto: Alexandru Rafila/facebook
Publicat de Andra Radu,
27 noiembrie 2021, 17:20 / actualizat: 27 noiembrie 2021, 18:22
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că sâmbătă a fost adoptată o Hotărâre a CNSU în baza căreia călătorii care ajung în România din sudul Africii, unde a fost depistată noua variantă Omicron a virusului SARS-CoV-2, vor fi carantinaţi timp de 14 zile.
„După cum ştiţi, atât Organizaţia Mondială a Sănătăţii cât şi Centrul European de Control al Bolilor au lansat o alertă în sudul Africii în 7 ţări, au fost izolate tulpini de îngrijorare, aşa se numesc, ale virusului Corona care se pare că are mutaţii majore şi care, din punct de vedere al consecinţelor, pune probleme pentru că există o transmisibilitate (…) şi urmează să vedem dacă în viitor eficacitatea vaccinării se păstrează în ceea ce priveşte acest virus şi dacă evoluţia bolii este modificată faţă de varianta standard, sau faţă de varianta Delta.
Având în vedere aceste alerte de la OMS şi de la Centrul European de Control al Bolilor, în mod normal şi România s-a adaptat măsurilor care au fost recomandate de către aceste instituţii. În momentul de faţă a fost adoptată o hotărâre a CNSU care aliniază şi România la măsurile care au fost deja luate în mai multe state europene, care limitează sau chiar interzic călătoriile în această zonă afectată sau dinspre această zonă afectată.
Oricum, călătorii români care vin din zonele respective vor fi carantinaţi timp de 14 zile, iar în prezenţa unui test negativ ei pot ieşi din carantină într-un interval de 10 zile”, a declarat Alexandru Rafila, sâmbătă, la Palatul Victoria.
Ziua internaţională de eliminare a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor (International Day to End Impunity for Crimes against Journalists – IDEI) este marcată în fiecare an la 2 noiembrie, conform www.un.org.
Decizia privind instituirea acestei zile a fost luată în 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), prin adoptarea Rezoluţiei A/RES/ 68/163, care încurajează statele membre ONU să pună în aplicare măsuri concrete de combatere a impunităţii. Data a fost aleasă pentru a comemora asasinarea a doi jurnalişti francezi din Mali, la 2 noiembrie în 2013.
Potrivit ONU, încheierea impunităţii pentru crimele împotriva jurnaliştilor este una dintre cele mai presante probleme pentru garantarea libertăţii de exprimare şi a accesului la informaţie pentru toţi cetăţenii.
Între 2006 şi 2020, peste 1.200 de jurnalişti au fost ucişi pentru că au dat ştiri şi au adus informaţii publicului. În nouă din zece cazuri, ucigaşii rămân nepedepsiţi, conform UNESCO. Impunitatea duce la mai multe crime şi este adesea un simptom al agravării conflictelor şi al slăbirii legii şi a sistemelor judiciare.
Ediţia din 2021 a Zilei internaţionale de eliminare a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor evidenţiază rolul procurorilor în investigarea şi urmărirea penală nu numai a crimelor, ci şi a ameninţărilor cu violenţa împotriva jurnaliştilor.
Campania din acest an subliniază trauma psihologică trăită de jurnalişti care sunt victime ale ameninţărilor şi creşte gradul de conştientizare privind importanţa investigării şi a urmăririi penale a acestor ameninţări pentru a pune capăt impunităţii celor care atacă profesioniştii din media.
La solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția medicală, a dispus măsurile organizatorice necesare pentru ca, începând de vineri, 15 octombrie, Spitalul Clinic de Urgență Militar „Dr. Ștefan Odobleja” din Craiova să devină spital de suport COVID-19.
Astfel, spitalul militar din Craiova va putea prelua din cazuistica infectărilor cu noul coronavirus prin punerea la dispoziție a unui număr de 10 paturi pentru tratarea cazurilor ușoare și medii și două paturi ATI.
Spitalul Modular de la Lețcani, deservit de o echipă de 35 de persoane detașate de la MApN și personal medical al Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, a preluat până astăzi, 14 octombrie ora 10:00, un număr de 23 pacienți pe secția de boli infecțioase și șase pacienți în secția de Terapie Intensivă, aceasta urmând a fi extinsă, gradual, până la un număr de 48 de paturi.
Ministerul Apărării Naționale continuă implementarea și a altor măsuri de creștere a capacității de acțiune în direcția prevenirii și combaterii îmbolnăvirilor cu COVID-19, precum și asigurarea vaccinării populației în cadrul centrelor de vaccinare proprii, astfel:
Toate cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara sunt în proces de extindere a capacitații operaționale, fiind în stadiul final de autorizare a unor noi paturi pentru tratare a pacienților cu COVID-19 pentru forme ușoare, medii sau severe/critice.
În acest sens, în rețeaua medicală a MApN va fi mărită capacitatea de tratare la un număr de 388 pacienți cu forme ușoare, medii și severe/critice de COVID-19, față de 239 câți reprezenta capacitatea anterioară.
O atenție deosebită este acordată cazurilor severe/critice, pentru care sunt în fază finală de operaționalizare 10 paturi suplientare, ajungând la 86 paturi ATI și a cazurilor medii, pentru care sunt operaționalizate 18 paturi suplimentare cu suport oxigen cu flux normal, numărul total urcând, astfel, la 302. De asemenea, rețeaua medicală a MApN dispune și de un număr de 204 paturi pentru cazurile ușoare COVID-19, cazuri care nu necesită suport oxigen.
În același timp, rețeaua sanitară proprie a MApN continuă să asigure zilnic 34 de fluxuri de vaccinare cu vaccinurile Pfizer și Moderna, în cele 11 spitale militare din țară, și în cadrul Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General Aviator Victor Atanasiu”, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” și Centrului de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu al Armatei „Acad. Ștefan Milcu” din București.
Suplimentar, se asigură și vaccinarea cu serul Johnson&Johnson în cadrul centrelor de vaccinare care funcționează în spitalele militare din Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Pitești, Sibiu și Timișoara, iar în București acest vaccin poate fi adminstrat în centrul care funcționează la CMDTA „Acad. Ștefan Milcu”, din strada profesor Grigore Cobălcescu nr. 26, sector 1.
Municipiul Timişoara va intra sub incidenţa unor restricţii suplimentare. Magazinele o să fie închise la ora 18:00 în toate zilele săptămânii, în baza unei hotărâri a CJSU, convocat, joi, de subprefectul Ovidiu Drăgănescu, după ce rata de infectare cu SARS-CoV-2 a ajuns la 8,5 la mie în municipiu şi la 6,34 pe judeţ.
Municipiul Timişoara, alături de localităţile Giroc, Parţa, Remetea Mare şi Sânmihaiu Român, au fost trecute pe anexa 1, cu rata de infectare mai mare de 7,5 la mia de locuitori.
Măsurile adoptate joi de CJSU se vor aplica începând de vineri, 1 octombrie
„Totodată, în baza unei hotărâri a CJSU s-a aprobat suspendarea, până la 10 octombrie, a activităţii Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 22 din Timişoara şi, respectiv, suspendarea până la 11 octombrie a activităţii Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 33 din Timişoara, din cauza unor îmbolnăviri determinate de virusul SARS-CoV-2”, transmite Prefectura Timiş.
La rata de incidenţă de peste 7,5 la mie, între orele 20:00 şi 5:00 se instituie restricţii de circulaţie în fiecare zi a săptămânii, pentru persoanele nevaccinate, cu excepţia cazurilor bine întemeiate de deplasare. Activităţile de comerţ şi prestări servicii sunt permise între orele 5:00 şi 18:00.
La rata de infectare de peste 6 la mie se opreşte desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri în spaţii deschise întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise, activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor activităţile în baruri, cluburi şi discoteci.
Noul an şcolar 2021 – 2022 a început astăzi, cu prezenţă fizică la cursuri în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ din România, dar cu măsuri de protecţie sanitară în contextul creşterii numărului de infectări zilnice cu SARS-CoV-2.
Pentru cei aproximativ 2.900.000 de elevi şi preşcolari cursurile anului şcolar 2021 – 2022 se vor derula pe parcursul a 34 de săptămâni, începând cu data de 13 septembrie.
Semestrul I va avea 14 săptămâni (din 13 septembrie până în 22 decembrie 2021), iar semestrul al II-lea – 20 de săptămâni (din 10 ianuarie şi până pe 10 iunie 2022).
În perioada 25 – 31 octombrie, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele de preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă este programată în perioada 23 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022.
În semestrul al II-lea, vacanţa de primăvară va fi în perioada 15 aprilie – 1 mai.
Programul naţional „Şcoala altfel” se va desfăşura în perioada 8 – 14 aprilie 2022.
Peste 70.000 de persoane din peste 100 de ţări sunt aşteptate zilnic, la Festivalul UNTOLD, în perioada 9-12 septembrie.
„Participă persoane din peste 100 de ţări. Anul acesta avem o limită de 75.000 de persoane zilnic impusă de autorităţi. În 2019 am avut circa 100.000 de persoane zilnic. Deci, în anul acesta va fi 70-75% din participarea de la ediţia precedentă”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, managerul UNTOLD, Bogdan Buta.
„În calitate de comandant al acţiunii pot să confirm că structurile MAI ai căror principali reprezentanţi sunt prezenţi aici sunt pregătite să asigure ordinea publică cu ocazia acestui eveniment important care a revenit la Cluj, în acest oraş viu. UNTOLD, după cum am afirmat şi ediţiile anterioare, este unul dintre cele mai sigure evenimente din ţară şi nu numai, ci şi din Europa şi din lume. Aproape 1.000 de lucrători în uniformă ai structurilor MAI, alături de poliţişti locali, angajaţi ai firmei de pază şi protecţie vor asigura securitatea şi protecţia participanţilor”, a declarat şeful Grupării Mobile de Jandarmi Cluj, Sebastian Cliţan.
Masca de protecţie este obligatorie la festival, accesul se va face doar cu certificatul digital european COVID-19 sau pe bază de testare rapidă antigen.
Într-un moment în care milioane de elevi reîncep școala în Regiunea Europeană, unde este dominantă tulpina Delta a SARS-CoV-2, extrem de contagioasă, Biroul Regional al OMS pentru Europa și Biroul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală îndeamnă ca școlile să rămână deschise în condiții de siguranță, adoptându-se măsurile menite să reducă transmiterea virusului.
Printre aceste măsuri se numără disponibilitatea vaccinului împotriva COVID-19 pentru cadrele didactice și pentru alți angajați din sistemul școlar ca parte a grupurilor țintă în planurile naționale de vaccinare, asigurând totodată vaccinarea categoriilor vulnerabile.
De asemenea, trebuie vaccinați copiii în vârstă de minimum 12 ani care suferă de afecțiuni medicale ce îi expun unui risc crescut de a dezvolta simptome severe în cazul îmbolnăvirii de COVID-19; alte acțiuni importante sunt îmbunătățirea mediului școlar printr-o mai bună ventilare a claselor, clase mai mici acolo unde este posibil, distanțare fizică și testarea regulată a copiilor și a personalului.
„Pandemia a provocat cea mai distructivă perturbare a educației din istorie. Este așadar vital ca școala să continue cu prezență fizică și fără întreruperi în întreaga Regiune Europeană. Acest lucru este extrem de important pentru educația, sănătatea mintală și abilitățile sociale ale copiilor, ca școlile să continue să îi formeze pe copii pentru a deveni membri fericiți și productivi ai societății”, explică dr. Hans Henri P. Kluge, Director Regional al OMS pentru Europa.
„Va trece ceva timp înainte de a putea lăsa în urmă această pandemie, însă educarea copiilor într-un mediu școlar sigur, cu prezență fizică, trebuie să rămână principalul nostru obiectiv, pentru a nu-i priva de șansele pe care le merită pe deplin. Încurajăm toate statele să mențină școlile deschise și îndemnăm toate școlile să adopte măsuri de reducere a riscului de transmitere a COVID-19 și de răspândire a diferitelor tulpini”.
Intensificarea vaccinării pentru a asigura protecție împotriva tulpinii Delta
Extrem de contagioasa tulpină Delta a SARS-CoV-2 provoacă noi îngrijorări și complicații la începerea noului an școlar. Incidența ridicată a COVID-19 la nivel comunitar crește considerabil riscul de transmitere în școli. Prin urmare, trebuie să facem cu toții eforturi pentru a reduce transmiterea virusului.
Datele arată clar faptul că administrarea schemei complete de vaccinare împotriva COVID-19 reduce semnificativ riscul de boală severă și de deces. Prin urmare, când sunteți invitați să vă vaccinați, vă rugăm să o faceți și să parcurgeți schema completă.
„Vaccinarea constituie cea mai bună metodă de apărare pe care o avem împotriva virusului. Pentru a opri pandemia, trebuie să extindem rapid vaccinarea echitabil în toate țările, inclusiv prin sprijinirea producției de vaccinuri și a distribuirii dozelor în vederea protejării persoanelor celor mai vulnerabile din întreaga lume. Trebuie de asemenea să continuăm să respectăm măsurile de sănătate publică și de distanțare socială care știm că funcționează, cum ar fi testarea, secvențierea, ancheta epidemiologică, izolarea și carantina”, a afirmat dr. Hans Henri P. Kluge.
Siguranța școlilor este responsabilitatea întregii societăți
Milena Maric este profesoară de matematică la un liceu din Belgrad, Serbia, fiind vaccinată cu schema completă împotriva COVID-19. Aceasta a declarat: „Timp de aproape doi ani, cuvintele ‘COVID-19’ și ‘învățământ online’ ne-au marcat viața. După declanșarea pandemiei, sistemul școlar din Serbia s-a adaptat rapid.
Însă elevilor le-a lipsit continuitatea, socializarea, lucrul în echipă, împărtășirea ideilor în timp real, comunicarea fără tehnologie. Știu că singurul mod de a ieși din această situație este să respectăm în continuare măsurile ce previn transmiterea virusului și să vaccinăm toate cadrele didactice”.
Philippe Cori, Director Regional Adjunct în cadrul Biroului Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, a afirmat: „Pandemia nu s-a terminat. Trebuie să ne implicăm cu toții pentru a ne asigura că școlile rămân deschise la nivelul Regiunii. Copiii și tinerii nu pot risca un nou an în care le este întrerupt procesul de învățare. Vaccinarea și măsurile de protecție ne pot ajuta să nu revenim la cele mai sumbre zile ale pandemiei, când populația a trebuit să treacă prin măsuri de carantină, iar copiii au avut întreruperi în procesul de învățare.
Copiii sunt victimele tăcute ale pandemiei, iar copiii cei mai marginalizați sunt printre cei mai afectați. Înainte de COVID-19, copiii cei mai vulnerabili din Regiune fie abandonaseră deja școala, fie mergeau la școală, dar nu învățau în același ritm cu colegii lor.
O școală este mult mai mult decât o simplă clădire. Este un loc în care se învață, se stă în siguranță și se joacă, un loc situat în centrul comunităților noastre. Când școala este închisă, copiii pierd șansa de a învăța și de a-și petrece timp cu prietenii lor, putând fi expuși violenței în familie. Pandemia a înrăutățit o situație care era deja inacceptabilă – trebuie să ne asigurăm că școlile se redeschid și că rămân deschise în condiții de siguranță”.
Recomandările experților
Pentru a menține școlile deschise și în siguranță, OMS, UNICEF și UNESCO au adoptat un set de opt recomandări, formulate de experții din cadrul Grupului Consultativ Tehnic (GCT) pentru Regiunea Europeană a OMS, cu privire la școlarizarea pe durata pandemiei de COVID-19.
Acestea se adresează celor 53 de state membre din Regiunea Europeană a OMS, după cum urmează:
Școlile trebuie să fie printre ultimele instituții care se închid și printre primele care se redeschid.
Implementarea unei strategii de testare.
Asigurarea unor măsuri eficace de reducere a riscurilor.
Protejarea bunăstării mintale și sociale a copiilor.
Protejarea copiilor celor mai vulnerabili și mai marginalizați.
Îmbunătățirea mediului școlar.
Implicarea copiilor și a adolescenților în luarea deciziilor.
Implementarea unei strategii de vaccinare care să permită copiilor să continue școala.
Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.
În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.
Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.
Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.
În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.
Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni
La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.
Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute
În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.
Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea
Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.
În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic
În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.
Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.
Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE
74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).
Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice
Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).
Context
Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).
În Iași vor intra în vigoare măsurile caracteristice scenariului galben pentru restaurante, cafenele, sălile de jocuri și sălile de spectacole. Noile restricții vor fi valabile începând de mâine, 17 aprilie, pentru următoarele 14 zile (până la ora 24 a zilei de 30 aprilie).
Măsurile specifice scenariului galben:
– Este permisă activitatea cu publicul a operatorilor economici de tipul restaurantelor și cafenelelor (inclusiv cele din interiorul hotelurilor și pensiunilor), în interiorul clădirilor fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 6:00-22:00.
– Este permisă organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului.
– Este permisă activitatea cu publicul a operatorilor licențiați în domeniul jocurilor de noroc fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu respectarea orarului de lucru stabilit.
– Sunt interzise activitățile de organizare și desfășurare în aer liber a spectacolelor de tipul drive-in, spectacolele, concertele, festivalurile publice și private sau alte activități şi evenimente culturale.
Noile măsuri pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus, prevăzute în hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, vor fi aplicate începând de duminică.
„Precizări referitoare la Hotărârea CNSU privind noile măsuri. Astăzi se va publica hotărârea în Monitorul Oficial, însă, având în vedere timpul scurt pe care l-ar avea operatorii economici la dispoziţie să se pregătească, am avut o discuţie cu domnul Arafat şi am stabilit ca aceste măsuri să fie aplicate de duminică, 28 martie”, a scris Florin Cîţu pe pagina sa de Facebook.
Raed Arafat anunțase, joi seară, că în localităţile unde incidenţa cazurilor de COVID-19 trece de 4 la mia de locuitori, circulaţia în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică va fi permisă până la ora 20:00. De asemenea, ctivitatea operatorilor economici se va desfăşura până la ora 18:00. În care se va depăşi incidenţa de 7,5 la mia de locuitori, măsurile vor fi valabile şi în timpul săptămânii.
CJSU Galaţi a prelungit cu 14 zile, începând de astăzi, măsurile restrictive pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 în municipiul Galaţi, unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, informează Prefectura Galaţi.
„Începând cu data de 30.11.2020 ora 00:00, pentru unitatea administrativ-teritorială Galaţi, unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, se dispun pe o perioadă de 14 zile măsurile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 967 din 12 noiembrie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19”, se arată în hotărârea CJSU Galaţi.
Astfel, în municipiul Galaţi sunt interzise în următoarele 14 zile organizarea şi desfăşurarea activităţii cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale, activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc..
Potrivit informaţiilor prezentate la nivel naţional duminică, rata de infectare din ultimele 14 zile este de 3,18/1.000 de locuitori în judeţul Galaţi.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:
Art. 1 Începând cu data prezentei hotărâri la nivelul României se propune instituirea obligației purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, la nivel național, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise și închise, indiferent de valoarea ratei de incidență cumulată a cazurilor din ultimele 14 zile.
Art. 2 În vederea evitării aglomerării transportului public, se propune ca toate instituțiile publice, precum și toți operatorii economici publici sau privați să aibă obligația organizării activității și desfășurării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, iar acolo unde specificul activității nu permite acest lucru, să se organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în cel puțin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de cel puțin 2 ore. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmărește de prefecți și de către Inspecția Muncii.
Art. 3 În vederea prevenirii răspândirii infecțiilor cu SARS-COV-2, se propune ca, în toate localitățile, activitățile didactice care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ să se desfășoare în sistem on-line.
Art. 4 – (1) În toate localitățile din România, se propune interzicerea circulației persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 05.00.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă în intervalul orar 23.00 – 05.00 pentru următoarele motive:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
c) deplasări în afara localităților a persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției cum ar fi cele effectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care pot fi dovedite prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie.
Art. 5 (1) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere;
(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil;
(3) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.
Art. 6 Se propune interzicerea desfășurării de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private.
Art. 7 (1) Se propune suspendarea activității piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor, piețelor mixte și volante și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Se permite activitatea piețelor agroalimentare ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecție sanitară.
Art. 8 Se propune ca, pentru spațiile exterioare în care se desfășoară activități de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice, care au fost amenajate și pot fi asimilate spațiilor publice închise, astfel cum sunt ele definite în Legea pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun nr. 349/2009, cu modificările și completările ulterioare, le sunt aplicabile în mod similar regulile și măsurile de protecție sanitară, prevăzute în anexa nr. 3, art. 6 pct. 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID19.
Art. 9 Se propune instituirea obligației pentru operatorii economici care desfășoară activități de comerț/prestări de servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private să-și organizeze și desfășoare activitatea în intervalul orar 05.00 – 21.00.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în intervalul orar 21.00 – 05.00, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile farmaceutice, benzinăriile și operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu își pot desfășura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecție sanitară.
Art. 10 Se propune ca implementarea măsurilor prevăzute în prezenta hotărâre să se realizeze pe o perioadă de 30 de zile, urmând ca la finalul acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, să se hotărască, după caz, menținerea, eliminarea sau modificarea acestora.
Art. 11 Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.
Purtarea măştii de protecţie devine obligatorie, începând de marţi, în toate spaţiile publice din municipiul Miercurea Ciuc, unde incidenţa cazurilor de COVID-19 a depăşit rata de 3 la 1.000 de locuitori, informează autorităţile locale.
Potrivit deciziei Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Miercurea Ciuc, începând cu data de 20 octombrie 2020 va fi obligatorie purtarea măştilor de protecţie pe teritoriul municipiului şi în spaţiile deschise, va fi interzisă organizarea evenimentelor culturale şi adunărilor publice, iar începând de miercuri va fi limitat numărul cumpărătorilor care pot fi prezenţi în acelaşi timp în magazine.
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a hotărât ca de marţi să fie suspendată activitatea didactică faţă în faţă în unităţile de învăţământ din Capitală.
De asemenea, s-a instituit obligaţia purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice, restaurantele, cafenelele, teatrele, cinematografele și sălile de jocuri de noroc vor fi închise pentru următoarele două săptămâni, iar activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau a altor unități de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități;
Sunt necesare măsuri îndrăznețe pentru a proteja lucrătorii transfrontalieri și sezonieri din UE
Creșterea numărului de inspecții la locul de muncă la nivel național și transfrontalier
Condiții de locuit decente trebuie decuplate de remunerare
Comisia va verifica dacă legislația UE existentă este adecvată
Eurodeputații solicită luarea de măsuri urgente pentru a proteja sănătatea, siguranța și condițiile de lucru echitabile pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19.
Criza COVID-19 a adus la limină și a agravat dumpingul social și precaritatea situației multor lucrători transfrontalieri și sezonieri din sectorul agroalimentar, al construcțiilor și al asistenței medicale din UE. Într-o rezoluție adoptată vineri, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.
Textul solicită, de asemenea, un acord rapid și echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care este necesară pentru combaterea fraudei sociale și încălcării drepturilor sociale ale lucrătorilor mobili.
Măsuri urgente necesare pentru a proteja lucrătorii sezonieri și transfrontalieri
Deputații solicită Comisiei să prezinte noi orientări specifice pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19, să propună soluții pe termen lung pentru a face față practicilor abuzive de subcontractare și să se asigure în mod prioritar că Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) devine pe deplin operațională. Statele membre trebuie să consolideze capacitatea inspecțiilor muncii și să asigure locuințe de calitate, care ar trebui decuplate de la remunerația lor, afirmă textul.
Dragoș Pîslaru (Renew Europe, România), membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și inițiator al rezoluției, a declarat: „Această rezoluție este dedicată milioanelor de lucrători transfrontalieri care sunt simbolul liberei circulații consacrate în tratatele noastre și care aduc prosperitate sectoarelor economice cheie. A fost un privilegiu să coordonez această inițiativă, susținută pe scară largă, ce solicită Comisiei și statelor membre să protejeze mai bine drepturile lucrătorilor și să promoveze o mobilitate echitabilă pentru a face față provocărilor post-COVID-19.”
Rezoluția a fost adoptată cu 593 voturi pentru, 34 împotrivă și 38 abțineri.
Următoarele etape
Comisia Europeană urmează să prezinte în scurt timp proceduri orientative pentru protejarea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri.
Context
În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).
Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.
Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.
Şeful statului a avut o şedinţă la Palatul Cotroceni privind măsurile de gestionare a pandemiei cu COVID-19. Au participat premierul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
În cadrul aceste ședințe s-a decis ca deschiderea școlilor în acest an de învățământ să nu mai aibă loc, iar anul școlar să se încheie pe 12 iunie.
„S-a decis astăzi ca, pentru majoritatea elevilor, în acest an şcolar, grădiniţele, şcolile şi universităţile să nu se mai redeschidă. Nu se va întoarce elevul, studentul fizic la cursuri”, a spus şeful statului.
De asemenea, persoanele de peste 65 de ani pot, de astăzi, să iasă din casă în două intervale orare: 7:00 – 11:00 şi 19:00 – 22:00.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că după 15 mai se poate intra într-o fază de relaxare a măsurilor impuse de autorităţi din cauza epidemiei de coronavirus. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă numărul infecţiilor şi cel al deceselor scade.
„Este timpul să ne gândim la ceea ce se numeşte un plan de relaxare atunci când condiţiile vor fi îndeplinite. Este acum în vigoare un decret pentru starea de urgenţă, care se termină pe data de 15 mai.
După data de 15 mai, dacă numărul de persoane infectate scade, dacă numărul de decese (…) scade, dacă noi respectăm cu toţii măsurile impuse de autorităţi şi lucrurile merg înspre bine, este clar că putem să intrăm atunci într-o fază de relaxare”, a declarat, la Palatul Cotroceni, președintele României după şedinţa de evaluare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19.
Eurodeputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați
Foto: Migrants who arrived on the island of Lesbos in the past four days, are seen at the port of Mytilene, as they wait to board a Greek navy ship, in Mytilene, Greece, March 4, 2020. REUTERS/Costas Baltas
Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.
În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.
Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.
Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.
Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.
Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.
Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.
Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.
După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.
Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.
Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.
Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.
Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.
Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.
Solidaritatea Comisiei Europene în contextul pandemiei de coronavirus
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 aprilie 2020, 19:13 / actualizat: 4 aprilie 2020, 19:27
În aceste momente de criză acută, salvarea de vieți omenești și sprijinirea mijloacelor de subzistență sunt de o importanță capitală. Comisia își intensifică și mai mult răspunsul, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde EUR, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire. Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.
De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.
Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.
În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.
În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.
Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.
În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta von der Leyen a declarat: „Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus.Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană.”
100 de miliarde EUR pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE
Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.
Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.
Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.
SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.
Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.
Sprijinirea pescarilor și a fermierilor
Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.
Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:
pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.
De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.
Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile
Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență
Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.
Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.
Instrumentul pentru sprijin de urgență
Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.
Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.
UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.
Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.
Următoarele etape
Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil.
Suplimentarea bugetului UE cu 4,1 miliarde de euro pentru combaterea pandemiei
Publicat de Camelia Teodosiu,
25 martie 2020, 22:08 / actualizat: 26 martie 2020, 14:14
Grupul PPE va vota mâine, 26 martie 2020, în plenul Parlamentul European, în procedură de urgență, toate măsurile propuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și, în plus, cere mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro în Bugetul Uniunii Europene pentru lupta împotriva pandemiei, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European.
„Noi, Grupul PPE, tocmai am decis să nu depunem niciun amendament la propunerile Comisiei Europene privind combaterea pandemiei de COVID-19 și să susținem votarea lor integrală mâine, în plenul Parlamentului European, în procedură de urgență. Mai mult, am decis să respingem orice amendament venit din partea altor grupuri politice care ar fi necesitat negocieri și ar fi dus la intrarea în vigoare întârziată a măsurilor.
Noi vrem adoptarea urgentă a acestor măsuri pentru ca banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei: pentru sprijinirea sistemelor medicale, achiziția de echipamente de protecție și alte echipamente medicale, achiziția de medicamente, dar și pentru sprijinirea sectoarelor economice vulnerabile și a micilor întreprinzători, tocmai pentru ca oamenii să nu-și piardă locurile de muncă”, a declarat Siegfried Mureșan, după ședința de astăzi a Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
„Alocarea a 37 de miliarde de euro investiții din fonduri europene și toate celelalte măsuri propuse de Comisia Europeană pentru combaterea epidemiei de COVID-19 sunt foarte utile, de aceea am decis să le votăm astăzi. Dar avem nevoie să facem mai mult de atât.
De aceea, am propus să cerem Uniunii Europene și statelor membre mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro, fonduri noi, pentru a combate mai eficient, în comun, pandemia de Covid-19 și toate efectele sale. Există 4,1 miliarde de euro care ar putea fi mobilizate în anul 2020 prin utilizarea flexibilității pe care o permite bugetul UE. Grupul PPE a acceptat propunerea mea, a devenit poziție oficială a Grupului.
Este clar că împreună putem combate această criză mult mai eficient decât separat. Chiar săptămâna aceasta Comisia Europeană a finalizat o procedură comună de achiziții de echipamente medicale și de protecție medicală tocmai pentru a obține condiții mai avantajoase decât le-ar fi obținut fiecare stat membru separat.
De aceea, pentru a lupta împreună și a ne coordona mai eficient la nivel european resursele, trebuie să punem cât mai multe resurse la comun în această perioadă de criză. Pentru asta am cerut mobilizarea acestor 4,1 miliarde de euro fonduri suplimentare, care nu sunt încă în bugetul Uniunii Europene, dar care ar putea fi mobilizate”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.
Background: Parlamentul European va vota mâine trei propuneri legislative ale Comisiei Europene. Prima propunere se referă la utilizarea a 37 de miliarde de euro din fondurile europene structurale nerambursabile pentru a sprijini statele membre în criza generată de COVID-19. Cea de-a doua măsură se referă la extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE destinat catastrofelor naturale și pentru gestionarea crizelor din domeniul sănătății; suma disponibilă este de 800 de milioane de euro. Cea de-a treia propunere prevede măsuri specifice de protejare a companiilor aeriene; astfel, se suspendă regula care obligă companiile aeriene să folosească cel puțin 80% din timpii aeroportuari alocați pentru a nu pierde acei timpi.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii cere ţărilor europene să ia măsurile cele mai „curajoase”. Responsabilul OMS pentru Europa, a subliniat că Europa este la ora actuală „epicentrul” pandemiei de noul coronavirus, informează France Presse.
„Fiecare ţară, fără excepţie, trebuie să ia măsurile cele mai curajoase pentru a stopa sau încetini ameninţarea virusului”, a afirmat Hans Kluge, şeful secţiunii Europa a instituţiei.
OMS Europa, care acoperă zone de la Atlantic la Pacific, cuprinde 53 de ţări variate ca întindere şi dezvoltare, inclusiv Rusia, Andorra, Germania sau Tadjikistan.
„Avem un mesaj simplu pentru toate ţările: testaţi, testaţi, testaţi!”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus în timpul unei conferinţe de presă la Geneva.
În timp ce s-a recurs la o escaladare rapidă a unor măsuri precum închideri de şcoli sau anulări de evenimente, eforturile sunt insuficiente în privinţa testării, izolării cazurilor noi şi identificării contactelor celor bolnavi, acestea din urmă fiind „coloana vertebrală a răspunsului faţă de COVID-19”, consideră Ghebreyesus.
Statele nu vor fi capabile să combată pandemia dacă nu ştiu cine este infectat şi cine nu este, a argumentat el. „Nu poţi stinge un incendiu dacă eşti legat la ochi’” a adăugat Ghebreyesus.
În lipsa testării, cazurile nu pot fi izolate şi lanţul infectărilor nu poate fi rupt, a mai explicat directorul OMS.
Strategia de îngrădire a bolii, prin identificarea persoanelor infectate şi izolarea lor rapidă, rămâne cea mai bună abordare, aceasta dovedindu-şi eficacitatea în China, Coreea de Sud şi Singapore, insistă Tedros Adhanom Ghebreyesus.
În schimb, el a lăudat spiritul de solidaritate şi faptul că guvernele au alocat finanţări suplimentare pentru combaterea pandemiei.
„Nu este doar finanţarea, ci şi spiritul uman pe care-l vedem, acesta combate virusul şi este mai puternic (…) Am fost foarte încurajat în ultima săptămână de nivelul puternic de solidaritate pe care-l văd”, a conchis directorul
Parlamentul se angajează să ajute țările UE să combată coronavirusul și să abordeze impactul socio-economic al epidemie
Sprijinul Parlamentului
Pe 13 martie, Comisia Europeană a stabilit un răspuns coordonat la nivel european pentru a contracara impactul economic al coronavirusului. Consultați toate măsurile.
Măsurile pentru combaterea Covid-19 anunțate de Comisie au fost salutate de președintele Parlamentului European, David Sassoli. Domnul Sassoli a spus că Parlamentul se angajează să aprobe aceste măsuri cât mai rapid posibil.
„Covid-19 ne obligă pe toți să fim responsabili și precauți. Este un moment delicat pentru noi toți. Parlamentul va continua să lucreze pentru a-și exercita atribuțiile. Niciun virus nu poate bloca democrația”, a spus președintele Sassoli.
Strategia UE pentru gestionarea epidemiei
Comisia propune măsuri pentru:
• asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, păstrând integritatea pieței unice și a lanțurilor de producție și distribuție
• susținerea oamenilor pentru ca veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporționat și pentru evitarea efectelor permanente ale crizei
• sprijinirea firmelor și asigurarea faptului că lichiditatea sectorului financiar poate continua să sprijine economia
• încurajarea țărilor UE să acționeze decisiv într-un mod coordonat, inclusiv prin relaxarea normelor privind ajutorul de la stat și măsurile de sprijin.
Susținerea regiunilor
Un aspect al răspunsului UE va fi modificarea normelor de finanțare, care trebuie să fie aprobate atât de Parlament, cât și de Consiliu. Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului își propune să încheie examinarea propunerii cât mai curând posibil. Măsura facilitează canalizarea finanțării către zonele și sectoarele afectate.
Resurse suplimentare
Comisia pentru bugete de la Parlamentul European s-a angajat să lucreze rapid la toate inițiativele de atenuare a impactului epidemiei.
Măsuri pentru atenuarea impactului asupra industriei aviației
Comisia Europeană a propus suspendarea normelor UE care constrâng companiile aeriene să exploateze majoritatea intervalurilor de decolare și de aterizare. Companiile sunt nevoite să facă acest lucru pentru a nu le pierde, dar, în situația actuală, regulile au dus la așa-numitele zboruri fantomă, cu puțini pasageri.
Comisia pentru transport a Parlamentului a salutat planurile și s-a angajat să lucreze la legislație cât mai rapid posibil.
Mai multe informaţii
• Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor despre coronavirus
• Ministerul Afacerilor Interne din România
• Informații despre coronavirus pentru toate țările UE
• Echipa europeană de răspuns la coronavirus
• Informații despre Covid-19
Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a anunțat aseară 14 măsuri de reformare a sistemului.
”Măsurile pe termen scurt – îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru urgentarea sistemului de localizare, a fost deja realizat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi a OUG 111/2011 privind comunicaţiile electronice, precum şi nota de fundamentare a fost realizată. De mâine ele vor fi supuse dezbaterii publice şi pot suferi modificări”, a menţionat Arafat în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria.
Alte măsuri sunt:
încheierea unui protocol de colaborare cu Google;
reconfigurarea infrastructurii de către operatorii de telefonie mobilă în colaborare cu STS;
promovarea aplicaţiei apel 112 dezvoltată de către STS în februarie 2019, astfel încât ea să funcţioneze ca o măsură temporară până la implementarea AML;
promovare care se va face de toate instituţiile pentru a fi descărcată de cât mai mulţi oameni.
Pe termen mediu se vor implementa următoarele măsuri:
Dispecerate integrate în întreaga ţară – ele există la Bucureşti, Târgu Mureş şi va fi în curând la Hunedoara;
centre de formare pentru dispeceri la Târgu Mureş şi Bucureşti;
modernizarea sistemului 112;
Implementarea unor tehnologii complementare de localizare întrucât AML are unele limitări;
instituirea unui mecanism de verificare periodică a acurateţei gradului de localizare;
Dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord, persoanele fizice și întreprinderile din Europa vor fi afectate. UE a adoptat măsuri de atenuare a impactului unei retrageri nereglementate.
UE a pus accentul de nenumărate ori pe faptul că susține o retragere regelmentată a Regatului Unit din Uniune. Aceasta a încheiat un acord de retragere a Regatului Unit pentru a se asigura că va exista în continuare o colaborare cu privire la diverse probleme în avantajul ambelor părți. Cu toate acestea, UE a adoptat măsuri de reducere a impactului unui eventual Brexit fără acord.
Aceste măsuri nu pot oferi avantajele de a face parte din Uniunea Europeană. Sunt doar măsuri temporare și unilaterale. Unele dintre ele cer reciprocitatea Regatului Unit pentru a intra în vigoare.
Soluțiile pe termen lung depind de discuțiile viitoare dintre UE și Marea Britanie.
Iată care sunt măsurile de pregătire a UE pentru un Brexit fără acord:
Companiile britanice ar putea oferi servicii în țările UE, cu condiția ca firmele UE să beneficieze de aceleași oportunități în Regatul Unit.
Servicii feroviare
Valabilitatea autorizațiilor de siguranță feroviară ar fi extinsă pentru a asigura continuitatea serviciilor feroviare între Regatul Unit și UE, cu condiția ca Marea Britanie să facă același lucru.
Cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii Regatului Unit din UE ar trebui să păstreze beneficiile protecției sociale dobândite înainte de retragere.
Finanțarea pentru programele bilaterale de pace în Irlanda de Nord va continua cel puțin până în 2020 pentru a contribui la susținerea procesului de pace și de reconciliere început prin acordul din Vinerea Mare (n.r. Acordul de la Belfast, semnat la 10 aprilie 1998).
Pescuit
În cazul în care Regatul Unit este de acord cu reciprocitatea deplină a accesului la apele pentru pescuit, o procedură simplă este pusă în vigoare pentru ca întreprinderile să obțină autorizația de pescuit cu ușurință. Schimbul de cote va fi permis până la finalizarea acestor măsuri la data de 31 decembrie.
În cazul în care Regatul Unit nu este de acord, firmele din UE cărora li se va interzice accesul la apele Regatului Unit ar putea fi eligibile pentru despăgubiri din partea fondului european pentru pescuit și afaceri maritime.
Apărare
Întreprinderile din UE vor putea să exporte în continuare către Marea Britanie anumite articole folosite în scopuri civile și militare.
În unele domenii nu există măsuri speciale.
În multe domenii nu există măsuri speciale puse la punct ce ar intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord. Acest lucru ar putea aduce costuri suplimentare și necesitatea de a completa anumite documente, de aceea ar fi o idee bună să verificați care este situația la autoritățile relevante din țara sau regiunea dumneavoastră.
Permisul de conducere
Permisele de conducere emise de către o țară europeană sunt recunoscute în mod automat de către alte state membre. În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, acest lucru nu se va mai aplica permiselor britanice. Europenii care doresc să conducă în Marea Britanie vor trebui să verifice validitatea permisului lor la autoritățile din Regatul Unit. Și britanicii vor trebui să facă același lucru în fiecare stat membru în care doresc să conducă. Permisele de conducere internaționale sunt valabile în Marea Britanie și în UE.
Animale de companie
Pașaportul european pentru animalele de companie, care permite ca acestea să călătorească cu proprietarul în altă țară din UE, nu va mai fi valabil în Marea Britanie. Este posibil ca mai multe documente să fie necesare atunci când vă luați animalul de companie spre sau din Marea Britanie.
Tratament medical
În conformitate cu normele UE, persoanele ce dețin cardul european de asigurări sociale de sănătate (EHIC) beneficiază de acces la asistență medicală în timpul șederii temporare într-un alt stat membru. Aceste reguli nu se vor mai aplica în Regatul Unit. Europenii ce călătoresc din UE către Marea Britanie, precum și britanicii care vizitează țările UE ar trebui să verifice dacă asigurarea lor acoperă costurile de tratament medical în străinătate. În caz contrar, călătorii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a-și procura o asigurare privată de călătorie.
Pentru informații suplimentare despre călătoriile spre și din Marea Britanie, consultați acest site al Comisiei Europene.
Rolul Parlamentului
Toate aceste măsuri pot intra în vigoare numai cu aprobarea Parlamentului European.
Orice acord dintre UE și Marea Britanie, inclusiv acordul de retragere, precum și orice acord cu privire la relațiile viitoare dintre cele două părți trebuie să fie aprobat de către Parlament înainte de a intra în vigoare.
Următorii pași
Niciuna dintre aceste măsuri temporare nu poate înlocui acordurile efective. Numai după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea, pot fi revizuite relațiile viitoare între UE și Regatul Unit, ca țară terţă, care ar putea dori să încheie anumite acorduri pentru a se asigura că pot continua să colaboreze în probleme legate de comerț, securitate, migrație sau apărare. Declarația politică atașată acordului de retragere va oferi un cadru general privind modul în care ar putea arăta relațiile dintre UE și Marea Britanie, în cazul în care aceasta va fi ratificată de Regatul Unit.
UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.
De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE
Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.
Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.
UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).
Programul de sănătate al UE
Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.
Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.
În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.
Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.
Locuri de muncă sănătoase
Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.
Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).
Societatea favorabilă incluziunii
Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).
Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.
Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”
Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”
Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:
o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030.
Etapele următoare
Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.
Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:
interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.
Context
Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.
Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:
evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO2echivalent;
evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.
Încă de anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că Facebook, Google şi alte companii specializate în difuzarea de conţinut online au convenit, în mod voluntar, asupra unor măsuri de combatere a ştirilor false (fake news) pe fondul temerilor că acestea ar putea influenţa alegerile europarlamentare. În tot acest timp, principalii actori ai internetului au făcut progrese în lupta împotriva dezinformării, dar se pare că nu sunt suficiente.
Cum putem verifica dacă materialele care circulă pe internet sunt efectiv înșelătoare și în ce măsură. Aceasta este prerogativa Google, Facebook și Twitter, cărora Comisia Europeană le cere să intervină, aşa cum arată cel mai recent raport al executivului UE privind progresele realizate de cei trei giganți ai internetului în punerea în aplicare a codului de conduită semnat în octombrie anul trecut.
Publicația italiană La Stampa abordează acest subiect de interes major pentru buna democrația și implicarea civică la nivel european, explicând că există patru comisari europeni care se exprimă, împreună, cu privire la activitatea giganților web. Mariya Gabriel (economie digitală), Andrus Ansip (piața unică digitală), Vera Jourova (Justiția și protecția consumatorilor) și Julian King (uniunea securității) solicită în mod unanim „îmbunătățiri tehnice suplimentare, partajarea metodologiilor și a seturilor de date privind conturile false pentru a permite experților, analiștilor și cercetătorilor terți să efectueze o evaluare independentă”. Pe scurt, se văd „eforturile” și progresul, dar „rămân multe de făcut”. Aceasta este părerea echipei Juncker.
În fiecare lună, executivul comunitar întocmeşte rapoarte pentru a verifica îmbunătățirile privind combaterea știrilor false și, încă din luna martie, Bruxelles-ul a cerut progrese majore cu scopul de a proteja desfășurarea alegerilor europen. „Este regretabil că Google și Twitter nu au raportat încă noi progrese în ceea ce privește transparența publicității bazate pe subiecte fierbinți, adică probleme care fac obiectul unor dezbateri importante în timpul alegerilor”, se plânge o bună parte din colegiul comisarilor.
De exemplu, Facebook a raportat numărul de conturi false la nivel mondial desfiinţate în primul trimestru al anului 2019 și eliminarea a opt rețele neregulate provenind din nordul Macedoniei, Kosovo și Rusia. Cu toate acestea, în raport nu s-a spus că aceste rețele priveau şi utilizatorii din UE.
În ceea ce privește Twitter, reţeaua a raportat actualizarea politicii sale de publicitate pentru campanii politice și a furnizat detalii suplimentare privind dezvăluirea publică de anunțuri politice în Centrul pentru Transparența Anunțurilor Twitter. Twitter a furnizat date privind acțiunile întreprinse împotriva spam-urilor și a conturilor false, dar nu a oferit informații suplimentare despre aceste acțiuni și despre modul în care sunt legate de activitatea din UE.
Comisia Europeană va continua să efectueze evaluări lunare privind comportamentul giganților web și, la sfârșitul anului, va face un bilanţ general. În cazul în care rezultatele se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia este pregătită să ia în considerare toate acțiunile care trebuie luate, inclusiv cele de natură reglementară.
„Cea mai mare îngrijorare o reprezintă platformele de social media”, avertizează eurodeputata Anna Fotyga, membră din grupul CRE.
Propaganda ostilă care urmărește să submineze UE ar putea influența deznodământul alegerilor europene care vor avea loc în luna mai 2019. Eurodeputații sunt îngrijorați de influența acesteia asupra platformelor de social media și propun măsuri noi. Am discutat despre raportul referitor la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa cu eurodeputata Anna Fotyga, autoarea raportului.
Parlamentul cere mai multe măsuri împotriva dezinformării
Conform raportului, răspândirea dezinformării a devenit mai sofisticată datorită unor instrumente noi și mai agresive. De asemenea, raportul condamnă acțiunile din ce în ce mai agresive ale Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord. Potrivit eurodeputaților, aceste state încearcă să submineze democrațiile europene și suveranitatea tuturor țărilor din Parteneriatul Estic, să influențeze alegerile și să sprijine mișcările extremiste. Acest raport urmează să fie dezbătut și votat în cadrul sesiunii plenare din martie. Doamna Fotyga este responsabilă de coordonarea acestui raport în Parlament
Cât de protejate sunt alegerile europene de interferențele unor părți terțe, atacurile cibernetice și propaganda ostilă?
Vorbim despre 27 de procese electorale paralele unice în fiecare stat membru, care pot fi vizate de actori ostili ce folosesc un set de instrumente adaptate: utilizarea răuvoitoare a roboților, algoritmi, inteligența artificială, trolii, tehnologii din categoria „deepfake” și conturi false în campaniile politice precum și atacurile cibernetice în timpul procesului electoral.
Sunt sigură că, în urma unor cazuri recente de amestec în alegeri și în referendumuri, statele membre au început să evalueze situațiile pe teritoriile lor. Cu toate acestea, investițiile în capacitatea de a contracara campaniile de dezinformare și de a îmbunătăți capacitatea cetățenilor de a detecta dezinformarea necesită timp, iar armele folosite împotriva noastră continuă să evolueze. Acesta este motivul pentru care au fost luate anumite măsuri la nivelul UE, cum ar fi codul de bune practici al UE împotriva dezinformării, care asigură transparența publicității politice și încurajează acțiuni decisive împotriva conturilor false de pe platformele de social media.
Ce trebuie să îmbunătățim?
Trebuie să fim cu un pas înainte, în loc să reacționăm pur și simplu. Cu siguranță trebuie să fim mai concentrați asupra utilizării necorespunzătoare a inteligenței artificiale, precum și asupra dezvoltării acesteia pentru a putea contracara propaganda.
Ceea ce este necesar pentru obținerea succesului este numirea publică a făptașilor, a sponsorilor acestora și a obiectivului pe care aceștia doresc să-l împlinească. Un răspuns robust al UE ar trebui să includă o serie de măsuri, inclusiv sancțiuni specifice.
Sunt unele țări UE mai vulnerabile la dezinformare?
Operațiunile de informare agresivă sunt parte a unei strategii mai largi. Războiul de informații care acompaniază ofensivele militare ar trebui luate în serios și contracarate cu determinare și unitate. Campaniile de dezinformare ale Rusiei continuă să se concentreze asupra estului Ucrainei și Crimeei, însă întotdeauna țintește țările în care vede legături culturale, istorice, lingvistice sau politice. Proiectul „EUvsDisinfo” a demascat peste 4.000 de cazuri de campanii de dezinformare referitoare la o serie largă de teme.
Cum ne putem asigura că în timp ce combatem propaganda nu încurajăm cenzura sau nu împiedicăm libertatea de exprimare?
Așa cum am evidențiat în raportul nostru, libertatea de exprimare precum și pluralismul media stau la baza unei societăți democratice și oferă cele mai bune garanții împotriva dezinformării și propagandei ostile. Cenzura ne-ar submina. Din acest motiv, subliniem importanța transparenței proprietății mass-media și a pluralismului. Cea mai mare îngrijorare pe care o subliniem în raportul nostru o reprezintă platformele de social media. Înțelegem că interzicerea conturilor suspecte poate fi considerată drept cenzură și, prin urmare, astfel de acțiuni trebuie să fie clar justificabile.
Scrisoarea pe care ministrul Tria a trimis-o Bruxelles-ului, în care se confirmă că în Italia raportul dintre deficit şi PIB rămâne 2,4% a stârnit deja multe reacţii în Europa. Olanda cere Comisiei Europene să ia măsuri: „este puţin surprinzător, dar foarte dezamăgitor faptul că Italia nu şi-a revizuit bugetul”, a declarat ministrul de finanţe olandez Wopke Hoekstra. „Finanţele publice italiene au scăpat de sub control şi planurile guvernului italian nu duc la o creştere economică robustă. Acest buget nu respectă acordurile pe care le-am semnat în Europa, sunt preocupat, e manisunea Comisiei să ia măsuri suplimentare”, a spus Hoekstra.
Critici şi mai dure sosesc din apropiata Austrie a premierului Kunz, care din punct de vedere ideologic este foarte apropiat de Salvini. „Italia riscă să alunece spre un scenariu elen – comentează ministrul Hartmut Loeger. Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să cerem disciplină din partea Romei, nu este doar o problemă italiană, ci una europeană. Din acest motiv Austria intenţionează să voteze împotriva Italiei în favoarea unei eventuale proceduri de încălcare a legislaţiei UE”, a conchis ministrul.
Niciun comentariu pentru moment din partea Comisiei Europene, care a primit marţi seara proiectul de buget revizuit de Italia, însoţit de scrisoarea ministrului Tria. Documentul va fi evaluat la 21 noiembrie în cadrul semestrului european, atunci când pe mesele de lucru ale comisarilor se vor afla planurile bugetare ale tuturor statelor membre.
Tema Cadrului Financiar Multianual suscită interesul maxim al Parlamentului European, al statelor membre în bloc, pentru că amenințarea repartizării, de fapt a tăierii fondurilor europene, este una majoră. După ieșirea Marii Britanii din UE, spiritele s-au încins, statele mari au luat obișnuita poziție de forță, iar statele mici, est-europene, au ajuns în fața pericolului real de-a primi bani mai puțini.
Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a intervenit frecvent, în această perioadă de tensiune financiară, a pledat, ca întotdeauna, cauza României și a cerut renunțarea la ideea tăierii fondurilor. Într-o intervenție scrisă, adresată, în urmă cu câteva zile, comisarului european Günther H. Oettinger, chiar după prezentarea noului Cadru Financiar Multianual, umanista a sancționat și poziționarea total opusă a Comisiei Europene față de PE.
“Ne-ați prezentat poziția Comisiei privind noul Cadru Financiar Multianual, care este într-un conflict major cu poziția majorității din Parlamentul European!
Ne-ați spus nonșalant că ați făcut ce trebuie, tăind fonduri din coeziune, din Politica Agricolă Comună și din Fondul Social European! Cum să faceți ce trebuie, când cele trei fonduri sunt pilonii de dezvoltare ai UE, de competitivitate și unitate?
Ați spus că nu sunt suficienți bani pentru că pleacă Marea Britanie, dar nu ați vorbit nimic despre noi măsuri prin care ați putea aduce bani la buget din evaziunea fiscală enormă, din pierderile imense rezultate din evaziunea pe TVA transfrontalier, din neimpozitarea profiturilor obținute în zone neimpozitate!
Avem nevoie de subvenții pentru agricultori! Încă avem diferențe la subventii, mai mici în Est decât în Vest, și trebuie să le egalăm!
Avem nevoie de fonduri de coeziune pentru că avem, încă, disparități regionale privind calitatea vieții! Găsiți, domnule comisar, surse! Nu tăiați fondurile care țin Europa unită!”, a punctat ferm europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini.
Proiectele care contribuie la coeziunea între regiunile UE trebuie să rămână în centrul politicilor UE de investiții, în ciuda presiunii asupra bugetului UE, au spus deputații marți.
Efectele negative ale crizei economice și financiare, mai ales asupra regiunilor cu creștere economică scăzută, au redus politicile bugetare, ducând la tăieri ale investițiilor publice, subliniază deputații în rezoluția adoptată marți cu 488 voturi la 90 și 114 abțineri.
Strategii adaptate
Alături de finanțările UE prioritare, aceste regiuni au nevoie și de strategii adaptate pentru a acoperi diferențele și a oferi perspective dinamice locuitorilor, mai consideră deputații.
Ei ceri măsuri care:
• să definească regiunile ”cu întârzieri în dezvoltare” la nivelul NUTS III și să țintească mai bine finanțarea lor
• să susțină educația și formarea profesională pentru a reduce șomajul și a ajuta tinerii să rămână în aceste regiuni
• să asigure un acces mai ușor la credite pentru afaceri
• să sprijine și să îmbunătățească administrarea instituțiilor regionale
• să sprijine activitățile de afaceri, inclusiv turismul sustenabil, economia circulară și agricultura
Raportorul Michela GIUFFRIDA (S&D, IT) a declarat: “Acest raport urmează unei inițiative pe care am luat-o, în 2015, cu comisarul Corina Crețu pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și a dificultăților pe care le-au înfruntat, exacerbate de recesiune. Cred că este foarte important pentru noi să fim conștienți de rolul important jucat de politica de coeziune în creșterea competitivității. Aceste regiuni sunt foarte dezavantajate și a le ajuta trebuie să fie o prioritate a UE.”
Background
Comisia a publicat un raport privind ”competitivitatea în regiunile cu venituri și ritmuri de creştere scăzute”, în aprilie 2017. Acesta s-a concentrat pe 47 de regiuni din 8 state membre: ”regiuni cu ritm de creștere scăzut” cu un PIB aproape de media UE, dar cu medii de creștere mici (în Italia, Spania, Grecia, Portugalia) și regiuni cu ”venituri mici” cu un PIB scăzut, dar tendințe de creștere încurajatoare (în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia).
Aproximativ unul din şase locuitori UE trăieşte într-o regiune cu întârzieri în dezvoltare (83 milioane de locuitori), dintre care 32 de milioane locuiesc în regiuni cu venituri mici și 51 de milioane în regiuni cu ritm de creștere redus.
Amenințarea terorismului este tot mai pronunțată în fiecare zi, drept care, sarcina lui Gilles de Kerchove , responsabilul UE în combaterea terorismului , devine din ce în ce mai importantă . El trebuie să coordoneze activitatea Consiliului , să aibă în vedere toate instrumentele aflate la dispoziția UE și să facă recomandări politice .
S-a pus și problema cooperării UE cu țările terțe, și anume cele din vecinătatea UE, în lupta împotriva terorismului.
Gilles de Kerchove:
Ideea este să fim mult mai eficienți în detectarea celor care trec granițele exterioare ale uniunii, având standarde comune, indicatori de risc, comuni, toate acestea fiind generate de Frontex și Europol. Ar fi o mare greșeală să-i trimitem pe majoritatea celor reținuți la închisoare, pentru că știm ce rapel de radicalizare este închisoarea.
Kerchove a mai spus că se dorește revigorarea Europolului, crearea unui program de instruire în Europa a responsabililor contraapărării din țările cu probleme- instruire în cadrul serviciilor naționale,ceea ce i-ar ajuta să găsească idei și abordări noi.
De asemenea, ar trebui îmbunătățită comunicarea în limba arabă, mai mult, gasirea unui consilier expert în comunicare strategică.
Ministrii de interne din 11 tari membre ale Uniunii europene s-au intalnit ieri la Paris inainte de marsul de solidaritate cu victimele atentatelor teroriste din Franta pentru a discuta despre cooperarea in ceea ce priveste controlul deplasarilor combatantilor straini si lupta împotriva radicalizarii. Cu detalii Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Comisia Europeana apreciaza ca dupa atacul din Franta nivelul de alerta terorista este in crestere in Europa si doreste sa previna radicalizarea miscarilor islamiste prin îmbunatatirea instrumentelor de combatere a finantarii terorismului si prin înfiintarea unui sistem european privind transferul datelor pasagerilor.
O reuniune a responsabililor europeni pe aceasta tema va avea loc pe 29 ianuarie la Riga, ne-a transmis colegul nostru, Sorin Pavel de la Bucuresti fm- 98.3
Directorul ITM, Romeo Butnaru a precizat că, în cazul în care temperaturile depăşesc 37 de grade angajatorii trebuie să asigure condiţii minimale pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor, respectiv reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice sau asigurarea apei minerale adecvate.
Dacă angajatorii nu pot crea aceste condiţii, vor lua, de comun acord cu sindicatele sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor măsuri de reducere a duratei zilei de lucru.
Sancţiunile contravenţionale prevăzute în legislaţia în vigoare, privind măsurile ce trebuie aplicate în perioadele cu temperaturi ridicate extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă, sunt cuprinse între 1.500 şi 2.500 de lei.
Anunţul a fost făcut astăzi de premierul rus, Dmitri Medvedev, care a prezentat şi decretul de interdicţie totală a importului de produse alimentare provenite din ţările Uniunii Europene şi din Statele Unite.
Măsurile anunţate astăzi de Medvedev sunt cuprinse într-un decret semnat aseară de preşedintele Vladimir Putin şi reprezintă răspunsul Rusiei la sancţiunile occidentale adoptate împotriva Moscovei. Această interdicţie vizează carnea de vită, de porc şi de pui, peştele, brânza, laptele, legumele şi fructele provenite din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia. Interdicţia este valabilă pentru un an.
Tot astăzi, Medvedev a anunţat că guvernul rus a decis interzicerea curselor de tranzit ale companiilor ucrainene care operează zboruri prin spaţiul aerian al Rusiei către o serie de ţări, precum Azerbaidjan, Armenia, Georgia şi Turcia.
Uniunea Europeană şi Statele Unite au adoptat în mai multe rânduri sacţiuni economice, care au vizat companii ruseşti sau persoane apropiate puterii de la Kremlin, pentru sprijinul acordat separatiştilor proruşi din estul Ucrainei şi pentru anexarea abuzivă de către Federaţia Rusă a regiunii ucrainene Crimeea.
Între timp, în estul Ucrainei, situaţia se înrăutăţeşte. Autorităţile au alarmat populaţia să nu stea pe stradă şi să se refugieze în locuri sigure. De câteva zile, armata ucraineană pregăteşte o ofensivă pentru a prelua controlul total asupra oraşelor estice Doneţk şi Luhansk, iar separatiştii continuă să tragă asupra sediilor locale ale forţelor guvernamentale.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a sosit la Kiev, după ce Alianţa a anunţat că aproximativ 20 de mii de militari ruşi participă la manevre de anvergură în apropierea graniţei ruso-ucrainene, ceea ce ar creşte riscul unei intervenţii militare directe a armatei ruse în acest conflict.
Comisia Europeană a adoptat ieri propunerile legislative privind măsurile restrictive aplicate Rusiei, legate de situația din Ucraina
Publicat de Stefania Grigore,
29 iulie 2014, 14:30 / actualizat: 30 iulie 2014, 8:51
Jonathan Todd, purtător de cuvânt:
” Propunerile de sancțiuni includ accesul pe piețele financiare, bunurile cu dublă întrebuințare, apărarea și tehnologiile sensibile, inclusiv sectorul energetic. Președintele Barosso a apreciat că este un pachet de măsuri bine țintit și balansat, dovedind flexibilitatea noastră în adaptarea reacțiilor la schimbările din teren, și a exprimat speranța că țările membre vor cădea de acord cu acest pachet legislativ pe parcursul acestei săptămâni.”
Barosso a mai declarat ca prin aceste măsuri se dorește obținerea unei soluții politice negociate a crizei – soluție care rămâne prioritatea fermă a Uniunii Europene.
Statele membre trebuie să se pună de acord cu aceste propuneri ale Comisiei. Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Consiliului au sarcina să parcurgă aceste propuneri legislative astăzi, 29 iulie.
De la începutul lunii iulie 2014, au fost înregistrate 16 cazuri de îmbolnăvire în Arbore şi Marginea, cîte 8 în fiecare localitate. Este vorba de copii cu vârste cuprinse între 1 şi 10 ani, membri ai unor familii învecinate, între care există legaturi de rudenie şi care se vizitează.
Potrivit specialiştilor DSP, copiii sunt internaţi acum în secţia boli infecţioase a Spitalului Municipal Rădăuţi, urmând tratament de specialitate. De la sfîrşitul acestei săptămâni, ei, dar şi ceilalţi bolnavi de pe secţie vor fi transferaţi la Spitalul Judeţean. Şi asta pentru că de luni, 21 iulie, şi pînă duminică, 3 august, secţia de boli infecţioase de la Rădăuţi va fi închisă pentru că singurul medic de specialitate de acolo pleacă în concediu.
DSP a fost informată despre această situaţie, iar conducerea spitalului judeţean a dat asigurări că secţia de aici este pregătită să preia pacienţii de la Rădăuţi.
Până una, alta situaţia din focare pare să fie sub control. DSP a informat că au fost administrate până în prezent 80 doze vaccin antihepatitic de tip A la contacţii celor 16 cazuri şi au fost recoltate 3 probe de apă din fântânile familiilor de unde provin îmbolnăvirile. Deoarece rezultatele tuturor probelor sunt necorespunzătoare atât chimic, cât şi bacteriologic, DSP a cerut celor două Primarii să ia măsuri de avertizare a populaţiei privind pericolul consumului de apă din aceste surse şi să informeze asupra necesităţii efectuării dezinfecţiei acestora.
De altfel, DSP Suceava a distribuit substanţele dezinfectante necesare în cele două comunităţi. “Calitatea necorespunzătoare a apei reprezintă un factor suplimentar de risc în apariţia şi extinderea îmbolnăvirilor de tip digestiv, dar nu şi cauza actualului focar de hepatită”, au precizat specialiştii DSP. Potrivit acestora, medicii de familie vor continua supravegherea clinico-epidemilogică a contacţilor familiali ai cazurilor depistate.
Şi în luna martie a acestui an în judeţ au mai fost semnalate cazuri de hepatită A. A fost vorba atunci de 3 copii de etnie romă, cu vârste de 5, 9 şi 11 ani , care s-au îmbolnăvit după ce au venit în contact cu o altă familie de rromi, din localitatea Ioneasa, în care exista deja un focar de hepatită A. Atunci, cauza apariţiei focarelor de hepatită A a fost lipsa măsurilor elementare de igienă la membrii celor două familii de romi.
În orice caz, numărul de îmbolnăviri a crescut în acest an şi acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă asupra importanţei respectării cu stricteţe a regulilor de igienă, în condiţiile în care se ştie că hepatita A mai este denumită şi boala mâinilor murdare. Potrivit statisticilor, pe tot parcursul anului 2013 au fost semnalate în judeţ cinci cazuri de boală, câte 4 în 2012 şi 2011 şi numai două în 2010.
Virusul hepatitei A se poate transmite prin alimente, în special fructe şi legume crude, care nu au fost bine spălate înainte de consum, prin apă contaminată sau prin contactul direct cu persoanele bolnave, chiar dacă sunt asimptomatice. Cea mai bună metodă de prevenire a hepatitei A este vaccinarea. Alte măsuri de prevenire a bolii se bazează pe respectarea igienei – spălarea mâinilor înainte de masă şi după folosirea toaletei, dar şi folosirea apei de băut numai din reţeaua controlată sau din fântâni igienice.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
