Poveste de Hollywood. Paul Mitu, eroul din Oceanul Atlantic

Publicat de Gabriel Stan, 24 septembrie 2022, 15:50 / actualizat: 16 ianuarie 2023, 16:42

Nu ne-am mai auzit de mult timp cu un subiect la secțiunea Inedit și vă pot spune că a meritat așteptarea. V-am pregătit un interviu cu adevărat inedit, pe care vă invit să îl savurați pe îndelete pentru că veți afla informații și detalii extrem de interesante și unice.

Personajul principal al acestei rubrici este Paul Mitu (83 de ani), un fost aviator al companiei Tarom, cu peste 16.000 de ore de zbor, despre care lumea nu știe foarte multe lucruri. Asta pentru că regimul comunist a avut grijă să ascundă cazul său de public și mai ales de presa de la acea vreme.

Paul Mitu a avut un destin ca în filme, cu o poveste demnă de Hollywood, pe care a avut plăcerea să ne-o împărtășească la redeședința sa, la care am fost.

În prima parte a interviului ne introduce ușor în firul amintirilor, iar primii pași alături de el îi facem la vârsta de 13 ani și 9 luni când pornește în călătoria vieții sale ca ucenic la o fabrică, unde se angajează la vârsta la care alți copii se joacă pe afară cu mingea sau în epoca modernă pe console in interiorul cald al casei.

Tot aici ne-a povestit despre ce l-a motivat să devină pilot de avion, dar și despre începuturile carierei sale.

încercuit – Paul Mitu la vârsta de 13 ani și 9 luni

Paul Mitu: În anul 1964 datorită lipsei de piloți în cadrul companiei Tarom, a propus compania Tarom către Ministerul Trasporturilor să facă o școală de piloți, care urma să aibă loc la București.

În partea secundă a interviului, fostul aviator își continuă povestea din școala de pilot și ne aduce aminte de incidentul din data de 7 august 1980, din apropierea Mauritaniei, atunci când a salvat 173 de oameni.

Ce a urmat după ce a amerizat un avion Tarom în Oceanul Atlantic, ne va povesti chiar dumnealui.

Paul Mitu: Acel motor care nu s-a oprit a produs vibrații și au speriat rechinii care se aflau acolo…A doua zi când am fost acolo mâncau și din bagaje…

În partea a 3-a a discuției noastre, Paul Mitu își reamintește în detaliu motivul pentru care a fost acuzat de securitate și constrâns să se declare unicul vinovat al accidentului aviatic petrecut în Oceanul Atlantic, dar și urmările de după procesul intentat de statul român și de alte 4 state.

Acesta însă nu s-a lăsat intimidat de fostul regim comunist și a luptat pentru a reveni în activitate, dar despre toate aceste momente ne povestește chiar dânsul.

Paul Mitu: A avut grijă la procese să-mi dea lângă mine un securist, care cu jenă în vorbă, vă spun și în ceea ce vă povestesc, mă înglodea cu pistolul pe la coaste când vorbeam.

În penultima parte a povestirii, Paul Mitu își amintește un moment important din istoria sa în care a zburat alături de președintele statului, la acea vreme, Nicolae Ceaușescu în condiții neprielnice, de vreme rea, până la Moscova și înapoi în țară, într-un zbor pe care nu l-a putut uita.

Despre acest moment, dar și despre regretul că viața sa, prin povestirile avute nu a luat calea cinematografiei aflăm în acest fragment al interviului…

Paul Mitu: Niciodată nu a intrat la nici un alt echipaj, dar la mine a venit în cabină și m-a felicitat. A fost prima și ultima oară când a făcut acest gest.

Nu puteau lipsi nici poveștile de familie, în care îi include cu mare dragoste pe copiii săi, despre care are numai cuvinte de laudă, ca un părinte ce a avut un singur țel în viață, să-și vadă familia liniștită și împlinită.

În final amintește de un moment ce l-a emoționat extrem de tare, atunci când se afla în drum spre o destinație turistică, într-o vacanță de a dumnealui.

Paul Mitu: Am o pensie din care îmi permit să mă mai duc la doctor, să mai fac câte o excursie pentru că pe timpul meu ca aviator am colindat toată lumea dar nu am văzut nimic!

Dacă v-a plăcut acest interviu, vă invit să reveniți cu mare drag și pentru alte materiale realizate de către redacția Jurnal Militar și vă rugăm să le și distribuiți pe rețele sociale pentru a împărtăși poveștile noastre și altor persoane.

Interviul a fost realizat de Gabriel Stan de la redacția Jurnal Militar, Radio România Actualități.

Sursa foto: arhivă personală Paul Mitu

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:03

Edi Nicola (realizator rubrică): Participarea Armatei României la misiunea Resolute Support are un caracter non-combat. Activităţile au vizat domenii prioritare, precum planificare şi programare, inclusiv bugetară, transparenţă, asumarea răspunderii şi supervizare, implementarea principiilor ce ţin de statul de drept şi buna guvernare, procesul de generare a forţei, sustenabilitatea forţelor, recrutare, managementul şi dezvoltarea personalului. Militarii Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii îşi continuă emisiunea în teatrul de operaţii Afganistan.

Căpitan Andrei Vicol (ofițer de relații publice):  Ne îndeplinim cu responsabilitate angajamentele asumate în cadrul misiunii NATO – Resolute Support, indiferent de complexitatea misiunilor pe care le avem. Obiectivul nostru principal a rămas acela de a securiza baza aeriană Bagram, situată în nordul ţării. Fiecare militar român ştie ce are de făcut. Suntem la datorie zi şi noapte, suntem foarte motivaţi şi depunem un efort susţinut pentru a ne îndeplini misiunea până la sfârşit.

Edi Nicola (realizator rubrică):  Misiunea KFOR contribuie la menţinerea unui mediu sigur şi a libertăţii de mişcare pentru toate comunităţile din Kosovo. Aproximativ 3.300 de trupe aliate şi partenere acţionează ca parte a forţei Kosovo, aparţinând NATO. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare.

Cooperarea civil-militară sau CIMIC este configurată ca o etichetă militară utilizată pentru a descrie acele ocazii în care elementele forţelor armate colaborează cu entităţile civile, cum ar fi autorităţile locale sau alte agenţii guvernamentale, organizaţiile neguvernamentale sau organizaţiile interguvernamentale. Maiorul Adrian Peter, ofiţerul de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU, s-a integrat uşor, datorită experienţei acumulate în cele trei misiuni internaţionale:

Maior Adrian Peter, ofiţer de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU: Diferenţele culturale şi modurile diferite de rezolvare a sarcinilor ne oferă şansa de a învăţa lucruri noi. În acest moment avem în desfăşurare şapte proiecte CIMIC, donaţii de echipamente medicale, electronice, rechizite către populaţia civilă. Şi pregătim deja pachetul pentru perioada octombrie-decembrie 2021. Doresc să profit de acest timp pentru a acumula noi cunoştinţe şi experienţe, care îmi vor fi cu siguranţă utile în carieră după încheierea misiunii.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focşani îşi continuă misiunea în Polonia. Pe timpul misiunii, artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Militarii din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a IX-a din Polonia au fost implicaţi, împreună cu partenerii britanici şi cu forţe aparţinând Armatei Poloneze la exerciţiul Amber Desire.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Acest exerciţiu a fost condus de către Comandamentul Diviziei Multinaţionale Nord-Est şi a avut ca principal obiectiv testarea capacităţii forţelor de a se disloca rapid. Tot în această săptămână, militarii Bateriei Ghepard au executat un exerciţiu de antrenament în teren cu ţinte aeriene marcate, exerciţiu ce s-a desfăşurat în comun cu parteneri britanici din cadrul grupului de luptă şi cu un pluton de apărare antiaeriană din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate din Gizycko.

Edi Nicola (realizator rubrică): Parlamentul României a aprobat miercuri proiectul de hotărâre privind participarea Armatei Române cu forţe, mijloace şi echipamente la Misiunea Task Force Takuba pe continentul african sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al patrulea al acestui an. Detaşamentul românesc va avea un efectiv de 50 de militari, iar fondurile necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul MApN. Franţa a lansat operaţiunea Barkan în anul 2014 pentru a lupta împotriva grupărilor islamiste din ţările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franţa şi alte 12 ţări au creat gruparea de forţe Takuba, care asigură asistenţă Forţelor Armate din Republica Mali.