Declaraţia conferinţei Media 2020

Publicat de Sorin Pavel, 1 iulie 2015, 16:36

Având în vedere necesitatea de a răspunde sistematic şi continuu provocărilor şi oportunităţilor create de revoluţia digitală şi progresul erei informaţiei,

Noi, participanţii la şedinţa inaugurală a Conferinţei Media 2020 din 30 iunie- 1 iulie 2015 de la Bucureşti, stabilim acest forum ca platformă permanentă de cooperare între Asia, Europa şi alte regiuni în următoarele scopuri:

– să răspundă nevoilor publicului pe platforme cât mai diverse;

– să utilizeze mijloacele mass-media pentru atingerea scopurilor de dezvoltare pe termen lung;

– să încurajeze înţelegerea, toleranţa şi dialogul între culturile lumii;

– să sprijine diversitatea culturală;

– să încurajeze cooperarea şi coproducţiile radio şi TV între regiunile Europa şi Asia-Pacific.

În vederea ideii că mass-media reprezintă o potenţială punte între Europa şi regiunea Asia-Pacific,

Ne declaram intentia de a organiza Conferinţa Media 2020 în mod regulat, prin rotaţie între România şi regiunea Asia-Pacific.

ABU Media 2020 – imagini de la cea de-a doua zi de dezbateri

Publicat de Sorin Pavel, 1 iulie 2015, 11:54

Astazi despre:

-jurnalism cetăţenesc şi social-media,

-rolul furnizorilor de servicii radio-tv în caz de dezastre si

-modul in care ar putea fi gestionate si distribuite informatiile pe pietele media din Asia si Europa in anul 2020.

Cum vom asculta radioul peste 5 ani?

Publicat de Sorin Pavel, 1 iulie 2015, 10:14

 Cum vom asculta radioul peste 5 ani?

Steve Robinson, vicepreşedinte executiv pentru radio şi dezvoltarea proiectelor din reţeaua radiofonică WFMT din Chicago, Statele Unite: “Radioul are multe şanse, suntem şi noi acolo. Avem streaming, avem podcast. Pentru un podcast cu ştiri despre viaţa americană avem 14 milioane de descărcări. Este super bowl-ul chestiunilor de radio. Şi asta este radiou, radiol public, sunt ştiri, sunt documentare. Ne simţim parte a mass-media, suntem parte a mass-media.”

Vijayalaxmi Chhabra, director general la cel mai mare radiodifuzor public din India, Doordarshan: “În India, cei mai mulţi tineri ascultă deja radioul pe mobil. Acum sunt 900 de milioane de mobile în India. În 2020, numărul va atinge 1,200 miliarde şi va funcţiona 4G, astfel că telefoanele vor fi modalitatea de a face orice este posibil.”

Graham Ellis, BBC: “Cred că mulţi vor păstra un mod foarte convenţional de a asculta radioul. Vor asculta radio la aparatele de acasă, vor asculta în maşină, vor apărea maşini noi, dar radioul va fi tot acolo în continuare. Cred că puterea radioului stă în faptul că nu se schimbă prea mult şi nu s-a schimbat prea mult. La dumneavoastră, în România, merge spre suta de ani, iar experienţa pe care ţi-o oferă radioul nu s-a schimbat. Cred că ceea ce se va schimba este cine îţi oferă serviciul, vor fi nume noi aici, vei vedea sursa streaming-ului de muzică, transmiţând ceea ce pare a fi radio. Vor fi modificări în sistemul de distribuţie, poate că FM-ul va ceda loc digitalului.”

Abdulrahman Alhazzaa, până de curând preşedinte al Corporaţiei Audiovizualului din Arabia Saudită: “Îmi place radioul din copilărie. Când ascult radioul mă aştept să aflu ce se întâmplă în jur, să mă simt bine şi să mă distrez. Toate acestea se regăsesc în radio, astfel că radioul va fi media mea favorită oriunde mă duc.”

Astazi la Media 2020 se vor discuta alte trei subiecte de interes atat pentru comunitatea media cat si pentru publicul sau: jurnalism cetăţenesc şi social-media, rolul furnizorilor de servicii radio-tv în caz de dezastre si modul in care ar putea fi gestionate si distribuite informatiile pe pietele media din Asia si Europa in anul 2020.

Cum si in ce fel se vor schimba mijloacele de comunicare in anii urmatorii?

Publicat de Sorin Pavel, 1 iulie 2015, 07:25 / actualizat: 1 iulie 2015, 10:29

Conferinta “ABU Media 2020- Bringing media to the future”, organizata de Radio Romania si Uniunea Audiovizualului Asia- Pacific, continua astazi la Bucuresti.

Reprezentanti ai industriei media de pe patru continente discuta pe marginea provocărilor la care trebuie să facă faţă radiodifuzorii, în contextul dominaţiei din ce în ce mai accentuate a altor mijloace moderne de comunicare, cum ar fi internetul sau telefonia mobilă.

Am rezumat cateva impresii de la dezbaterile de ieri.

Ovidiu Miculescu, Radio Romania: “Tehnologia a luat-o înaintea conţinutului şi trebuie să ne adaptăm toţi la această explozie de tehnologie, pentru că, dacă nu, vor apărea probleme. Doi, în multe părţi din lume industria de media a înţeles că trebuie să facă corp comun ca să se apere împotriva giganţilor globali, gen Facebook, Netflix, Youtube sau Google, şi pentru asta trebuie performat şi trebuie găsite soluţii. Şi cred că, în pofida tuturor acestor performanţe tehnice, spiritul televiziunii şi al radioului este pe mâini bune. Adică majoritatea vorbitorilor – şi sunt oameni cu experienţă extraordinară, oameni care conduc organizaţii, oameni care au o viaţă lungă în media – toţi, direct sau printre rânduri, au exprimat acest lucru: indiferent de cât de puternic este asaltul tehnologiei, spiritul radioului şi al televiziunii este pe mâini bune.”

Javad Mottaghi, ABU: “Suntem aici pentru a promova dialogul, pentru a ne asculta unul pe altul, pentru a învăţa unul de la altul, pentru a face schimb de experienţă, experienţe pe care le avem în ţările noastre şi regiunile noastre. Ne aflăm aici pentru a asculta provocările pe care le avem în ţările şi regiunile noastre şi să încercăm să vedem cum putem schimba în mai bine provocările şi oportunităţile. Suntem aici pentru a gândi global, şi nu local, pentru că noi, din audiovizual, suntem dedicaţi publicului şi suntem obligaţi să ascultăm de publicul nostru din fiecare ţară şi să învăţăm de la ei să îndeplinim dorinţele publicului nostru. Suntem aici, de asemenea, pentru a ne uita la alţii, pentru a vedea ce fac alţii şi de a vedea cum reacţionează la provocări şi asta facem în Asia: gândim global şi acţionăm local. Ne concentrăm pe punctele comune şi, în acelaşi timp, analizăm diferenţele, în scopul de a reduce diferenţele şi de a vedea cum am putea, în final, să ne servim publicul şi membrii mai bine, care atinge 4 miliarde de oameni în toate reţelele din zona Asia-Pacific.”

Toshiyuki Sato, NHK- Japonia: “Se pare că industria tradițională de broadcasting se erodează, dar ne păstrăm leadershipul, pentru că introducem noile tehnologii. Noi am introdus HD-ul în televiziune, astfel că într-un fel sau altul am supraviețuit. Cînd transmiți știri, când faci emisiuni, este nevoie de profesionalism, astfel că într-o mare de oferte de pe piață oamenii își aleg un conţinut cu cât mai multă substanţă. Radioul vă oferă un fel de imagine audio, dar există un fel de structură care permite ca unul să poată urmări doar televizorul şi altul să poată asculta doar radioul. Datorită apariţiei internetului, însă, această structură de bază începe să se erodeze. Cele două sunt amestecate şi nu cred că mai exist o mare diferenţă. Cu toate acestea, în timpul unor crize – cum a fost cutremurul din 2011, de exemplu – oamenii au tendinţa să asculte radioul, deci radioul este simplu dar are putere, mai ales în astfel de perioade dificile. Astfel, dacă oamenii nu ascultă în mod normal radioul, vor apela la radio atunci când se întâmplă ceva. Deci noi, radiodifuzorii, trebuie să ne menţinem audienţa obişnuită să asculte radioul. Pentru a îndeplini acest scop, trebuie să creăm ştiri şi programe bune.”

Graham Ellis, BBC: “Cred că pentru mass-media publică este important să-și amintească de fapt ce o diferenţiază de mass-media pur comercială. Și, dacă ne uităƒm cu atenție, vedem cムeste vorba despre modul în care media publică este direct răƒspunzătoare în fața publicului. Este vorba despre telespectatori și radioascultători ca şi cetăţeni, nu doar de clienți, și trebuie să ne reamintim că avem datoria să reflectăm întreaga societate din ţările noastre, nu doar să oferim știri bune și independente, informații politice, ci totodată să arătăm societatea înapoi ei însăşi, prin artă, prin cultură, prin muzică.”

Steve Robinson, WFMT- SUA: “Avem o șansă imensă, avem streeming, avem podcast. Un podcast, un documentar a avut 40 de milioane de downloadări în 3 luni. Este foarte mult, e de calibrul Superbowl. Noi suntem parte a media. Programul meu explorează muzică, arhiva noastră are 200 de săptămâni de programe, mii de ore de înregistrări. Avem 2 mii de abonați. Cred că noi ieșim întăriţi.”

Astazi se vor discuta alte trei subiecte de interes atat pentru comunitatea media cat si pentru publicul sau: jurnalism cetăţenesc şi social-media, rolul furnizorilor de servicii radio-tv în caz de dezastre si modul in care ar putea fi gestionate si distribuite informatiile pe pietele media din Asia si Europa in anul 2020.

Când transmiţi ştiri şi realizezi emisiuni, profesionalismul este necesar şi lumea caută calitatea şi conţinutul de calitate

Publicat de Sorin Pavel, 30 iunie 2015, 18:06

Interviu cu secretarul general al reţelelor publice internaţionale din Japonia, Toshiyuki Sato

Reporter: Domnule Sato, bun venit în România şi bun venit la Societatea Română de Radiodifuziune. Veniţi dintr-o ţară care dispune de tehnologii foarte avansate, cum vi se pare Europa în acest moment?
Toshiyuki Sato: Este o întrebare grea. Când te uiţi înapoi la ultimul deceniu, sau chiar două decenii, sunt multe lucruri care nu se învechesc, iPad şi avem Walkmanul Sony. Walkman-ul este foarte popular peste tot în lume, dar, dintr-o dată, mergând pe străzile din New York am găsit un mic dispozitiv iPad şi nu mi-am putut da seama ce este pentru că era atât de mic, dar am aflat că oamenii ascultă muzică la acest dispozitiv atât de mic. Multe cântece pe un singur stick. De asemenea, este adevărat că există şi Youtube, Net Freaks, Hulu, avem multe canale noi, o întreagă industrie… şi se pare că industria tradiţională, radiofonică se erodează, dar continuăm să fim lideri pe piaţă doar pentru că… noi, de asemenea, am introdus tehnologie nouă, ca cea HD pentru televiziune şi, cumva, am supravieţuit… Dar ce vreau să spun este că atunci când transmiţi ştiri şi când realizezi emisiuni, profesionalismul este necesar şi lumea caută calitatea şi conţinutul de calitate când sunt atât de multe canale pe piaţă.
Reporter: V-am văzut prezentarea Power Point din cadrul conferinţei. Este interesant, acum câţiva ani, zece sau douăzeci de ani, un televizor era suficient pentru o familie. Acum, evoluţia în tehnologie este uimitoare, nimeni nu ştie unde va duce această evoluţie. Dar să încercăm totuşi, în 2020 cât de mare poate fi evoluţia canalelor media, în special a radioului? Dvs spuneţi că radioul este acum ca o carte…
Toshiyuki Sato: Aceasta este problema, pentru că radioul vă oferă un fel de „imagine” audio, dar există un fel de structură care permite ca unul să poată urmări doar televizorul şi altul să poată asculta doar radioul. Datorită apariţiei internetului, însă, această structură de bază începe să se erodeze./dstanesc Cele două sunt amestecate şi nu cred că mai exist o mare diferenţă. Cu toate acestea, în timpul unor crize – cum a fost cutremurul din 2011, de exemplu – oamenii au tendinţa să asculte radioul, deci radioul este simplu dar are putere, mai ales în astfel de perioade dificile. Astfel, dacă oamenii nu ascultă în mod normal radioul, vor apela la radio atunci când se întâmplă ceva. Deci noi, radiodifuzorii, trebuie să ne menţinem audienţa obişnuită să asculte radioul. Pentru a îndeplini acest scop, trebuie să creăm ştiri şi programe bune.
Reporter: Ce este mai important, să dispui de tehnologie de ultimă oră sau de programe de calitate?
Toshiyuki Sato: Ai nevoie de ambele. Dacă nu introduci inovaţii în industria ta, nu poţi supravieţui. Acest lucru este adevărat mai ales în cazul televiziunii, pentru că iniţial am avut televiziune alb-negru, apoi am avut televiziunea color, iar ecranul plat înainte a fost o cutie, iar acum avem HD, care este o invenţie a companiei NHK (Japan Broadcasting Corporation), invenţie care a fost distribuită tuturor, pentru că oamenii vor să vadă imagini clare, un ecran frumos. Poţi vedea o operă sau un balet la Covent Garden, sau la Opera Metropolitan din New York, sau la Opera din Paris în acelaşi timp, în toată lumea prin intermediul HD şi în cinematografe diferite. Deci HD-ul, extinderea noii tehnologii oferă experienţe noi, şi prin intermediul acestor experienţe pot fi create noi afaceri, aşa că suntem deschişi multor schimburi şi trebuie să dispunem de noi dispozitive ca unelte de lucru.
Reporter: Avem de-a face cu un cerc. Imagine mai bună, reţele mai bune, tehnologii mai bune înseamnă mai mulţi bani. Mai mulţi bani înseamnă venituri mai mari pentru oameni. Când poate fi întrerupt un astfel de cerc?
Toshiyuki Sato: Nu este obligatoriu să cheltuieşti mai mulţi bani pentru tehnologii mai bune, pentru că, după cum vedeţi, un televizor cu ecran plat costa de 10-15 ori mai mult cu zece ani în urmă, dar acum este ieftin, oricine îşi poate permite unul. Deci inovaţia înseamnă apariţia unor noi tehnologii, dar după un timp preţurile scad şi fiecare poate cumpăra această tehnologie nouă.
Reporter: Asta este valabil şi pentru profesionişti, pentru tehnologia profesională?
Toshiyuki Sato: Ei nu pot face producţie în masă pentru radiodifuzori, pentru că aparatele noastre sunt speciale. Din acest punct de vedere, schimbarea este necesară, dar va trebui să cheltuiţi mai mult – mă refer la radiodifuzori – pentru a introduce noile tehnologii.
Reporter: De unde vin banii?
Toshiyuki Sato: Banii vin de la telespectatori şi ascultători. Acesta este sistemul în această industrie.
Reporter: Cum apreciaţi că România are acest fel de iniţiativă, aceea de a aduce împreună la Bucureşti radiodifuzori din Europa şi Asia?
Toshiyuki Sato: Cred că este o abordare bună şi prietenească pentru asiatici. Mulţi asiatici călătoresc în Europa de Est şi aceasta a fost o mare oportunitate pentru mine să vin în România de această dată. Când eram student trebuia să iau vize pentru ţările est-europene. O vară întreagă m-am pregătit să obţin vize de la 6 state, dar nu am putut obţine decât două, de la Polonia şi de la Cehoslovacia şi nu am putut vedea alte foste ţări est-europene. Acum pot veni în Ungaria şi România, deci mi-am realizat visul din perioada studenţiei. Deci este o şansă importantă pentru noi să venim şi să vedem ce s-a schimbat şi de asemenea de a schimba puncte de vedere cu românii.
Reporter: Ar putea exista un pod între Europa şi Asia?
Toshiyuki Sato: Sper să fie aşa. Dumneavoastră şi noi trebuie să fim un pod.

Toate serviciile publice de media, inclusiv Radio România, au o datorie-cheie

Publicat de Sorin Pavel, 30 iunie 2015, 17:51

Aceea de a contribui la democraţie prin asigurarea că cetăţenilor li se livrează informaţie independentă care le permite să ia decizii democratice potrivite.

Interviu cu Graham Ellis de la BBC

Reporter: Domnule Graham Ellis, vedem acum un asalt din partea Google şi a altor platforme puternice de internet împotriva mediei tradiţionale şi în special împotriva radioului. Există o strategie în Europa şi la BBC pentru contracararea unei astfel de situaţii?
Graham Ellis: Trebuie să recunoaştem faptul că sunt mai multe deschideri pe piaţa noastră de profil şi fiecare oferă ceva nou, ceva diferit. Consider că important pentru serviciul public de media este să nu uite ce diferenţiază media publică de media comercială. Dacă analizăm acest lucru, vedem că este vorba de responsabilitatea faţă de ascultători, este vorba de exprimarea viziunilor şi opiniilor ascultătorilor şi cetăţenilor şi nu despre exprimarea viziunilor clienţilor. Este vorba despre a ne aminti că avem o datorie, aceea de a reflecta toate aspectele societăţii din ţările noastre şi acest lucru înseamnă nu numai livrarea de ştiri bune şi independente, informaţii politice, dar înseamnă şi reflectarea societăţii prin arta sa proprie, prin cultura sa, prin muzica sa. Facem acest lucru în Marea Britanie, ştiu că faceţi acest lucru şi aici, în România. Am fost foarte impresionat, de exemplu, de proiectul dumneavoastră „Pianul călător” şi felul în care este recepţionat şi primit, mai ales în comunităţile rurale din România.
Reporter: În cadrul acestui „asalt”, oamenii primesc foarte multe informaţii în fiecare zi, dar consider că unii ar trebui să pună aceste informaţii într-o ordine. Putem fi noi oare acestă media care să pună în ordine ştirile?
Graham Ellis: Da, sigur. Consider că radiodifuzorii publici, radiodifuzorii naţionali vor avea întotdeauna un simţ foarte bun cu privire la ce doreşte ţara, la ce doresc cetăţeni. Din acest punct de vedere da, noi ordonăm informaţiile.
Reporter: Cum se vede Radio România de la Londra şi cum se vede de la Geneva?
Graham Ellis: Ei bine, nu sunt deloc un expert în Radio România, dar părearea noastră este că aici, în România, aveţi o cultură foarte sănătoasă şi vibrantă a radioului, în general şi, în cadrul acestei culturi, Radio România îşi recunoaşte misiunea sa publică şi joacă un rol important în ce priveşte interesul naţional, prin prisma serviciului public de radio. La Geneva, Radio România a fost şi continuă să fie un membru important al Uniunii Europene de Radio (EBU), este membru activ şi nu doar în sensul formal, ci în sensul că preşedintele director general, domnul Ovidiu Miculescu, este implicat constant în reuniunile şi discuţiile noastre. Din acest punct de vedere, Radio România este un participant extrem de activ şi suntem foarte onoraţi de acest lucru.
Reporter: Din punct de vedere democratic, putem spune că Radio România a păstrat o cale dreaptă?
Graham Ellis: Vă rog?
Reporter: Vorbind despre democraţie, Radio România poate reprezenta o linie directoare pentru democraţia dreaptă?
Graham Ellis: Ei bine, consider că toate serviciile publice de media, inclusiv Radio România, au o datorie-cheie de a contribui la democraţie prin asigurarea că cetăţenilor li se livrează informaţie independentă care le permite să ia decizii democratice potrivite.
Reporter: Şi ultima întrebare, dacă îmi daţi voie. Aici, la Bucureşti, am adus împreună Asia şi Europa. Este bine? Nu este bine? Este o formulă şi pentru o dată viitoare… nu ştiu.
Graham Ellis: Este un lucru foarte bun acesta. Am vorbit mai devreme, în cadrul lucrărilor conferinţei, despre impactul giganţilor globali de internet asupra mediei naţionale şi este foarte clar că ei au mai mulţi bani decât avem noi, radiodifuzorii naţionali luaţi individual. Consider că este foarte important ca serviciile publice de media să colaboreze unele cu altele pentru a-şi influenţa reciproc balanţa financiară. Deci, dacă privim la venitul companiei Google, să spunem, veniturile acesteia se ridică la aproximativ 60 de miliarde dolari pe an. Dacă privim la BBC, ca unul dintre marii radiodifuzori din Europa, veniturile sale se ridică la doar 5 miliarde de lire sterline pe an. În mod similar, veniturile Radio România sunt mult mai mici, dar dacă priviţi în ansamblu membrii EBU, veniturile totale se ridică la aproximatov 33 de miliarde de euro. Cu o asemenea sumă de bani, dacă acţionăm împreună, vom obţine mult mai mult. Mai mult, dacă aducem alături două uniuni surori – mă refer la EBU şi Asia-Pacific Broadcasting (ABU) – dacă îi aducem pe oameni împreună, este o şansă şi mai mare pentru sectorul mediei publice de a realiza mai mult împreună.
Reporter: Ar putea fi [această conferinţă] începutul construcţiei unui pod între Asia şi Europa?
Graham Ellis: Ar fi foarte frumos să ne gândim că ar putea fi un pod, dar cred că întotdeauna vor fi unele diferenţe – ceea ce nu înseamnă că nu putem alege lucrurile folositoare.

VIDEO: Ovidiu Miculescu – Media se va schimba fundamental in urmatorii cinci ani!

Publicat de Sorin Pavel, 30 iunie 2015, 12:30

Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a oferit un interviu in exclusivitate BucurestiFM in ziua inaugurala a conferintei ‎ABU ‎Media2020 gazduita de Radio Romania la Bucuresti.

Provocarile media 2020, informatie transmisa rapid si corect prin internet si mobil

Publicat de Sorin Pavel, 30 iunie 2015, 11:53

Manageri importanţi din industria media, jurnalişti, producători şi prezentatori ai platformelor radio digitale de pe patru continente s-au reunit la Bucureşti, la o conferinţă organizată de Radio România şi Uniunea Audiovizualului din Asia- Pacific.
Ei discută despre provocările radiodifuzorilor în contextul în care tot mai mulţi ascultători preferă mijloacele moderne de comunicare, cum ar fi internetul sau telefonia mobilă.
Întâlnirea aduce împreună în România reprezentanti importanţi din Asia, Europa, America de Nord şi Australia, într-o reuniune care reprezintă interes pentru un subiect care ne priveşte pe toţi: „schimbarea rapidă a peisajului media”, a afirmat, în deschiderea conferinţei, preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu.
„Tema acestui eveniment reflectă recunoaşterea crescândă a puterii mass-media şi importanţa acesteia în a prezenta cu acurateţe informaţii pentru miliarde de oameni, peste tot în lume”, a adăugat Ovidiu Miculescu.
„Oportunitate pentru a privi spre viitor”
Secretarul general al Uniunii Furnizorilor de Servicii Media-Audiovideo, Javad Mottaghi, afirmă că Radio România a devenit, la rândul său, „o fereastră către lume, nu numai pentru promovarea sa, ci şi pentru promovarea culturii şi valorilor româneşti”.
Evenimentul care se desfăşoară la Bucureşti reprezintă şi o oportunitate pentru a privi în viitor şi pentru a vedea cum putem începe un dialog permanent între furnizorii de produse media audio-video dintre Est şi Vest.
„Ne aflăm aici pentru a ne concentra asupra punctelor comune, analizând, în acelaşi timp, diferenţele care există pe două continente, de-a lungul şi de-a latul globului, diferenţele şi la nivel regional.
„Facem acelaşi lucru şi în Zona Asia-Pacific. Asia-Pacific este o regiune diversă, diversitate în economie, diversitate în politică, în populaţie, în culturi, în religii”, a spus Javad Mottaghi.
„Transmiterea rapidă, dar şi corectă a informaţiei”
Prezent la deschiderea Conferinţei „Mass-media 2020”, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a apreciat rolul mass-media în informarea corectă şi rapidă a cetăţenilor.
El a subliniat, însă, că, la ora actuală, tehnologia, care permite o viteză de transmitere a informaţiilor uimitoare, pune, în acelaşi timp, întreaga societate media în faţa unei duble provocări: transmiterea rapidă, dar şi corectă a informaţiei.

Conferinta ABU Media 2020

Publicat de Sorin Pavel, 30 iunie 2015, 11:02

Discursuri la deschiderea conferintei:

Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe, Bogdan Aurescu si Secretarul general al Uniunii Audiovizualului din zona Asia-Pacific, Javad Mottaghi.

Ovidiu Miculescu: Avem aici patru continente, nu doar două, mai mult decât ne aşteptam. Deci, Excelenţele dumneavoastră, distinse domnule doctor Javad Mottaghi, distinşi delegaţi, doamnelor şi domnilor, dragi colegi, este plăcerea mea şi privilegiul de a vă ura un călduros bun venit, din partea Radio România, şi a vă spune cât de recunoscători suntem faţă de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific pentru acceptarea invitaţiei de a ne reuni la Bucureşti pentru acest eveniment remarcabil, care are loc pentru prima dată în afara ariei geografice Asia-Pacific. Ne exprimăm profunda recunoştinţă domnului doctor Javad Mottaghi, care a manifestat încredere în noi, care a înţeles faptul că Radio România poate fi şi este un partener de nădejde. Aş dori să le mulţumesc, de asemenea, tuturor organiţiilor mass media internaţionale care au considerat că este important să participe la Conferinţa Media 2020, precum Conferinţa Permanentă a Audiovizualului Mediteranean, Grupul European de Reclamă, Grupul European pentru Reclamă Televizată, Uniunea Audiovizualului din Statele Arabe. Faptul că ne adunăm aici, din nou, sub egida comună a Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific, a Uniunii Europene a Audiovizualului şi Radio România este de bun augur şi consider că aceste zile constituie o ocazie deosebit de bună pentru a reînnoi contracte, pentru a construi această punte prodigioasă între continente. Această reuniune remarcabilă adună laolaltă reprezentanţi cheie din Asia, Europa, America de Nord şi Australia, uniţi de subiectul comun al peisajului deosebit de dinamic în mass media. Sunt uimit de rapiditatea cu care lucrurile au progresat în ultima vreme. Tema evenimentului reflectă puterea din ce în ce mai mare pe care o are mass media şi importanţa furnizării de informaţii de acurateţe miliardelor de oameni de pe toată planeta. În anul 2020 ne aşteptăm ca mass media să se transforme profund, transformarea a început de altfel deja. Printre acestea aş vrea să menţionez câteva, consumul de mass media pe aplicaţii, telefoane mobile, tablete, platforme hibride, care vor continua să ne provoace şi să aducă provocări creatorilor de conţinut. Aceasta este o provocare deosebită pentru industria mass media şi pentru audiovizual, pentru platformele sociale, pentru a crea conţinut mai atrăgător, mai interesant pentru public nişă şi, mai ales, pentru publicul tânăr. Trebuie să fim proactivi în recunoaşterea provocărilor pe care le avem în fiecare zi, să facem schimb de experienţă, ne trebuie mai multe întâlniri de acest tip. În următoarele zile avem ocazia şi chiar răspunderea de a pregăti jaloanele viitorului în mass-media.

Bogdan Aurescu: Doamnelor şi domnilor, pentru mine este o mare plăcere să mă aflu aici cu dumneavoastră, la acest eveniment care ne aduce împreună la Bucureşti, reprezentanţi ai mass media din toată lumea, şi îmi exprim satisfacţia deosebită din partea Guvernului României că aţi ales România ca punctul de întâlnire pentru un asemenea prilej deosebit şi SRR a făcut orice efort pentru a face aceste eveniment un succes. Dragi colegi, daţi-mi voie să mă adresez dumneavoastră superficial, sunt doar un diplomat, nu un om de mass media, să mă adresez subiectului principal al conferinţei – a aduce mass-media în viitor. Ca diplomaţi în Ministerul de Extene, noi ştim că informaţia este putere. Cu o vreme în urmă, jurnalismul se transmitea prin trei canale importante: radio, TV şi presa scrisă, dar internetul a schimbat totul, de la obţinerea până la împărţirea de informaţii, iar acum puterea este cât de repede poţi obţine şi comunica această informaţie. Câteodată, totul se face aproape în timp real şi cei care primesc primii ştirile au puterea, dar adevărata provocare este concurenţa de zi cu zi, aceea de a furniza informaţii, bazat pe surse pe care ne putem baza. Şi avem o dublă provocare, de a obţine informaţia rapid şi de a o obţine cu acurateţe. Consider că aceasta va continua să fie provocarea principală a peisajului mass-media în 2020, dar ne putem doar închipui cum va arăta asta în anul 2020. Noi modalităţi de comunicare se nasc în termeni istorici, se nasc ieri şi deja au devenit indispensabili. Primul SMS s-a trimis acum 22 de ani, Google s-a fondat acum 17 ani, Facebook a apărut acum aproape 11 ani, la fel şi Flickr şi YouTube, la un an după aceea Twitter, în 2006. Acestea sunt cele mai de popularitate platforme, dar altele prind teren şi reformează modul în care arată presa. Ca şi actori instituţionali, precum ministerele de externe, alte ministere, guvernele, modul în care acestea îşi gestionează comunicarea publică, iar aceste platforme sunt folosite ca sursă de informare şi canale de împărţire a informaţiilor cu un simplu clic sau o apăsare de buton. În plus, internetul este mobil şi obiceiurile consumatorilor se aşteaptă a se schimba dramatic, de aceea instituţiile publice, de asemenea, trebuie să se adapteze. Ministerul Afacerilor Externe se adaptează la platforme digitale pentru comunicare în chestiuni diplomatice şi afaceri de externe. Recunoaştem rolul mass media tradiţională, dar şi rolul din ce în ce mai mare al reţelelor sociale şi a publicării online şi a pieţelor viitoare. În spiritul popularităţii, reţelele sociale au deschis noi modalităţi în care ştirile pot ajunge la public şi modul în care acestea reacţionază, la rândul lor, devenind ele însele o sursă de informare. Iar astăzi, mai mult decât oricând, putem vorbi despre angajarea cetăţeanului în procesul de a crea ştiri şi al politicilor publice, indiferent de canalul care se foloseşte pentru transmitere. Jurnalismul cetăţenesc pe care l-am văzut pe programul dumneavoastră se va concentra pe faptul că există o schimbare în jurnalism, care are un impact deosebit în schimbarea agendei publice pentru instituţii. Nu cu multă vreme în urmă, jurnalismul era pentru cei puţini care aveau o pregătire, o şcoală. Ei şi opiniile lor dădeau forma agendei publice, însă, în timpuri mai recente, tehnologia a adus provocări enorme. Internetul a devenit o prezenţă zilnică şi a evoluat de la rolul dedivertisment până la rolul de reţea de informare globală. oamenii creează ştiri, folosind acelaşi mediu. Deci cetăţenii raportează, publică, laudă şi critică pentru un public global, care înainte era la dispoziţia numai a unor reţele mondiale. Deci, cetăţenii pot face o diferenţă enormă. Cazurile umanitare sunt un exemplu excelent. Ştiu, de asemenea, că vorbim de raportarea de dezastre, pentru salvare de vieţi. Conferinţa aceasta dovedeşte că jurnalismul ajută şi pe cei nevoiaşi. După cutremurul care a lovit Nepalul pe 25 aprilie, Facebook şi-a activat capacitatea de a disemina informaţii pentru cei care aşteptau ştiri despre cei dragi lor. Fiecare imagine pusă online făcea mai mult decât o mie de cuvinte şi fără ajutorul dumneavoastră, a mass-media, n-am fi putut realiza atât de repede magnitudinea dezastrului şi nevoia de a lua atitudine imediat. Acum un secol şi jumătate trebuiau zile sau săptămâni, în funcţie de distanţă, pentru ca o telegramă să ajungă la destinaţie; astăzi, totul este transmis aproape instantaneu. Diplomaţia digitală şi comunicaţiile digitale sunt indispensabile, complementare comunicărilor clasice. Dupa cum s-a spus de către şeful YouTube, s-a creat o formă mai deschisă de distribuţie, rezultând descentralizare, şi, mai important, de participare, având în vedere impactul Internetului, reţele sociale promovează politici sociale şi alte metode deja stabilite. Deci, diplomaţia digitală aduce noi faţete diplomaţiei, aducând provocări şi oportunităţi. Comunicarea accelerează, există o curgere mult mai rapidă, un flux de informaţii mai rapid şi capacitate mai bună de reacţie la dezastre, posibilităţi de alertare a cetăţeanului la pericole iminente saucoordonări pentru evacuări, de exemplu, din zone de risc. Avem un public mai larg şi comunicări bidirecţionale care permit publicului să stabilească un dialog pentru emiţător sau unul cu altul, dar generează şi concurenţă pentru angajarea publică. Întrebarea la care trebuie răspuns acum este cum putem să convingem publicul să ne asculte mesajele? Dintre miliardele de mesaje pe care le au din atâtea surse, oficiale sau nu, după părerea mea, în plus, gestionarea şi transmiterea de informaţii, provocarea pentru creatorii de conţinut este livrarea unor date bazate pe dovezi clare. Ca ministru, nu pot să nu menţionez că am mare încredere că puterea mass-media va fi covârşitoare în secolul XXI. Media are impact asupra tuturor din lume şi îşi va aduce contribuţia la construirea democraţiei, prosperităţii. mass-media este numit câinele de pază al democraţiei, iar în contextul prezent geopolitic, mai ales în zona noastră imediată, cu crizele de securitate din multe locuri, dar şi cu tendinele extremiste, este crucial ca presa să fie conştientă de acest rol important pe care îl are. Ne bazăm pe dumneavoastră să vă continuaţi misiunea, ocrotind statul de drept, drepturile omului şi libertăţile fundamentale, ca şi principiile şi normele dreptului internaţional. Dedicarea dumneavoastră la promovarea unei pieţe media accesibile, dar care este dedicată principiilor de bază, de transparenţă şi democraţie, îmi dă speranţa că mesajul dumneavoastră va ajunge la public nedistorsionat şi clar, iar aceasta este cu atât mai relevant în acest moment, când vedem cum alter-ego-ul jurnalismului, propaganda, cum încearcă să prindă teren, se spune că adevărul te va elibera, iar jurnalismul adevărat reuşeşte asta, pe o scară fără precedent, eliberând minţile oamenilor de opresie, ignoranţă şi teamă. În era digitală de astăzi jurnalismul a ajutat oamenilor, a transformat oamenii obişnuiţi în cetăţeni globali, importanţa misiunii sale nu poate fi ignorată şi de aceea vă doresc succes şi aş dori să ne vedem în parteneriat. Vă urez succes la organizarea acestei conferinţe! Şi, din nou, un cald bun venit la Bucureşti! Vă mulţumesc foarte mult.

Javad Mottaghi: Vă mulţumesc foarte mult. Excelenţa Voastră, domnule Aurescu, ministru de externe, domnule Miculescu, Preşedintele Director General Radio România, distinşi oaspeţi, colegi, doamnelor şi domnilor, bine aţi venit la „Media 2020”, bine aţi venit la Bucureşti! Sunt recunoscător Excelenţei Sale domnului ministru că a venit între noi, sunt recunoscător domnului Miculescu pentru invitaţia extinsă de a veni la Bucureşti şi pentru iniţierea acestui eveniment important. Sunt recunoscător tuturor celor care se află aici şi care au venit şi din Europa, şi din America de Nord, şi din zona Asia-Pacific, atât de îndepărtată. Sunt încântat că sunteţi cu noi şi vă mulţumesc pentru parteneriat şi pentru contribuţii. Suntem aici pentru a face parteneriat pentru a ne spori parteneriatul între Est şi Vest. Suntem aici pentru a promova dialogul, suntem aici pentru a ne asculta unul pe altul, pentru a învăţa unul de la altul, pentru a face schimb de experienţă, experienţe pe care le avem în ţările noastre şi regiunile noastre. Ne aflăm aici pentru a asculta provocările pe care le avem în ţările şi regiunile noastre şi să încercăm să vedem cum putem schimba în mai bine provocările şi oportunităţile. Suntem aici pentru a promova coproducţii, parteneriate, care ar putea să facă punte între Est şi Vest. Suntem aici pentru a privi spre viitor şi, de aceea, domnul Miculescu şi Radio România şi ABU au iniţiat „Media 2020” şi aceasta înseamnă „Media 2020”. În acelaşi timp, suntem aici pentru a începe un dialog pe calea de a instituţionaliza şi pe bază permanentă un dialog între audiovizualul din Est şi Vest. Suntem aici pentru a gândi global, şi nu local, pentru că noi, din audiovizual, suntem dedicaţi publicului şi suntem obligaţi să ascultăm de publicul nostru din fiecare ţară şi să învăţăm de la ei să îndeplinim dorinţele publicului nostru. Suntem aici, de asemenea, pentru a ne uita la alţii, pentru a vedea ce fac alţii şi de a vedea cum reacţionează la provocări şi asta facem în Asia: gândim global şi acţionăm local. Ne aflăm aici, de asemenea, pentru a ne concentra asupra punctelor comune, analizând, în acelaşi timp, diferenţele care există pe două continente, de-a lungul şi latul globului. Şi la nivel regional facem acelaşi lucru, şi în zona Asia-Pacific. Asia-Pacific este o regiune diversă – diversitate în economie, diversitate în politică, în populaţie, în culturi în religie, în dimensiuni, în totul. Considerăm că diversitatea nu este o provocare, nu este o ameninţare. Noi celebrăm diversitatea. Acesta este modul în care ABU, ca cea mai mare uniune de audiovizual din lume, funcţionează. Respectăm diversitatea şi celebrăm diversitatea. Ne concentrăm pe punctele comune şi, în acelaşi timp, analizăm diferenţele, în scopul de a reduce diferenţele şi de a vedea cum am putea, în final, să ne servim publicul şi membrii mai bine, care atinge 4 miliarde de oameni în toate reţelele din zona Asia-Pacific, cu 278 de membri în 68 de ţări. Şi îi sunt recunoscător lui Ovidiu pentru că ne-a adus aici, la Bucureşti, oraşul dumneavoastră atât de frumos, acum doi ani, când Radio România a devenit membru ABU. Audiovizualul din zona Asia-Pacific abia dacă ştia că există Radio România şi ce activităţi are. Acum, toţi membri audiovizualului ABU cunosc Radio România şi ştiu ce activităţi are, pentru că Radio România a fost implicată activ în ABU. Radio România participă la multe iniţiative pe care le-am avut şi poate aţi auzit, în septembrie, anul trecut, Orchestra Simfonică Radio România, cea care ne-a dat acel spectacol frumos de astă-seară, a fost în Malaysia, pentru summitul pentru copii. Şi unul dintre spectacole a fost transmis în direct pentru milioane de oameni. Ce văd aici, Excelenţa Voastră, şi colegi, Radio România a devenit o fereastră, o fereastră nu numai pentru promovarea de sine şi a activităţilor sale, ci pentru promovarea culturii româneşti. Şi acesta este un lucru important, trebuie să vedem asta cu toţii, toţi lucrăm în audiovizual în final şi trebuie să promovăm dialogul, să stabilim legături între est şi vest, iar Radio România a prezentat cu succes cultura dumneavoastră în regiunea noastră şi va continua să facă asta. Sunt recunoscător, din nou, tuturor pentru că se află cu noi şi sunt recunoscător vorbitorilor şi moderatorilor şi gazdelor noastre. Pe această notă, vă doresc o conferinţă de succes! Vă mulţumesc foarte mult.

ABU Media 2020 – Bringing media to the future

Publicat de Sorin Pavel, 30 iunie 2015, 10:32

Ovidiu Miculescu- Presedinte Director general al Societatii Romane de Radiodifuziune:

“Până în 2020, audio-vizualul va suferi transformări majore în ce privește consumul de conținut radio- TV pe mobile, prin Internet și pe platformele hibride.
Pe un singur device vor veni imagine, voce, muzică şi date.
În maşină, de exemplu, radioul dispare ca şi funcţie în momentul acesta.

În Europa aproape jumătate dintre maşinile care se produc nu mai au radio şi funcţia radioului este preluată, de exemplu, de către device-ul care se cheamă GPS.

Chestiunea extrem de importantă pe care trebuie s-o înţelegem este că toate aceste condiţii de transmitere şi de audienţă din partea publicului s-au schimbat dramatic. Ştiţi că Norvegia renunţă la transmisia FM cu totul, ştiţi că transmisia digitală în toată Europa face paşi mari, inclusiv ţări foste comuniste sunt într-un proces avansat de digitalizare.

În acelaşi timp, mediul prin care se transmite semnalul radio este cel al anilor pe care îi trăim. Semnalul radio vine pe telefon, vine pe tabletă, vine pe aplicaţii, vine pe orice mediu pe care oamenii îl folosesc.

Obişnuinţa de a asculta radioul pe frigider în bucătărie dispare sau în multe locuri a dispărut cu totul. Este extrem de important să ne adaptăm foarte repede acestei provocări care nu mai este viitor, este prezent deja.”

Incepe Conferinţa „Media 2020”, găzduită de Radio România!

Publicat de Sorin Pavel, 30 iunie 2015, 08:52

Radio România găzduieşte la Bucureşti conferinţa Media 2020 organizată împreună cu cea mai mare uniune a radiodifuzorilor din Asia, Uniunea Asiatică a Audiovizualului.

Participă mari jucători din industria media, experţi, preşedinţi de medii publice, prezentatori de platforme digitale, personalităţi mass media din Uniunea Audiovizualului din Europa şi din zona Asia-Pacific.
Câteva elemente despre evenimentul care începe marți, aşa cum reiese din interviurile realizate de Simina Botar şi Alin Şerbănescu cu doi dintre organizatori.
Observaţi că în timp ce perspectiva planurilor de care vorbim în mod curent este 2030, 2050 deja, în media discutăm de orizontul 2020.
Viteza cu care se schimbă peisajul în mass media, mai ales în audiovizual este atât de mare încât este greu să vezi clar pe o perspectivă mai îndepărtată.
La Bucureşti se va vorbi cum ne vom putea auzi mai uşor marți, ce posibilităţi şi servicii noi, utile şi interesante vom putea oferi.
Cine sunt organizatorii conferinţei Media 2020- ne spune secretarul general al Uniunii Audiovizualului din Asia-Pacific dr. Javad Mottaghi:
Javad Mottaghi: Lumea este ca o sat global, nu trebuie să te concentrezi numai pe probleem locale, trebuie să acţionezi local, dar să gândeşti global. Asta ne-a adus aici, în România. Media 2020 este o platformă care a reunit broadcasterii din Asia-Pacific şi Europa şi alte continente pentru a gândi global şi a acţiona local. Uniunea Audiovizualului Asiatic este cea mai mare uniune a radiodifuzorilor din lume. Avem 276 de membri în 68 de ţări, avem o audienţă de 4,2 miliarde de oameni în întreaga lume. Noi credem în diversitate, noi resimţim diversitatea în multiple forme: diversitatea în populaţie, în cultură, în dimensiune, religie, economie, politică, în toate aspectele vieţii. Dar noi nu vedem diversitatea ca o ameninţare, o vedem ca pe o oportunitate.
Reporter: Este pentru prima oară când reprezentanţii de vârf ai Uniunii Audiovizualului din Asia şi Pacific co-organizează o reuniune în afara continetului asiatic şi au ales România, Bucureştiul.
Javad Mottaghi: RADIO ROMÂNIA a realizat un rol foarte important ca punte care face legătura între Vest şi Est. Cu tipul de cultură pe care-l simt aici, cu tipul de ospitalitate şi de cultură socială pe care o văd în România – şi sunt familiar cu cultura României, România este o oportunitate foarte bună, este o foarte bună platformă pentru a crea puntea necesară pentru depăşirea diferenţelor dintre Vest şi Est, şi este ceea ce a reuşit România. Să dau un exemplu. Acum 2 ani, când RADIO ROMÂNIA a devenit membru al Asociaţiei Audiovizualului din Asia-Pacific, prea puţini ştiau ce este RADIO ROMÂNIA, ce faceţi voi şi ce tip de activităţi oferiţi publicului. Într-o perioadă scurtă de numai 2 ani, datorită implicării în câteva activităţi în Asia, RADIO ROMÂNIA a devenit o fereastră prin care România este văzută de diferite ţări. Anul trecut orchestra dvs simfonică a avut două concerte în Malaezia, cu ocazia Forumului Mondial al Copilului, pentru un auditoriu de 20-30 de milioane de ascultători. Ce oportunitate mai bună poate fi pentru ca România sa fie văzuta de pe cealaltă parte a globului? Aceasta este însă şi o fereastră de oportunitate pentru ca publicul de afară să-şi împărtăşească experienţa cu publicul român prin intermediul RADIO ROMÂNIA. RADIO ROMÂNIA este gazda evenimentului de mâine şi poimâine.
Asia va fi un teren extrem de important în care România trebuie să fie prezentă
Despre cât de utile vor fi rezultatele dialogului de două zile din Bucureşti pentru ascultătorii RADIO ROMÂNIA şi depre rolul pe care RADIO ROMÂNIA îl joacă în relaţia cu Uniunea Audiovizualului din Asia-Pacific am vorbit cu preşedintele director general al RADIO ROMÂNIA, Ovidiu Miculescu:
Ovidiu Miculescu: În primul rând, Asia-Pacific Broadcasting Union este cea mai mare şi cea mai puternică organizaţie de media din lume. Prezenţa noastră acolo reprezintă mai mult decât RADIO ROMÂNIA, reprezintă România. Or, acesta este un lucru extrem de important. Expunerea pe care România o are în această extrem de puternică şi de serioasă organizaţie aduce numele României în atenţia câtorva mii de broadcasteri care pot multiplica – şi au făcut-o – deci multiplică mesajele pe care noi le dăm. A fost exemplul de anul trecut, cu turneul Orchestrei Naţionale de Radio la Kuala Lumpur, când au aflat despre România sau au urmărit pe tv sau pe platformele online o performanţă culturală a României peste un miliard de oameni. Pe de altă parte, Asia ne aduce o expertiză extraordinară în ceea ce priveşte capacitatea de adaptare tehnologică şi de conţinut a ceea ce înseamnă media astăzi, pentru că sunt extrem de dezvoltaţi tehnologic. Totodată, Asia înseamnă o lume în care se adună banii de pe întregul glob, pentru că în momentul acesta eu cred că finanţele se concentrează în acea parte din lume, şi vedem cu toţii că inclusiv marile companii europene sau americanii investesc acolo. Deci cred că, în momentul acesta şi pentru următorii ani, Asia va fi un teren extrem de important în care România trebuie să fie prezentă, iar RADIO ROMÂNIA a intrat acolo cu capul sus. Suntem un partener extrem de serios, un partener performant, un membru activ şi, chiar dacă suntem doar de doi ani în ABU, suntem un membru extrem de respectat.