Mii de medici români au plecat la muncă în străinătate din cauza salariilor mici și a corupției

Publicat de adinaiftime, 18 decembrie 2017, 20:00

Aproape 16.000 de medici români au plecat din ţară şi lucrează în străinătate, în special în Uniunea Europeană, iar numărul angajaţilor din sectorul cercetare-dezvoltare din ultimii 20 de ani a scăzut cu 30%.

Datele apar într-un studiu realizat de Coaliţia pentru Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor.

Studiul a analizat migraţia forţei de muncă înalt calificată din domeniile cercetare-dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei.

Cea mai îngrijorătoare situaţie se înregistrează în domeniul sănătăţii, unde ar fi nevoie de 600 de medici de familie şi 4.000 de medici specialişti.

Luciana Lăzărescu, cercetător la Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, a fost întrebată dacă salariile mici sunt motivul principal pentru care medicii merg să muncească în străinătate.

„Veniturile nu sunt pe primul loc. Pe primul loc este corupția, sunt oportunitățile foarte scăzute de dezvoltare profesională, accesul limitat la resurse – însemnând: cunoștințe, echipamente – deci oamenii pleacă în primul rând pentru faptul că simt instabilitatea și nu își văd viitorul proiectat în România, iar asta este o chestiune absolut îngrijorătoare în opinia noastră”, a declarat Luciana Lăzărescu.

Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate

Publicat de adinaiftime, 17 decembrie 2017, 20:00

Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate, conform un studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS).

„În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franţa). Într-o declaraţie recentă a Societăţii Naţionale de Medicină de Familie se menţiona că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 prin proiect referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică s-a aflat din răspunsurile parţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700”, relevă un comunicat al ARPS despre rezultatele studiului „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”.

În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară, indică ARPS.

„În România, în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenţilor care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători şi perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării – dezvoltării şi inovării”, relevă comunicatul despre rezultatele studiului.

În ţară lucrau în 2014 circa 120.000 de specialişti IT şi se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net în domeniu era de 5.811 de lei în ianuarie 2017, conform Institutului Naţional de Statistică, faţă de 2.300 de lei salariul mediu net pe economie.

„Specialiştii TIC formaţi în România se pare că lucrează mai ales în statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar şi SUA şi Canada”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, studiul relevă existenţa unor diferenţe în tendinţele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migraţia circulatorie şi mobilitatea sunt mai accentuate datorită reţelelor ştiinţifice, migraţia medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), datorită specificului activităţii şi dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migraţia, cât şi lucrul la distanţă pentru angajatori străini.

„Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cele trei domenii analizate, aşa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialişti au fost, în această ordine, corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocraţia din instituţiile publice, veniturile mici şi lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice”, se arată în comunicat.

Studiul „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor” a fost realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, în cadrul proiectului EMINET – Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.