O delegaţie formată din 8 membri ai Parlamentului European se află în România în perioada 15 – 18 mai pentru întâlniri cu reprezentanți ai Guvernului, autorități locale, ONG-uri și experți și pentru a discuta aspecte legate de mediu: fenomenul despăduririlor, exploatările forestiere ilegale şi situaţia ursului brun.
Vizita, ce se va desfășura la București, Sfântu Gheorghe (Covasna) și Suceava, are loc în contextul depunerii la Parlamentul European a mai multor petiții cu privire la exploatările forestiere ilegale și la gestionarea și protejarea populației de urși bruni.
Vizita se va încheia cu o conferință de presă, susţinută de membrii delegaţiei Comisiei PETI, ce va avea loc joi, 18 mai 2023, între orele 09:30 – 10:30,transmisă LIVE prin YouTube de la Suceava.
Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.
Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”
Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”
Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:
o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030.
Etapele următoare
Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.
Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:
interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.
Context
Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.
Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:
evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO2echivalent;
evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.
Combinatul siderurgic TMK Reşiţa, deşi monitorizat de autorităţile de mediu, poluează continuu cu praf, fum, particule în suspensie şi gaze toxice cartierele din zona veche a municipiului de pe Bârzava.
Deşi inspectorii Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu Caraș-Severin susţin că, monitorizează funcţionarea platformei industriale, problemele de mediu, se pare, sunt departe de a fi rezolvate.
Urmare unei serii de sesizări ale cetăţenilor, inspectorii gărzii de mediu au luat act de solicitările oamenilor şi s-au deplasat la faţa locului. Cetăţenii din cartierele aflate în imediata apropiere a platformei industriale, îşi simt ameninţată viaţa şi sănătatea. În opinia lor cotele emisiilor depăşesc cu mult aerul respirabil, iar autorităţile de mediu nu fac nimic.
Comisarul Gheorghe Muntean a declarat pentru Radio Reşiţa că, inspectorii de mediu lucrează la nota de constatare pe care o efectuează alături de reprezentanţii combinatului siderurgic, urmând ca rezultatele finale ale controlului să fie comunicate la începutul săptămânii viitoare.
Peste 140 de elevi, însoţiţi de 40 de profesori, din toate judeţele ţării, se află, în perioada 21- 26 iulie, la tabăra Muncel, unde se desfăşoară a XIX-a ediţie a Concursului Naţional Proiecte de Mediu, din Calendarul Naţional al Activităţilor Educative MEN.
Inspectorul general şcolar ieşean, Genoveva Farcaş, a afirmat că elevii participanţi aduc în prim plan proiecte interesante de cercetare efectuate în domeniul protecţiei mediului, prezente în concurs sub forma unor standuri, evaluate de echipa unui juriu alcătuit din renumiţi profesori universitari de la Facultatea de biologie a Universităţii Al.I.Cuza Iaşi – academician prof. univ. dr. Constantin Toma, academician prof. univ. dr. Ionel Miron, lector univ. dr. Anca Narcisa Neagu, muzeograf dr. Davideanu Ana – Muzeul de Istorie Naturală şi reprezentantul Agenţiei pentru Protecţia Mediului din judeţul Iaşi, Ramona Ciobanu.
Judeţul Iaşi este reprezentat la acest concurs de Liceul Tehnologic Agricol M. Kogălniceanu din Miroslava, la secţiunea liceu, şi Colegiul Naţional Iaşi, la gimnaziu.
‘Ne dorim ca şi această ediţie a Taberei Naţionale de Proiecte de Mediu, organizată la Muncel, să fie una de succes, din punctul de vedere al programului diversificat şi atractiv, dar şi prin noutatea abordării proiectelor ecologice concepute şi prezentate de elevi. De asemenea, ne bucură faptul că judeţul Iaşi, gazdă a numeroase concursuri şi manifestări educaţionale de anvergură, atrage în fiecare an sute de elevi şi profesori din ţară, fiind un spaţiu cultural de interes atât pentru activităţile educative, cât şi pentru vacanţele elevilor’, a declarat Genoveva Farcaş.
Pe lângă concursul propriu-zis, la care se prezintă 36 de proiecte realizate de elevii din ţară, programul taberei cuprinde activităţi ştiinţifice, precum expoziţia ‘Uimitoarea lume microscopică’, realizată de lector univ. dr. Neagu Anca Narcisa; sesiunea de informare ‘Sângele verde’, prezentată de academicianul Ionel Miron, precum şi aplicaţia ecologică în pădurea Muncel, coordonată de preşedintele juriului, academicianul Constantin Toma.
După susţinerea probei de concurs, elevii se vor bucura de activităţi recreative în aer liber, concursuri de dans, karaoke, excursii tematice la obiectivele de interes din zona Moldovei. La închiderea festivă a taberei, care are loc marţi seara, câştigătorii Concursului naţional vor fi premiaţi de Ministerul Educaţiei Naţionale cu diplome şi cadouri, oferite de Asociaţia Naţională de Protecţie a Consumatorilor – InfoCons.
Preşedintele Consiliilor Judeţene Mureş, Harghita și Covasna se vor întâlni săptămâna viitoare cu Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu.
Întâlnirea va avea loc miercuri în capitală.
Tema discuţiei o reprezintă solicitarea celor trei judeţe ca Guvernul României să aprobe de urgenţă derogările privind recoltarea şi capturarea urşilor.
De asemenea, se va pune în discuţie acoperirea pagubelor cauzate de animalele sălbatice.
Este de neacceptat ca cetăţenii din zonele de dealuri şi munte din aceste judeţe să trăiască într-o stare de permanent pericol. Exemplarele care intră, cu regularitate, în localităţi trebuie capturate”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Péter Ferenc.
Preşedinţii Consiliilor Judeţene Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov au transmis sesizări scrise Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor legate de intensificarea îngrijorătoare a atacurilor urşilor.
De asemenea, prefecţii din judeţele Mureş şi Harghita s-au alăturat acestui demers, fiind transmise Ministerului Mediului scrisori comune prin care s-a cerut găsirea de urgenţă a unei soluţii pentru rezolvarea situaţiei.
Tot în cursul zilei de miercuri va avea loc la Bucureşti o pichetare a ministerului de resort în semn de susţinere a demersurilor autorităţilor locale.
Intre 2007 si 2013 Romania a avut alocate din fondurile europene 4 miliarde si jumatate de euro pentru protectia mediului prin Programul Operational Sectorial Mediu.
La trei ani si jumatate de la incheierea vechiului exercitiu bugetar Ministerul mediului afirma ca am ajuns la un grad de absorbtie de 90% a acestei sume.
Intre 2014 si 2020 banii pentru mediu de la Bruxelles nu se mai aloca printr-un Program distinct ci sunt acordati pentru diferite masuri care figureaza in alte programe, cum ar fi cele de infrastructura, sau cele pentru dezvoltarea locala.
Fiindca este vorba de bani multi care, daca sunt absorbiti, pot aduce profit mare Romaniei si direct si indirect, Rasvan Roceanu a invitat-o la Intalnirile Capitale de astazi pe d-na Mihaela Papazu, director executiv al ONG-ului Planeta Verde.
Gunoaie depozitate lângă râuri în Maramureşul istoric! Asta au constatat comisarii de mediu în urma controalelor efectuate.
S-a verificat şi dacă administraţiile publice locale îşi îndeplinesc obligaţiile privind Fondul pentru Mediu.
Până acum, Garda de Mediu a aplicat 7 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 8.500 lei, toate pentru nedepunerea declaraţiilor la Administraţia Fondului pentru Mediu.
Tabloul de bord în domeniul transporturilor este un document de referință ce compară rezultatele înregistrate de statele membre. Organizat pe 30 de categorii, oferă o imagine de ansamblu asupra domeniilor care necesită intervenții prioritare, pe termen lung, obiectivul Comisiei Europene fiind reducerea la zero a emisiilor de carbon.
Tabloul de bord poate fi consultat în funcţie de modurile de transport – rutier, feroviar, pe apă și aerian, fie după alte categorii cum ar fi starea infrastructurii, siguranţa în transport şi impactul asupra mediului.
Comisarul UE pentru transporturi, Violeta Bulc: „Obiectivul meu este un sistem de transport de înaltă calitate, decarbonizat, complet integrat și eficient. Noi lucrăm din greu pentru a consolida piața internă și pentru a acoperi lacunele de dezvoltare. Tabloul de bord are rolul unui semn de circulație în această călătorie, indicând drumul de urmat și distanța care rămâne să fie parcursă. Se înregistrează progrese privind mobilitatea redusă de emisii, dar numărul de autoturisme noi alimentate cu energie curată este încă mult prea scăzut.”
Chiar dacă s-au făcut progrese pentru un transport durabil și ecologic, pașii sunt încă mici, iar accidentele rutiere cu decese sunt încă în număr mare, un aspect deloc de neglijat luând în considerare nevoia de siguranță ca fiind prima cerință în ceea ce privește transporturile. Din această perspectivă, tabloul de bord nu este doar un instrument de a măsura rezultatele în domeniu, ci și un mijloc de a sprijini țările membre să afle ce deficiențe au şi să le poată corecta prin politici și investiții.
Violeta Bulc: ”Vedem o statisfacție crescută a consumatorilor în raport cu toate modurile de transport rutier, feroviar și aerian, în toată Europa. Nevoile oamenilor sunt mai bine înțelese, serviciile oferite se îmbunătățesc, însă în ceea ce privește siguranța transporturilor, este îngrijorătoare statistica privind decesele rutiere. Statele membre trebuie să depună mai multe eforturi ca până în anul 2020 să reducem la jumătate numărul accidentelor rutiere cu victime.”
România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre, cu o singură categorie în care se plasează între primele cinci țări și 15 în care se plasează între ultimele cinci. Olanda se află în fruntea tabloului de bord pentru al treilea an consecutiv, cu rezultate foarte bune la 15 categorii, urmată de Suedia, Germania și Austria. Deși aceste țări au puncte forte în domenii diferite, toate au în comun investițiile consistente și punctajele ridicate în domeniul siguranței transporturilor.
Liderii mondiali, obișnuiți cu cele mai bune restaurante, au avut o surpriză ieri, la Organizația Națiunilor Unite (ONU): o masa concepută în întregime din ‘deșeuri’ alimentare, scrie Agerpres.
Doi bucătari au născocit un dejun făcut în întregime din alimente care ar fi trebuit aruncate la gunoi, o modalitate de a evidenția risipa incredibilă din alimentația modernă și rolul său în schimbările climatice.
Dejunul de la sediul ONU din New York a constat dintr-un hamburger vegetarian făcut din pulpă de fructe presată care, de obicei, este aruncată. Burgerul a fost însoțit de cartofi pai, creați din porumb bogat în amidon care este de obicei folosit pentru hrănirea animalelor.
Dan Barber a conceput meniul împreună cu Sam Kass, fostul bucătar al Casei Albe, care s-a aflat în prima linie a campaniei anti-obezitate „Let’s move” lansată de Michelle Obama.
Doar in aceasta saptamana (pana pe 6 martie) companiile care au derulat actiuni de Responsabilitate Sociala in anul 2014 pot inscrie proiectele in competitia Romanian CSR Awards®. Aflat la a treia editie, evenimentul este dedicat exclusiv companiilor din Romania, indiferent de numarul de angajati sau domeniul de activitate. Dupa incheierea perioadei de inscriere, in intervalul 9 -20 martie 2015 juriul va delibera si va desemna proiectele castigatoare. Premiile vor fi acordate in cadrul Gale de Premiere – Romanian CSR Awards® ce va avea loc la inceputul lunii aprilie 2015. Fiecare companie poate inscrie cate un proiect in fiecare din cele 7 categorii ale competitiei, respectiv: Mediu, Sanatate, Educatie, Sustinerea comunitatii, Sustinerea angajatilor, Campanii CSR pe Facebook si Campanii Interne de CSR.
“Numarul din ce in ce mai mare de proiecte de Responsabilitate Sociala derulate in ultimii ani este incurajator pentru societatea romaneasca. Competitia Romanian CSR Awards aduce in centrul atentiei proiectele de responsabilitate sociala care s-au remarcat in 2014 si reprezinta o recunoastere a eforturilor companiilor de a dezvolta comunitatile in care activeaza”, a declarat Lacramioara Botezatu, Director Executiv al CSR Media Network.
In cadrul Galei de Premiere Romanian CSR Awards® vor fi premiate campaniile care au dus la imbunatatirea si chiar schimbarea in bine, pe termen lung, a calitatii vietii angajatilor, clientilor si comunitatilor in care companiile activeaza.
Competitia va face diferenta intre proiectele realizate de companiile mari (peste 250 angajati) si cele realizate de IMM-uri (sub 250 de angajati). Sunt eligibile proiectele, campaniile sau programele care au fost implementate in anul 2014. Pot fi inscrise si proiectele demarate in anii anteriori, dar care au avut o editie care s-a desfasurat si pe parcursul anului 2014.
Inscrierile proiectelor in competitie se pot face prin completarea formularului disponibil pe site-ul dedicat evenimentului www.CSRawards.ro
Asociaţia de Protejare a Omului şi Mediului pentru o Dezvoltare Durabilă în Lume (ECOM) organizează evenimentul ”Noaptea Verde”, prin intermediul căruia se celebrează Ziua Internațională a Mediului Marin.
Acest eveniment readuce în prim-plan problematica poluării şi reducerii populaţiei subacvatice la nivel mondial. ”Noaptea Verde” va fi sărbătorită joi, 25 septembrie, ora 19.00, la Acvariu (zona Cazino Constanța).
În intervalul orar 19.00 – 22.00, intrarea la Acvariu va fi liberă și vor avea loc mai multe evenimente, printre care și un concurs de cultură generală cu tematică marină şi premii, o expoziție de pictură murală de mari dimensiuni cu mediul marin, precum și un moment artistic muzical.
Evenimentul este organizat în cadrul proiectului “Creşterea gradului de conştientizare asupra necesităţii protejării mediului şi conservării biodiversităţii: Constanţa şi Vidin în oglindă/ENVIROMIRROR”.
Proiectul de mediu „Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni” va fi implementat pe o suprafaţă de 300.000 de hectare în sud-vestul României, de către Organizaţia World Wide Found – România, for care militează pentru stoparea degradării mediului înconjurător.
Proiectul care se derulează pe parcursul a trei ani, are ca obiectiv principal crearea de condiții pentru conservarea Carpaților din sud-vestul României ca zonă sălbatică, demonstrând oportunități de conservare și management.
Zonă vizată din sud-vestul României se regăseşte pe teritoriul parcurilor naţionale: Semenic – Cheile Carașului, Cheile Nerei – Beușnița, Domogled – Valea Cernei și Retezat, precum şi a parcului natural Porţile de Fier.
Şi asta deoarece Primăria Reghin a cerut realizarea Planului Urbanistic Zonal care urmează să fie aprobat în şedinţa Consiliului Local. Abia după aceea se va putea acorda şi autorizaţia, a precizat directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, Dănuţ Ştefănescu.
Reprezentantul firmei Kastamonu România, Nicolae Bădin, este nemulţumit de decizia autorităţilor, dar este încrezător că societatea va primi în cele din urmă autorizaţia de mediu.
Viitoarea fabrică de clei din Reghin se bazează pe producerea de formaldehidă, o substanţă extrem de nocivă pentru mediu. Construirea fabricii a declanşat o adevărată revoltă în rândul societăţii civile din Reghin. Mai mult, deputatul de Mureş, Cristian Chirteş, a făcut, acum o lună, 2 interpelări în Parlament pe această temă.
APM Mureş a acordat autorizaţie integrată de mediu pentru o fabrică de pal din Reghin, deţinută de aceeaşi firmă. ONG-urile de mediu au contestat autorizaţia, iar instanţa urmează să se pronunţe în septembrie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
