Testări medicale gratuite în mediul rural!

Publicat de Andra Radu, 29 septembrie 2022, 17:04

În weekend-urile din perioada 24 septembrie – 20 noiembrie 2022, aproximativ 1000 de persoane din mediul rural vor beneficia de testări medicale gratuite în cadrul caravanei „Nu am făcut destul”, organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Investigațiile au ca scop depistarea bolilor oncologice și includ: analize de sânge și urină, ecografii mamare, consult urologic cu ecografie, teste PSA pentru prostată, dermatoscopii pentru depistarea afecțiunilor pielii, evaluare pentru riscul de cancer pulmonar, măsurarea tensiunii, glicemiei, greutății, înălțimii și a riscului de a face boli cardiovasculare.

Aceste teste vor fi realizate de către medici specialiști și rezidenți, asistente medicale, studenți la facultăți de medicină și elevi la școli postliceale sanitare.

Caravana de află la cea de-a noua ediție și anul acesta va ajunge în județele Argeș (comunele Brăduleț, Corbeni și Ștefan cel Mare), Dâmbovița (Brănești), Prahova (Teșila), Giurgiu (Hotarele și Izvoarele) și Ilfov (Periș).

Calendarul ediției din 2022:

– 1 & 2 octombrie – comuna Brăduleț, jud. Argeș
– 8 & 9 octombrie – comuna Corbeni, jud. Argeș
– 8, 15 & 16 octombrie – comuna Brănești, jud. Dâmbovița
– 15, 22 & 23 octombrie – comuna Teșila, jud. Prahova
– 22, 29 & 30 octombrie – comuna Hotarele, jud. Giurgiu
– 29 octombrie, 5 & 6 noiembrie – comuna Izvoarele, jud. Giurgiu
– 5, 12 & 13 noiembrie – comuna Periș, jud. Ilfov
– 12, 19 & 20 noiembrie – comuna Ștefan cel Mare, jud. Argeș.

Elementul de noutate din acest an constă în efectuarea a câte două vizite în fiecare sat. În primul weekend se vor recolta probele de sânge și urină, iar în al doilea, odată cu venirea rezultatelor, se vor alătura și medicii pentru investigații mai amănunțite.

Pe lângă testările medicale gratuite, caravana aduce și o importantă componentă educațională pacienților din mediul rural. Aceștia vor fi în dialog constant cu medicii și voluntarii despre importanța prevenției și investigațiilor medicale, vor avea acces la pliante și broșuri informative și vor putea vizualiza video-uri educative în sălile de așteptare.

De asemenea, pacienții cu suspiciuni de cancer vor fi redirecționați pentru investigații suplimentare gratuite și sprijiniți pe tot parcursul acestui proces.

Pe parcursul celor opt ediții precedente, caravana a testat peste 8.500 de persoane din localități rurale din 35 de județe, cu implicarea a peste 500 de medici, asistente și studenți voluntari.

Proiectul rămâne relevant în contextul în care speranța de viață în România este în continuare printre cele mai scăzute din Europa, iar mortalitatea din cauze tratabile (printre care: cancerul de prostată și de plămâni) este de două ori mai mare decât media europeană.

Mai multe detalii despre campanie se găsesc pe: www.invingemcancerul.ro/

Prima oprire a Caravanei de Bine a oferit 750 de consultații gratuite pentru 230 de persoane!

Publicat de Andra Radu, 22 februarie 2022, 09:57

Societatea Națională de Cruce Roșie din România a lansat la sfârșitul săptămânii trecute proiectul umanitar „Caravana de Bine” dedicat persoanelor vulnerabile din mediul rural, menit să ofere acces la screening medical pentru depistarea unei game largi de patologii de medicină generală, interne, pediatrie, oftalmologie, cardiologie, diabetologie.

Caravana face parte din Campania națională de promovare a sănătății în comunitățile rurale și este implementată de Crucea Roșie Română cu sprijinul financiar al United States Agency for International Development (USAID), prin intermediul apelului global al Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC).

În contextul pandemiei pe care o trăim, sănătatea este mai importantă ca oricând, însă oamenii din mediul rural nu dispun de informațiile și de resrsele necesare pentru a preveni boli grave ori pentru a merge la medic atunci când apar primele simptome alarmante. Astfel, multe vieți se pierd inutil. Prin parteneriate cu oameni de bine, medici și personal medical, Crucea Roșie Română aduce medicii acolo unde este mai mare nevoie de ei.

Prima locație unde a ajuns Caravana de Bine a Crucii Roșii Române a fost Gura Teghii, o comună din județul Buzău formată din 7 sate: Furtunești, Gura Teghii (reședința), Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam. Comuna are aproximativ 3374 de locuitori – 20% dintre persoane au peste 60 de ani și numai 7,35% dintre locuitori sunt copii sub 14 ani.

Comunitatea nu are medic de mai bine de un an de zile, iar chestionarele aplicate de voluntari înainte de venirea Caravanei arată că 60% dintre locuitori nu au fost niciodată la medicul de familie în ultimul an, nici copiii minori ai acestora și nici persoanele vârstnice din familie.

Echipa Caravanei de sănătate care s-a deplasat la Gura Teghii a fost formată din 36 de vpersoane – voluntari, medici de specialitate din Brașov, Galați, București și Buzău, asistenți medicali și personal angajat al Crucii Roșii Române.

Timp de două zile, în cabinete medicale constituite în Căminul Cultural au fost efectuate 750 de consultații gratuite pentru 230 de persoane pe următoarele specializări:

• 43 consultații pediatrie
• 100 consultații cardiologie în cadrul cărora s-au efectat 100 de EKG-uri
• 145 consultații medicină generală în cadrul cărora s-au efectuat tot atâtea ecografii abdominale
• 103 consultații diabetologie și boli de nutriție
• 133 de consultații oftalmologie
• 226 manevre măsurare parametri

În urma acestor consultații s-au eliberat scrisori medicale cu rezultatele clinice și paraclinice, precum și recomandări terapeutice. Pentru persoanele nedeplasabile din comuna Gura Teghii, echipa Crucii Roșii Române s-a deplasat la domiciliu acestora.

„Prima Caravana de Bine a fost un maraton al umanității. Cadrele medicale au muncit efectiv fără pauze de la ora 10.00 diminineața și până seara la ora 20.00. Nu ne-am putut opri, nici noi organizatorii și nici specialiștii. Mă înclin în fata medicilor, asistenților medicali, voluntarilor și oamenilor din comunitate pentru modul exemplar în care a decurs prima noastră Caravană de sănătate. Singurul regret este că plecăm și că în urma noastră rămân oameni care au nevoie în continuare de sprijin medical. Insă Caravana trebuie să-ți continue drumul spre următoarea destinație unde alte sute de persoane se confruntă cu acceleași nevoi urgente de sănătate.”, a declarat Raluca Buzea, manager programe educație pentru sănătate, Crucea Roșie Română.

A doua oprire a Carvanei de Bine este în județul Dâmbovița, la Căminul Cultural Poiana, în perioada 25-26 februarie. Până în luna septembrie 2022, Caravana va ajunge și în județele Arad, Botoșani, Brăila, Caraș Severin, Mehedinți, Olt, Ialomița, Covasna, Giurgiu, Vrancea, Teleorman, Bacău, Bihor, Suceava.

În fiecare comunitate rurală din cele 16 județe, voluntarii Crucii Roșii Române desfășoară demonstrații de prim ajutor – pentru adulți si copii, sesiuni de educație pentru sănătate pe diferite teme – igiena dentară, nutriție și stil de viață sănătos (alimentația copilului mic, alimentația școlarului), prevenirea infectării cu SARS-CoV-2, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, TBC.

De asemenea, voluntarii Crucii Roșii Române vor culege informații în vederea realizării de baze de date statistice, rapoarte și profile comunitare privind starea de sănătate, nevoia de servicii medicale și de educație pentru sănătate.

În urma analizei de nevoi și prin consultare cu autoritățile locale, în cadrul Caravanei de Bine se vor organiza Centre mobile de vaccinare împotriva COVID-19.

Cadrele didactice incluse în programul „Şcoala din valiză”, instruite să creeze conţinut digital în platforma Moodle!

Publicat de Andra Radu, 17 ianuarie 2022, 13:10

Aproximativ 68% dintre profesorii din mediul rural spun că îmbunătăţirea abilităţilor digitale este principalul lor beneficiu în contextul desfăşurării multor ore online din cauza pandemiei, conform unui sondaj desfăşurat de World Vision România şi Fundaţia Vodafone România.

Principalele dificultăţi întâmpinate de profesori în realizarea de conţinut digital au fost: timpul necesar creării unei lecţii digitale (68%), lipsa informaţiilor legate de aplicaţiile pe care le pot folosi pentru a crea conţinut (30%), lipsa de motivaţie după multe ore desfăşurate online (29%), lipsa unor modele de lecţii din care să se inspire (26%) şi lipsa cunoştinţelor de tehnologie (23%).

În acest context, profesorii incluşi în programul „Şcoala din valiză” învaţă timp de patru luni să folosească Moodle.

Profesorii sunt instruiţi cum să creeze cursuri, conţinut interactiv de tip carte/ lecţie/ Wiki, cum să gestioneze conţinutul creat sau cum să utilizeze H5P pentru crearea de conţinut. La fiecare sesiune, profesorii pregătesc lecţii practice aplicând funcţionalităţile predate.

Conţinutul digital poate fi utilizat în timpul predării offline, când orele se desfăşoară la şcoală, dar şi în timpul orelor online, când elevii învaţă de acasă.

Principalele beneficii pe care le-au avut profesorii din mediul rural în contextul dificil în care şcoala s-a desfăşurat online în ultimii doi ani au fost faptul că şi-au îmbunătăţit semnificativ abilităţile digitale (68%), că şi-au cunoscut mai bine elevii şi condiţiile în care trăiesc aceştia (32%), dar şi faptul că elevii au continuat să înveţe chiar dacă le-a fost greu (61%), arată acelaşi sondaj.

De asemenea, 19% dintre profesori simt că s-au apropiat mai mult de elevi în pofida distanţării fizice, iar 16% dintre profesori au apreciat faptul că elevii şi-au ţinut camerele deschise în timpul orelor online.

Pe de altă parte, între provocările şcolii online pentru profesori s-au numărat: conexiunea slabă la internet (61%), oboseala lor şi a elevilor după multe săptămâni de şcoală online (40%), faptul că elevii erau adesea cu camerele închise (31%), lipsa de control asupra activităţii elevilor din timpul orei (27%) şi faptul că profesorii aveau mai multe sarcini în acelaşi timp (27%).

12% dintre profesori spun că nu au avut tehnologia necesară pentru a preda online, iar acelaşi procent afirmă că le-a fost dificil să creeze conţinut digital pentru că nu ştiau să facă acest lucru. Pentru 9% dintre profesori a fost dificil să menţină liniştea în condiţiile în care propriii copii erau acasă, iar 7% nu s-au simţit deloc confortabil să folosească tehnologia necesară predării online.

Motivaţia profesorilor pentru crearea de conţinut digital a venit din faptul că elevii erau mult mai atenţi atunci când li se preda cu ajutorul lecţiilor digitale (61%), performanţa lor a fost mai bună în timpul lecţiilor la care a fost folosit şi conţinut digital (30%), erau mai atenţi şi luau note mai mari la testele desfăşurate pe tabletă (29%), dar şi faptul că elevii îi roagă şi pe alţi profesori să creeze lecţii digitale scoţându-i astfel din zona de confort (19%).

Sondajul a fost realizat în perioada decembrie 2021-ianuarie 2022 pe un eşantion de 200 de profesori din mediul rural, beneficiari ai programului „Şcoala din valiză”.

Programul se derulează până în aprilie 2022.

„Şcoala din valiză” asigură o abordare de tip 360 de grade a educaţiei digitale. Programul susţine profesorii şi elevii din mediul rural să-şi dezvolte abilităţile digitale prin acces gratuit la platforma de e-learning www.scoaladinvaliza.ro, la o „valiză tehnologică” dotată cu tablete, laptop şi acces la internet, dar şi prin formarea profesională continuă a cadrelor didactice.

Totodată, programul îi ajută pe profesori să fie mai încrezători în forţele proprii, să creeze şi să susţină lecţii digitale interactive şi îi sprijină pe elevi să fie pregătiţi pentru o piaţă a muncii dominată tot mai mult de tehnologie.

În acest fel, profesorii transformă şcoala, elevii învaţă cu mai multă plăcere şi se dezvoltă pentru a face faţă provocărilor viitorului. „Şcoala din valiză” înseamnă învăţământ digital accesibil şi de calitate.

Milioane de euro pentru mediul rural din Caraş-Severin

Publicat de adinaiftime, 14 decembrie 2017, 22:00

Milioane de euro pentru mediul rural din Caraş-Severin.

După trei ani de la începerea implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, proiectele depuse au absorbit 35% din fondurile alocate întregului ciclu, ceea ce reprezintă cea mai mare cotă dintre programele europene din România.

În judeţul Caraş-Severin, targetul a fost depăşit cu 140%, prin cele aproape 900 de proiecte depuse. Dintre acestea au fost selectate 435, și contractate 425 în valoare totală de 38 de milioane de euro.

„Cele mai accesate măsuri au fost și în acest an „Instalarea tinerilor fermieri” cu 434 de cereri din care au fost selectate 287, şi „Fermele de subzistenţă” cu 227 de proiecte depuse şi 85 selectate până acum, dar la acest capitol evaluările continuă şi se vor încheia în 15 ianuarie 2018”- a spus directorul Agenţiei judeţene pentru finanţarea investiţiilor rurale din Caraş-Severin, Nicolae Verindeanu, la prezentarea bilanţului acestui program.

În ceea ce priveşte proiectele depuse de UAT-uri, au fost în total 77, din care au fost contractate 33, în valoare de 22 de milioane euro din care au fost efectuate plăţi de aproape 9 milioane de euro.

Prin aceste proiecte ale administraţiilor locale, până acum, în Caraş-Severin , peste 46.000 de locuitori vor beneficia de drumuri, apă şi canalizare . Anul viitor, sesiunile de depuneri de proiecte vor fi deschise din nou.

„Școală după școală”, soluție pentru prevenirea abandonului școlar

Publicat de adinaiftime, 8 decembrie 2017, 22:35

Cinci centre de tip „Școală după școală” din mediul rural au fost dotate cu echipamente IT, mobilier și rechizite, pentru 150 de copii care provin din familii defavorizate din comune aparținând mai multor județe, între care Vâlcea și Dolj.

De asemenea, beneficiarii vor primi de luni până vineri și un prânz cald, servit în centre.

Programul are și o componentă pentru cadrele didactice, prin care 10 dintre profesori participă la cursuri de formare periodice, precum și modulul Școala părinților, care îi ajută pe părinții celor 150 de copii să își îmbunătățească abilitățile și comportamentul parental.

Peste două treimi din unitățile de învățământ din mediul rural se confruntă cu cel puţin un factor de risc educațional, cum ar fi rezultate slabe la evaluarea națională, risc de abandon școlar, rate ridicate de absenteism și repetenție, și cu unul sau mai mulți factori de risc socio-educaționali, cum ar fi elevi proveniți din familii dezavantajate economic sau spații și dotări materiale insuficiente.

Finanțare europeană pentru reducerea abandonului școlar în Mureș

Publicat de adinaiftime, 30 noiembrie 2017, 11:30

Sunt două proiecte europene câștigate de Inspectoratul Școlar Mureș, în valoare totală de de 34 milioane de lei, a anunțat, la ședința Colegiului Prefectural, directorul Casei Corpului Didactic Mureș, Cristiana Chira.
Proiectele vizează zonele din mediul rural, cu probleme sociale:
Avem un proiect în care CCR Mureș este beneficiar iar ISJ este partener, iar altul în care CCR este partener cu o firmă din Brașov. E vorba de programe de formare pentru 90 de cadre didactice într-un proiect, 90 în alt proiect din școli din mediul rural în special, școli considerate a fi dezavantajate, cu copii majoritar de etnie romă, cu abandon școlar crescut. În Tg. Mureș, Școala specială nr 2 este școală asociată unui proiect.”
În județul Mureș, rata abandonlui școlar nu este mai mare de 10%, sub media națională, susține Inspectorul școlar general, Ioan Macarie:
În județul Mureș suntem 10 la sută, sub media pe țară. În special sunt zonele defavorizate, cu probleme sociale, în mediul rural, nu neapărat cu populație romă. Sunt cifre îmbucurătoare și încercăm să oferim cât putem noi, inspectoratul. Pentru că atribuția este a unităților administrativ-teritoriale să asigure transportul, dar nu avem proiecte, din păcate. Dacă primăria nu asigură transportul, normal că acei copii nu au cu ce să vină.”
Inspectoratul școlar general nu ia în calcul repetenții la stabilirea statisticilor privind abandonul școlar, a precizat Ioan Macarie.

Proiect european antisărăcie la Lugoj

Publicat de adinaiftime, 4 octombrie 2017, 08:30 / actualizat: 4 octombrie 2017, 11:17

Primăria Lugoj în parteneriat cu mai multe ONG-uri şi Asociaţia de dezvoltare comunitară în mediul rural urmează să demareze un nou proiect european. Obiectivul acestuia este de a crea o structură care să ajute la dezvoltarea unor zone defavorizate.

Intitulat „Dezvoltare locală plasată în responsabilitatea comunităţii din Municipiul Lugoj, printr-o abordare integrată şi multisectorială-strict-Strategie Responsabilitate Comunitate„, proiectul are ca scop reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate ale municipiului Lugoj.

Acest proiect este finanţat de Programul Operaţional Capital Uman şi presupune identificarea unor zone defavorizate din municipiul Lugoj şi implementarea pe acele zone de proiecte de dezvoltare. Zonele identificate într-o primă etapă sunt satul Măguri, colonia Herendeşti-Bocşei şi zona Caştela – Balta Lată.

Grupul de Acţiune Local este deschis oricărei persoane sau organizaţie din teritoriu, precum şi instituţiilor publice de la nivel local cu responsabilităţi în domeniile relevante pentru integrarea comunităţilor marginalizate. Valoarea totală a proiectului este de peste 220 de mii de lei, iar perioada de implementare este de două luni.

Ion Moldovan

Viața femeii la țară

Publicat de Mihaela Costache, 16 octombrie 2015, 09:00

Când vorbim despre viața din mediul rural, gândul ne duce mai întâi la ceea ce era odată, adică la drumuri desfundate, la case sărăcăcioase, dar mai ales la cât de greu își asigurau traiul de zi cu zi locuitorii de acolo.

Este o imagine ce se regăsește în multe scrieri literare și de care își mai amintesc oamenii bătrâni din sate. Tot ei recunosc că acum viața în sate s-a schimbat foarte mult și că satul a devenit o alternativă bună de locuit, chiar și pentru orășeni.

Rafila Telcean din Taure, un sat mic din comuna Șintereag face peste puțin timp 80 de ani. Viața sa din tinerețe pare un tablou din altă lume:

Am umblat cu o pereche de opinci și pe alea le puneam subsuoară, cu două cârpe. Când ajungeam pă pășune mă încălțam, că până acolo îți rămânea opinca în mol. Mergeam la școală desculță, fără opinci. Și mâncam mălai.

Rafila Telcean a avut doi copii, iar acum are și nepoți și se minunează de cât de bine sunt ei aranjați…la oraș. La țară, chiar dacă viața ei este alta acum, nu a scăpat de griji.

Tăt greu ne este, pentru că ne-au făcut pensia asta și și mie mi-au dat cinci milioane. Un milion îl dau înapoi, la telefon, că-mi sun copiii, să știe, trăiesc sau mor. Mi rămân patru: apoi plătește impozit după care, după terenuri și altele.

Majoritatea satelor din județul Bistrița-Năsăud beneficiază acum de condiții civilizate de trai, cu posibilități de racordare la rețelele de apă-canal, uneori și la cele de gaz metan. Așa stând lucrurile, nu puține sunt familiile care se mută de la oraș la țară, pentru mai multă liniște, chiar dacă este mai mult de lucru în gospodăria de aici.

Așa a făcut și Rodica Buhai, din Orheiul Bistriței:

Viața de la oraș este frumoasă, mai ușoară ca la țară, dar nu ai atâtea satisfacții. Ai într-o grădină legume, ai ouă proaspete și părerea mea este că e mult mai bine.

La țară femeile au mai la îndemână cele trebuincioase pentru gospodărie, dar ceea ce le lipsește mai mult sunt banii. Deși cel mai izbitor lucru legat de mediul rural este îmbătrânirea accentuată a populației de aici, există și familii tinere care aleg să se stabilească la țară.

Ioana are nici treizeci de ani și s-a mutat cu soțul și băiatul lor de la Bistrița la Blăjenii de sus.

Ne-a rămas casa de la bunici și vrem să ne ocupăm de ea și de agricultură. E un pic cam greu, dar ne descurcăm. Vrem să rămânem aici toată viața.

Mariana Pintea locuiește la Bistrița, dar lucrează în mediul rural, în comuna Cetate. Ea spune că deși la țară femeia are mai mult de lucru, o mamă are toate motivele să fie mulțumită de calitatea învățământului și a asistenței sanitare pe care le găsește în mediul rural.

Viața la țară este un pic mai grea din punct de vedere al femeii, că ea are mai multe sarcini de îndeplinit față de femeia de la oraș. Școlile la țară sunt bune, eu nu văd nici o diferență între școala de aici și cele din oraș.

Și totuși, cât de greu este pentru o femeie să se mute de la oraș la țară?

M-am gândit dacă să mă întorc la țară, dar deocamdată răspunsul este nu!.

Așadar, mai este de așteptat până când veșnicia născută la țară să fie cu adevărat o tentație.