Două aeronave ale Forţelor Aeriene au acţionat la stingerea incendiului de pădure din Caraş-Severin

Publicat de Gabriel Stan, 2 septembrie 2024, 19:34

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au intervenit din nou, miercuri, pentru stingerea incendiului de pădure declanșat în zona fondului forestier al județului Caraș-Severin.

Două aeronave C27 Spartan au fost solicitate de către Departamentul pentru Situații de Urgență pentru că zona afectată de incendiu este inaccesibilă mijloacelor rutiere de intervenție.

A fost cea de-a doua misiune de acest fel a aeronavelor armatei, în luna august, în județul Caraș-Severin, iar din anul 2017 și până în prezent Forțele Aeriene Române au mai intervenit pentru stingerea incendiilor de pădure în Mehedinți, Alba, Hunedoara, Buzău și Bacău, dar și în Franța, Slovenia, Grecia și Macedonia de Nord.

Sprijin al Forțelor Aeriene Române pentru stingerea incendiilor din Republica Macedonia de Nord

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:19

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Două aeronave ale Forțelor Aeriene Române, un C-27 Spartan configurat pentru stingerea incendiilor și un Hercules C-130 pentru sprijin logistic, au sprijinit forțele de intervenție din Republica Macedonia de Nord pentru stingerea incendiilor de pădure. Misiunea s-a desfășurat în urma unei hotărâri emise de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Forțele Aeriene Române au mai executat în ultimii ani astfel de misiuni pentru stingerea mai multor incendii de pădure din țara noastră, în județele Mehedinți, Alba, Hunedoara și Buzău, dar și în Franța, Republica Slovenia și Grecia.

Prima oprire a Caravanei de Bine a oferit 750 de consultații gratuite pentru 230 de persoane!

Publicat de Andra Radu, 22 februarie 2022, 09:57

Societatea Națională de Cruce Roșie din România a lansat la sfârșitul săptămânii trecute proiectul umanitar „Caravana de Bine” dedicat persoanelor vulnerabile din mediul rural, menit să ofere acces la screening medical pentru depistarea unei game largi de patologii de medicină generală, interne, pediatrie, oftalmologie, cardiologie, diabetologie.

Caravana face parte din Campania națională de promovare a sănătății în comunitățile rurale și este implementată de Crucea Roșie Română cu sprijinul financiar al United States Agency for International Development (USAID), prin intermediul apelului global al Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC).

În contextul pandemiei pe care o trăim, sănătatea este mai importantă ca oricând, însă oamenii din mediul rural nu dispun de informațiile și de resrsele necesare pentru a preveni boli grave ori pentru a merge la medic atunci când apar primele simptome alarmante. Astfel, multe vieți se pierd inutil. Prin parteneriate cu oameni de bine, medici și personal medical, Crucea Roșie Română aduce medicii acolo unde este mai mare nevoie de ei.

Prima locație unde a ajuns Caravana de Bine a Crucii Roșii Române a fost Gura Teghii, o comună din județul Buzău formată din 7 sate: Furtunești, Gura Teghii (reședința), Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam. Comuna are aproximativ 3374 de locuitori – 20% dintre persoane au peste 60 de ani și numai 7,35% dintre locuitori sunt copii sub 14 ani.

Comunitatea nu are medic de mai bine de un an de zile, iar chestionarele aplicate de voluntari înainte de venirea Caravanei arată că 60% dintre locuitori nu au fost niciodată la medicul de familie în ultimul an, nici copiii minori ai acestora și nici persoanele vârstnice din familie.

Echipa Caravanei de sănătate care s-a deplasat la Gura Teghii a fost formată din 36 de vpersoane – voluntari, medici de specialitate din Brașov, Galați, București și Buzău, asistenți medicali și personal angajat al Crucii Roșii Române.

Timp de două zile, în cabinete medicale constituite în Căminul Cultural au fost efectuate 750 de consultații gratuite pentru 230 de persoane pe următoarele specializări:

• 43 consultații pediatrie
• 100 consultații cardiologie în cadrul cărora s-au efectat 100 de EKG-uri
• 145 consultații medicină generală în cadrul cărora s-au efectuat tot atâtea ecografii abdominale
• 103 consultații diabetologie și boli de nutriție
• 133 de consultații oftalmologie
• 226 manevre măsurare parametri

În urma acestor consultații s-au eliberat scrisori medicale cu rezultatele clinice și paraclinice, precum și recomandări terapeutice. Pentru persoanele nedeplasabile din comuna Gura Teghii, echipa Crucii Roșii Române s-a deplasat la domiciliu acestora.

„Prima Caravana de Bine a fost un maraton al umanității. Cadrele medicale au muncit efectiv fără pauze de la ora 10.00 diminineața și până seara la ora 20.00. Nu ne-am putut opri, nici noi organizatorii și nici specialiștii. Mă înclin în fata medicilor, asistenților medicali, voluntarilor și oamenilor din comunitate pentru modul exemplar în care a decurs prima noastră Caravană de sănătate. Singurul regret este că plecăm și că în urma noastră rămân oameni care au nevoie în continuare de sprijin medical. Insă Caravana trebuie să-ți continue drumul spre următoarea destinație unde alte sute de persoane se confruntă cu acceleași nevoi urgente de sănătate.”, a declarat Raluca Buzea, manager programe educație pentru sănătate, Crucea Roșie Română.

A doua oprire a Carvanei de Bine este în județul Dâmbovița, la Căminul Cultural Poiana, în perioada 25-26 februarie. Până în luna septembrie 2022, Caravana va ajunge și în județele Arad, Botoșani, Brăila, Caraș Severin, Mehedinți, Olt, Ialomița, Covasna, Giurgiu, Vrancea, Teleorman, Bacău, Bihor, Suceava.

În fiecare comunitate rurală din cele 16 județe, voluntarii Crucii Roșii Române desfășoară demonstrații de prim ajutor – pentru adulți si copii, sesiuni de educație pentru sănătate pe diferite teme – igiena dentară, nutriție și stil de viață sănătos (alimentația copilului mic, alimentația școlarului), prevenirea infectării cu SARS-CoV-2, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, TBC.

De asemenea, voluntarii Crucii Roșii Române vor culege informații în vederea realizării de baze de date statistice, rapoarte și profile comunitare privind starea de sănătate, nevoia de servicii medicale și de educație pentru sănătate.

În urma analizei de nevoi și prin consultare cu autoritățile locale, în cadrul Caravanei de Bine se vor organiza Centre mobile de vaccinare împotriva COVID-19.

Percheziţii în 7 judeţe într-un dosar privind adeverinţe false de vaccinare anti-COVID!

Publicat de Andra Radu, 27 ianuarie 2022, 10:00 / actualizat: 27 ianuarie 2022, 11:04

56 de percheziţii au loc astăzi în judeţele Mehedinţi, Timiş, Braşov, Hunedoara, Caraş-Severin, Călăraşi şi Tulcea, la persoane bănuite de uz de fals.

Activităţile se desfăşoară în baza delegării procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, într-un dosar în care se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi fals informatic.

În perioada mai – iunie 2021, un bărbat din Drobeta-Turnu Severin, în prezent arestat preventiv, ar fi intrat în incinta a două centre de vaccinare din municipiul Drobeta-Turnu Severin, ar fi accesat fără drept evidenţa electronică cu persoanele vaccinate împotriva COVID-19 şi ar fi modificat datele informatice. Bprbatul ar fi suprascris peste datele de identificare ale persoanelor vaccinate datele altor persoane nevaccinate, cărora le-ar fi generat adeverinţe de vaccinare.

Totodată, se efectuează cercetări şi faţă de 95 de persoane, beneficiari ai adeverinţelor false de vaccinare şi complicii bărbatului, dintre care 4 persoane cercetate sub control judiciar.

Vor fi puse în executare 55 de mandate de aducere, pentru audieri şi propunerea măsurilor legale.

ANM: Cod galben și Cod portocaliu de ninsori şi viscol!

Publicat de Andra Radu, 30 noiembrie 2021, 13:28

ANM a emis, astăzi, o atenţionare Cod portocaliu de ninsori abundente şi viscol în zonele montane din 10 judeţe, până miercuri dimineaţa, precum şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe.

Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 23:00 – 01 decembrie, ora 11:00, în nordul Carpaţilor Orientali, local în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali va ninge abundent, se va depune strat consistent de zăpadă, iar la altitudini de peste 1.500 m, rafalele vor depăşi 75-85 km/h şi va fi viscol.

Judeţele vizate de această atenţionare Cod portocaliu sunt: Satu Mare, Maramureş, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba şi Caraş Severin.

Separat, ANM a emis şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe. Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 20:00 – 01 decembrie, ora 16:00, în zona montană şi submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 şi 65 km/h.

La altitudini de peste 1.700 m, rafalele vor depăşi 85-95 km/h, viscolind ninsoarea. Până în dimineaţa zilei de 01 decembrie, astfel de fenomene se vor semnala şi în regiunile nord-vestice.

Judeţele vizate de această atenţionare Cod galben sunt: Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Covasna, Harghita şi Neamţ.

Festivalul de datini şi obiceiuri „Tradiţiile verii” începe la Craiova!

Publicat de Andra Radu, 19 iulie 2021, 10:30

Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, în parteneriat cu Opera Română Craiova şi cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Municipal Craiova, organizează marţi, 20 iulie 2021, de la ora 18:00, Festivalul de datini şi obiceiuri „Tradiţiile verii”, ediţia a IX-a, la Teatrul de vară din Parcul „Nicolae Romanescu”.

Ansambluri din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi vor prezenta obiceiuri de vară din lumea satului, ca: Sânzienele sau Drăgaica, Paparudele, Muma Ploii. Participă ansamblurile folclorice „Liliacul” din Baia de Aramă – Mehedinţi, „Roua” din Cloşani – Padeş – Gorj, „Doina Mischiului” din Mischii – Dolj, „Hora Desnăţuiului” al Casei de Cultură „Adrian Păunescu” din comuna Bârca – Dolj, „Trandafirul” al Casei de Cultură din oraşul Dăbuleni – Dolj, „Muguraşul” din Şimnicu de Sus – Dolj.

Accesul la eveniment este gratuit şi se va face, în limita locurilor disponibile, respectând distanţarea fizică şi în conformitate cu normele de protecţie a sănătăţii populaţiei, în contextul epidemiei cu noul coronavirus.

ANM: Cod portocaliu și Cod galben de ninsori și viscol!

Publicat de Andra Radu, 27 ianuarie 2021, 16:11

ANM a emis o avertizare nowcasting Cod portocaliu de ninsoare abundentă, valabilă la altitudini înalte din două judeţe situate în Transilvania.

Conform meteorologilor, până la ora 17:30, în zona de munte a judeţelor Braşov şi Sibiu, la peste 1.800 de metri altitudine, va ninge abundent, cu depunere de strat consistent de zăpadă de peste 30 – 40 cm. Totodată, vizibilitatea va fi redusă sub 100 de metri.

În zonele avertizate s-au depus, în ultimele şase ore, 40 – 60 cm de zăpadă.

De asemenea, până la ora 20:00, va fi Cod galben de viscol în judeţele Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi, unde la înălţimi de peste 1.800 de metri vântul va sufla la rafală în general cu 70 – 80 km/h, chiar peste 90 km/h viscolind ninsoarea, spulberând zăpada şi determinând scăderea vizibilităţii.

ALAIUL DATINILOR „DIN BĂTRÂNI, DIN OAMENI BUNI“ 2017

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 decembrie 2017, 10:40 / actualizat: 23 decembrie 2017, 11:45

Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj a organizat în perioada 18-19 decembrie 2017 ALAIUL DATINILOR „DIN BĂTRÂNI, DIN OAMENI BUNI” la Teatrul pentru copii şi tineret „Colibri“ Craiova.

Publicul s-a bucurat, ca în fiecare an, de datini și obiceiuri scenarizate, aduse în scenă de grupuri, ansambluri și soliști vocali, din diverse colțuri ale țării, care promovează tradițiile specifice Crăciunului și Anului Nou.

Cu această ocazie a fost prezentată și o expoziție cu fotografii care ilustrează particularitățile și frumusețea datinilor de iarnă din județul Dolj, din arhiva C.J.C.P.C.T Dolj, precum și de o secvență de viață tradițională sub genericul „Dolju-n bucate“ de post.

În prima zi a manifestării folclorice pe scena Teatrului pentru copii și tineret ”Colibri” au evoluat mai multe grupuri și ansambluri din diferite zone etnofolclorice din țară: Grupul folcloric „GORJEANCA“, Târgu Jiu, Gorj, Ansamblul folcloric „LILIACUL“, Baia de Aramă, Mehedinţi, Octetul „LERU-I, LER“, Craiova, Dolj, Grupul „SOMEȘENII“, Cluj-Napoca, Cluj, Grupul vocal bărbătesc „BURNASUL” Alexandria, Teleorman, Grupul folcloric „BRATIA“, Vlădești, Argeș, Grupul vocal „DORURI SIBIENE“, Sibiu.

În cea de-a doua zi, alte ansambluri folclorice și soliști consacrați au făcut bucuria spectatorilor și au reamintit datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou:Ansamblul folcloric „HORA DESNĂŢUIULUI“, Bârca, Dolj, Ansamblul „TRANDAFIRUL“ al Casei de Cultură Dăbuleni, Dolj, Ansamblul Folcloric „DOR CĂLĂTOR“, Craiova, Dolj

Ansamblul de datini și obiceiuri populare „ROUA“, Cloşani-Padeş, Gorj.

Grupul vocal „STELUȚE DUNĂRENE”, Calafat, Dolj, Grupul de colindători „RAPSOZII DESNĂŢUIULUI“, Giurgița, Dolj, Ansamblul „FLORI DÂMBOVIŢENE“, Târgovişte, Dâmbovița

Soliştii vocali:

Mădălina STOICA, Manuela MOTOCU, Maria ROTARU, Liviu OLTEANU,Raluca MĂLĂESCU, Camelia CHIVU, Alexandru Ionuț LILEA

În întreaga țară se desfășoară asemenea evenimente folclorice menite să facă de neuitat sărbătorile de iarnă. Ceea ce nu trebuie să uităm despre această perioadă a anului și care sunt argumentele pentru care Centrele pentru conservarea și promovarea culturii tradițioanele din întreaga țară organizează aceste alaiuri tradiționale aflăm din următoarea însemnare:

”An de an, în luna decembrie, poporul român trăieşte intens bucuria Naşterii Domnului Iisus Hristos, dar şi a celorlalte sărbători ale iernii: Sf. Nicolae, Crăciunul, Sf. Ştefan, Anul Nou (Sf. Vasile), Boboteaza, Sf. Ioan. Fiecărei sărbători ale iernii îi sunt specifice anumite obiceiuri, care mai de care mai frumoase, obiceiurile de Crăciun detaşându-se prin amploare şi ritual, prin vechime şi continuitate. În luna decembrie şi începutul lui ianuarie fiecare casă, fiecare om – copil, tânăr, bătrân – trăieşte din plin momentul, bucurându-se fie de darurile lui Moş Nicolae puse cu sfinţenie în “ghetuţele curate” ale copiilor, fie de primirea colindătorilor de Crăciun sau a purtătorilor de tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou, Bobotează etc.

În afara ritualului colindatului, specific Ajunului Crăciunului, și care este cel mai cunoscut, Oltenia are multe alte ritualuri dedicate celorlalte evenimente care întregesc ciclul sărbătorilor de iarnă.Toate aceste obiceiuri şi datini demonstrează continuitatea poporului român pe aceste meleaguri: “Irozii” sau “Vicleiul”, “Piţărăii” sau “Brezaia”, “Sorcova”, “Pluguşorul” sau ”Datul la grindă”, “Mersul la moaşă” sau “Iordănitul” etc.

Ritualul colindatului se desfăşoară începând din Ajunul Crăciunului (24 Decembrie), până în dimineaţa zilei următoare. Grupul de şase până la treizeci de tineri (colindători) aleg un vătaf care cunoaşte obiceiurile tradiţionale şi vreme de patruzeci sau optsprezece zile, ei se adună de patru, cinci ori pe săptămână, într-o casă anumită, ca să primească instrucţia necesară. În seara zilei de 24 Decembrie, îmbrăcaţi în straie noi şi împodobiţi cu flori şi zurgălăi, colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe străzi, cântă din trompete pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele şi să-i vestească pe gospodari de sosirea lor. Ei cântă prima colindă la fereastră şi, după ce au primit învoirea celor ai casei, intră în casă şi îşi continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere şi rostesc urările tradiţionale. Colindătorii aduc sănătate şi bogăţie, reprezentate de o rămurică de brad pusă într-un vas plin cu mere şi pere mici. Exceptând familiile cele mai sărace, de la celelalte primesc daruri: colaci, plăcinte, fructe, carne, băutură. După ce au străbătut întreg satul, grupul colindătorilor organizează o serbare la care iau parte toţi tinerii.

Cât despre toate celelalte “Irozii” sau “Vicleiul”, “Piţărăii” sau “Brezaia”, “Sorcova”, “Pluguşorul” sau ”Datul la grindă”, “Mersul la moaşă” sau “Iordănitul” toate sunt de fapt reprezentări cumva teatrale ale momentului Nașterii Domnului Isus Cristos sau urări de belșug și sănătate la trecerea dintre ani.”

Aceasta este prezentarea evenimentului pe care ne-a trimis-o însoțită de un colind doamna Amelia Etegan, manager al Centrului Județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Dolj .

Foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Ungurica – Niculina Stoican

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 decembrie 2017, 08:45

Sunt melodii care par a avea vârsta veacului de om, par a fi dintotdeauna într-un loc şi identifică un loc. Jocul Ungurica este specific zonei de munte a Mehedinţilor şi este nelipsit la horele care încununează în rotundul bucuriei sărbătorile calendaristice şi pe cele familiale. Melodiei i s-au adăugat versuri, care exprimă starea de bucurie a celui ce nu lasă clipa să se petreacă şi o dată cu ea şi viaţa omului.

Niculina Stoican a preluat melodia de la bătrânii satului. A amprentat-o cu jovialitatea interpretării sale, cu acea bucurie de a trăi cântecul, pentru că Niculina trăieşte prin cântec şi are puterea de a transmite această trăire interioară, cum numai marii artişti sau performerii populari reuşesc. Urmărind filmul dedicat acestui cântec şi acestui joc deopotrivă veţi descoperi, în apusul de soare, copiii de la munte jucând cu dezinvoltura specifică vârstei. Şi, ca un corolar al timpului, o veţi vedea şi pe Domnica Trop, cea care îndreptăţit a primit titlul onorific de „tezaur uman viu” şi care a compus variante ale cântecului Ungurica.

Niculina Stoican şi-a dorit să promoveze zona etnofolclorică şi a reuşit în calitate de director al Festivalului Naţional de folclor „Ponoare, Ponoare”. A reunit sătenii din satele din jurul comunei Ponoarele într-o sărbătoare proteguită de Podul lui Dumnezeu şi de lapiezurile crestelor care adună în cântec şi joc ultimele raze ale apusului de soare în speranţa unui răsărit prin copiii locului de legendă.

Râuri din nouă bazine hidrografice, sub Cod galben de inundații până vineri la ora 16:00

Publicat de Mihaela Costache, 19 aprilie 2017, 15:30

Râuri din nouă bazine hidrografice din zona Olteniei, Munteniei și Dobrogei se vor afla sub Cod galben de inundații până vineri, la ora 16:00.

Conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în intervalul 19 aprilie, ora 6:00 — 21 aprilie, ora c, ca urmare a precipitațiilor prognozate și propagării se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale, creșteri de debite și niveluri cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție în bazinele hidrografice Desnățui, Jiu, Olt (afluenți bazin inferior), Vedea, Argeș, Ialomița, Buzău, Călmățui, precum și pe râurile din Dobrogea.

În acest context, în prima parte a intervalului (19 aprilie, ora 6:00 — 20 aprilie, ora 22:00), fenomenele menționate în atenționarea Cod galben se vor produce pe râurile din bazinele hidrografice: Desnățui, Jiu (sector aval S.H. Sadu și afluenții Jiului aferenți acestui sector) de pe raza județelor Gorj, Mehedinți și Dolj. De asemenea, fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din bazinele hidrografice Coșustea, Motru — bazin superior și Gilort — bazin superior.

Potrivit hidrologilor, în intervalul 19 aprilie, ora 16:00 — 21 aprilie, ora 16:00, atenționarea va afecta râurile din bazinele hidrografice Olt (afluenții aferenți sectorului aval Călimănești) de pe raza județelor Gorj, Vâlcea, Argeș, Olt și Dolj, Vedea (județele: Argeș, Olt și Teleorman), Argeș (bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior) — județele Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman și Ilfov, Ialomița (bazin superior și mijlociu) și, nu în ultimul rând, Prahova (județele: Dâmbovița, Prahova și Ialomița).

În plus, fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din bazinele hidrografice Olteț — bazin superior, Vedea — bazin superior, Neajlov, Ialomița — afluenți bazin superior și mijlociu și Teleajen.

Pe de altă parte, începând de joi, 20 aprilie, ora 00:00, până vineri, 21 aprilie, ora 16:00, cotele apelor vor depăși Cotele de atenție pe râurile din bazinele hidrografice: Buzău (afluenții aferenți sectorului aval S.H. Nehoiu) — județul Buzău, Călmățui — județele Buzău și Brăila, respectiv râurile mici din Dobrogea — județele Tulcea și Constanța. Fenomene similare, dar cui probabilitate mai mare de producere, se vor înregistra pe unele râuri din bazinele hidrografice Niscov, Slănic, Câlnău și pe râurile mici din județul Tulcea.

(Agerpres/FOTO arhivă jurnalul.ro)

O inițiativă transfrontalieră în domeniul turismului România –Bulgaria – Serbia

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 noiembrie 2016, 11:30

Trei regiuni – o singură experiență. O inițiativă transfrontalieră în domeniul turismului România – Bulgaria – Serbia , o inițiativă care a prins contur săptămâna trecută prin semnarea unui Memorandum  trilateral.

Despre această inițiativă menită să stimuleze turismul și nu numai,  discutăm acum cu domnul Silviu Bratu, membru în comitetul de inițiativă.

În primul rând această inițiativă, ROSEB, cum am denumit-o noi, este o inițiativă trilaterală comună ce are drept scop dezvoltarea socio- economică a celor trei regiuni din cele trei țări. Este vorba de județele Olt, Dolj și Mehedinți din România, districtele Vidin, Montana și Vratsa din Bulgaria și districtele Bor și Zaicer din Serbia. Ne dorim ca prin această inițiativă să promovăm o dezvoltare durabilă a acestei regiuni prin sprijinirea turismului și a utilizării durabile a patrimoniului cultural și natural din zona transfrontalieră a celor trei țări.

A fost semnat săptămâna trecută memorandumul, ce cuprinde?

Prin acest Memorandum noi ne-am dorit, pentru început, să punem bazele unei platforme de discuții și de cooperare între factorii interesați din cele trei țări. Ni s-au alăturat, la Kladovo, municipalități, Consilii județene, orașe, comune, hotelieri, turoperatori, organizații profesionale din domeniul turismului, urmând ca funcție de cum evoluează această rețea să poată exista posibilitatea oficializării acestei relații transfrontaliere.

De asemenea această rețea își dorește să intensifice cooperarea și colaborarea între cele trei țări in vederea atragerii de finanțare pentru promovarea acestei regiuni  din punct de vedere turistic, o regiune foarte ofertantă dar puțin cunoscută.

Este o inițiativă interesantă cel puțin din punctul de vedere al faptului că două țări membre ale UE, România și Bulgaria, se asociază cu țară nemembră a UE, Serbia.

Chiar dacă Serbia nu este țară membra a UE există programe care finanțează dezvoltarea turismului atât în România cât și în Bulgaria, există programele de cooperare România – Serbia, există programele INTERREG de cooperare între România și Bulgaria si intre Bulgaria și Serbia. Dar din păcate nu există încă un program de finanțare al Comisiei Europene care să finanțeze anumite proiecte trilaterale România – Bulgaria – Serbia, iar noi am identificat această necesitate de a avea proiecte în comun în această regiune transfrontalieră.

Poluare în râul Topolniţa

Publicat de Mihaela Costache, 18 septembrie 2015, 09:10

Garda de Mediu Mehedinţi şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Române au deschis o anchetă după ce în râul Topolniţa şi un afluent al acestuia, în apropiere de Drobeta Turnu Severin, au fost găsiţi, joi, peşti morţi, primele verificări arătând că parametrii apei sunt modificaţi, informează Mediafax.

Garda de Mediu Mehedinţi a fost anunţată, joi, că pe cursul râului Topolniţa, în apropierea platformei Romag Prod a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, sunt foarte mulţi peşti morţi. Acolo au ajuns mai multe echipe ale Gărzii Naţionale de Mediu şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Române Mehedinţi care au descoperit că poluarea se întinde pe o distanţă de şapte kilometri, de-a lungul râului Topolniţa şi al unui afluent al său, râul Pleşuva.

Potrivit reprezentanţilor Sistemului de Gospodărire a Apelor Române, încă de miercuri, analizele care se fac periodic au arătat indicatori depăşiţi şi tulburări ale apei râului Topolniţa.

În cadrul anchetei care a fost deschisă de autorităţile de mediu, s-au prelevat probe şi urmează să se stabilească sursa de poluare, existând suspiciuni în ceea ce priveşte staţiile de sortare care se află în amonte de zona poluată şi agenţii economici din apropiere.

Peste 1500 de noi disponibilizari!

Publicat de Mihaela Costache, 1 septembrie 2015, 17:10

  Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mehedinți a fost notificată de către administratorul special al Regiei Autonome pentru Activități Nucleare asupra deciziei de disponibilizare colectivă a 1.525 de angajați, potrivit declaraţiilor purtătorului de cuvânt al instituției, Sorin Marinescu.

Muncitorii urmează să intre în șomaj începând cu 1 octombrie și tot din această dată vor primi venituri de completare, conform unui act normativ aprobat de Guvernul României. În a doua etapă, la 31 martie 2016 vor mai fi trimiși în șomaj alți 520 de salariați, urmând ca să rămână pentru gestionarea apei grele și golirea instalațiilor de hidrogen sulfurat doar 150 de persoane. Printr-o hotărâre de guvern s-a prevăzut alocarea de către Ministerul Economiei a 3.697.000 de lei pentru plata șomajului și a unor restanțe salariale ale disponibilizaților de la RAAN.

Restricții în aval de barajul Porțile de Fier II

Publicat de Mihaela Costache, 18 august 2015, 15:40

Traficul naval continuă să se desfășoare astazi, 18 august, cu restricții în aval de barajul Porțile de Fier II din cauza debitului Dunării care înregistrează la intrarea în țară, secțiunea Baziaș, 2.600 metri cubi/secundă, cu 1.700 metri cubi/secundă sub media multianuală a lunii august.

Surse din cadrul Autorității de Navigație Teritorială Mehedinți au declarat pentru AGERPRES că zona este tranzitată de trei convoaie în compunerea cărora se află 21 de unități, ale căror echipaje sunt obligate să se deplaseze cu viteză redusă și respectând balizele amplasate de-a lungul șenalului, acesta din urmă suferind modificări continuu.

Potrivit acelorași surse, pe Dunăre se lucrează cu 60% din capacitatea de transport din cauza cotelor reduse, navele fiind încărcate aproape la jumătate din capacitate, întrucât pescajul este de aproape 1,6 metri, față de 2,5 metri cât este normal, situație care nu s-a mai înregistrat în sectoarele afectate din anul 2006.

Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 februarie 2015, 07:00

Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria. Valoarea totala a programului este de 258 de miioane de Euro.

Detalii despre acest subiect aflam in rubrica Euranet Plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Radio Bucuresti.

Acest program va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le atractivitatea atât pentru turiști, cât și pentru investitori.

Contribuția Uniunii Europene la acest program este de 216 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regional.

Printre obiectivele acestui program se numară îmbunătățirea transportului pe Dunăre și Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural și cultural din zona de granită precum şi îmbunătățirea gestionării comune și protejării siturilor natural.

Prin aplicarea acestui program se asteptă, de asemenea, să sporeasca capacitatea de prevenire și gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră, să se integrarea aceste zone din punctul de vedere al ocupării și mobilității forței de muncă si să se îmbunătățească relațiile de cooperare a instituțiilor publice din zonele vizate.

Noul program transfrontalier „Interreg” pentru România și Bulgaria a fost adoptat de comisarul european pentru politica regională Corina Crețu, care a declarat ca locuitorii acestor regiuni de frontieră din cele doua tari vor beneficia în mod direct de aceste finanţări.

Corina Creţu:

“Am fost foarte fericită să semnez acest program îintre Bulgaria şi România. Îmi doresc să se deblocheze cât mai urgent şi programul România + Ungaria. Cele două state + România şi Bulgaria + vor decide ce vor pune în aceste programe, dar este evident că sunt milioane de euro care vor merge în crearea de locuri de muncă şi creşterea competivităţii la granite. Este important ca ceea ce vor decide statele membre să pună în aceste programe trebuie să fie în accord cu legislaţia, să fie eligibile!”

Comisarul european pentru politica regională Corina Crețu

In programul Interreg Romania – Bulgaria sunt incluse 15 regiuni (judete)

Este vorba despre Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Olt din ţara noastră şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich din tara vecină.

În Romaânia programul este gestionat de Ministerul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cea de a cincea perioadă de programare a Interreg 2014-2020 dispune de un buget de peste 10 miliarde de euro ce reprezentă investiții în cadrul a peste 100 de programe de cooperare între regiuni și partenerii teritoriali, sociali și economici. Bugetul respectiv include, de asemenea, sumele alocate statelor membre în vederea participării la programele de cooperare la frontierele externe ale UE, sprijinite de alte instrumente.

Este vorba despre 60 programe de cooperare transfrontalieră de-a lungul a 38 de frontiere interne ale UE, in valoare de 6,6 miliarde de euro şi 15 programe transnaționale care acoperă zone de cooperare mai vaste, precum Marea Baltică, regiunea Alpilor și regiunea Mării Mediterane, pentru care se aloca aproximativ 2 miliarde de euro.

Programul de cooperare interregională și cele 3 programe pentru constituirea de rețele acoperă toate cele 28 de state membre ale UE.

Acestea asigură cadrul necesar schimburilor de experiență între autoritățile regionale și locale din diferite țări, iar suma alocata se ridică la 500 milioane de euro.

Obiectivele principale ale acestor programe vizeaza crearea unor regiuni verzi, sigure, eficiente, bine conectate si cu mana de lucru calificată.

Destinaţia zilei: „Ponoarele, locul unde pietrele nasc pietre”

Publicat de Stefania Grigore, 23 septembrie 2014, 20:41

Dacă ar fi să alegem împreună un loc pe care să-l vizităm în comuna Ponoarele din judeţul Mehedinţi , aş fi într-o mare încurcătură.

Cred ca mi-aş dori să mă multiplic şi să fiu în acelaşi timp in toate locurile minunate pe care natura le-a creat în acest loc în care Dumnezeu a biruit Diavolul şi le-a daruit oamenilor să se bucure.

Şi din fericire avem ce să vizităm aici. Venind dinspre Baia-de-Arama, îţi apar în faţă câmpurile ce par a fi cultivate cu pietre, cunoscute sub numele de câmpul de lapiezuri.

Câmpul de lapiezuri

La intrarea în comună, pe partea dreaptă, se află lapiezurile de la Brăzişori, prezentând forme masive şi rotunjite „căpăţâni de calcar ce seamănă cu nişte căpiţe”. Lapiezurile de pe Cornetul Mare au forme mai simple şi mai puţin spectaculoase.

Cele mai cunoscute şi mai interesante sunt lapiezurile din Dealul Peşterii care formează două câmpuri distincte: Câmpul Cleopatrei şi Câmpul Afroditei, numite astfel după cele două frumuseţi ale antichităţii.

Această prezentare necesită JavaScript.

Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu sau Podul natural cum i se mai spune se află în centrul localităţii, în apropiere de primărie, fiind o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin, traversând Valea Pragului.

El s-a format prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii şi se impune în peisaj prin masivitate: 30 m lungime, 13 m înălţime, 22 m lăţime şi 9 m deschidere.

Această prezentare necesită JavaScript.

Este unul din cele trei poduri naturale din lume

Multe legende vorbesc despre cum s-au nascut Podul lui Dumnezeu si Lacul Zăton.
Una dintre ele spune că de mult aici locuia necuratul, chiar in peştera Ponoare. Săturându-se de răul pe care acesta îl făcea, oamenii i-au cerut lui Dumnezeu să-i scape de el. Astfel Dumnezeu a lovit cu palma tavanul pesterii şi acesta s-a prabusit peste intrare. Cu toate acestea, Necuratul a scăpat, ieşind pe sub deal, pe cealaltă gură a peşterii, cea care duce spre Lacul Zătonul Mare. Nervos, Aghiuţă s-a agăţat cu ghearele de vărful Dealului Peşterii, formănd şanţuri in calcar, locurile numite campiile de lapiezuri Afrodita şi Cleopatra. Dracu s-ar fi urcat apoi pe Stanca Diavolului, loc de unde veghează la oamenii care intră in peşteră şi pe care uneori ii ineacă in Lacul Zătonul Mare.

Alte legende spun că podul ar fi fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodin să treacă spre Tismana după ce oamenii l-au alungat din comună, loc unde a vrut să construiască o mănăstire. Altele vorbesc despre faptul că ar fi fost construit chiar de legendarul Hercule sau de Iovan Iorgovan, personaj de basm care urmărea balaurul ce-i răpise măndruţa.

Legenda lui Nicodim chiar se potriveşte intr-o oarecare măsură. Călugărul Nicodim căuta cascada care i s-a arătat în vis, deasupra căreia trebuia să construiască o mănăstire. S-a oprit la Ponoarele, la izbucul de unde izvorăşte acest părău, insă două familii l-au făcut să plece. I-au pus in traistă o găină tăiată şi un cuţit. Apoi l-au acuzat de furt. A trebuit să plece ruşinat de pe aceste meleaguri. A lăsat in urmă un blestem. Anume, ca apa să se zbuciume, să fie fără peşti şi să o inghită pămăntul. Lucru care s-a şi intămplat. Asta pentru că de-a lungul ei s-au construit opt mori care au fost abandonate, iar in apă nu trăieşte nici o vietate. Apa este înghiţită la propriu de pămănt. Este înghiţită de peşteră, care o aruncă afară atunci cănd plouă îndelungat.

Această prezentare necesită JavaScript.

Lacul fantoma

Aşa s-ar fi născut lacul fantoma, cunoscut sub numele de Zatonul Mare, fenomen carstic ce prezintă particularităţi deosebite şi poate atinge dimensiuni impresionante, de aproape 2 Km şi o adâncime de 20 m în punctul maxim de la nivelul sorbului. El este mărginit de potcoava Dealului Peşterii, de Cracul Buicanilor, Cornetul Cujniţei, Dealul Băluţei şi Dosul Buseştilor pe care se văd urmele teraselor lăsate de nivelul schimbător al apelor..

Zătonul Mic se formează la nord-est de Podul lui Dumnezeu, în partea opusă Zătonului Mare, atunci când precipitaţiile sunt abundente, iar debitul pârâului care vine de sub Stei nu mai poate fi preluat de către sorb.

Această prezentare necesită JavaScript.

Pădurea de liliac Ponoarele, cu o suprafaţă de 20 de ha, reprezintă o rezervaţie botanică şi are caracterul de unicat atât prin speciile floristice cât şi prin fauna specifică.

Pădurea poate fi admirată în deplinătatea frumuseţii sale, mai ales la începutul lunii mai, când devine un adevărat covor de flori de liliac şi frăsinică, un parfum îmbietor si cand are loc şi sărbătoarea liliacului, o manifestare folclorică de interes naţional, la care, în amfiteatrul natural al văii Prislopului, se întrec formaţii şi solişti de renume.

Această prezentare necesită JavaScript.

Peşterile Ponoarele si Bulba

Ca şi cum frumusetile de pe pamant nu ar fi fost suficient, călătorul împătimit poate să coboare în adancurile pesterii Ponoarele, în imediata apropiere a podului. Ea are o lungime de 734 m şi găzduieşte o colonie de lilieci protejaţi prin lege. E bine ca peştera să fie vizitată cu ghid şi echipament adecvat, ieşirea spre Zăton fiind foarte dificilă. Peştera Bulba, cunoscută şi sub numele de Peştera Mare sau Peştera de la Baia, se întinde de fapt sub teritoriul comunei Ponoarele, sub dealurile Brăzişori şi Cornet, pe o distanţă de peste 1.560 m lungime, avand galerii de o frumusete răpitoare.

Această prezentare necesită JavaScript.

Pericol de inundații și alunecari de teren!

Publicat de DSRNetworkAdmin, 5 mai 2014, 08:53

Pana diseara este valabila si avertazarea hidorologilor cu cod portocaliu pentru mai multe bazine hidrografice din 12 judete.

Ploile se vor opri astazi insa ramane pericolul de inundatii si alunecari de teren, in judetele Caras Severin, Mehedinti, Gorj, Valcea, Arges, Dambovita si Prahova, afecate deja de revarsarile de ape, este pericol de alunecari de teren – atrage atentia directorul Administratiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu.

De altfel, pentru 22 de judete din vestul si nordul Olteniei, nordul Munteniei, sud-vestul Transilvaniei si Banat este in vigoare inca doua ore atentionarea cu cod galben de ploi si vijelii.

Pana diseara este valabila si avertazarea hidorologilor cu cod portocaliu pentru mai multe bazine hidrografice din 12 judete – acestea sunt Caraș-Severin, Mehedinti, Hunedoara, Gorj, Dolj, Valcea, Arges, Dambovita, Prahova, Buzau, Vrancea si Olt. Pentru alte rauri din tara este valabil codul galben.