Avram Iancu a anunțat că va încerca să stabilească o nouă performanță în luna decembrie. Polisportivul din Petroșani vrea să înoate fără costum de neopren, în apa înghețată a Bălții Ţebea, la o temperatură de numai câteva grade Celsius, în memoria Eroului Național Avram Iancu, de la a cărui moarte s-au împlinit 150 de ani.
„Voi înota la Ţebea! Da, exact acolo! Dumnezeu a făcut ca şi în acest ‘Mecca’ al tuturor românilor să fie un lac, cu numele Balta Ţebea. Lacul are 135 metri lungime, iar traseul înotului va fi de 100 de metri, marcat corespunzător cu balize plutitoare. Voi încerca să duc la bun sfârşit acest test într-o apă ce va fi cuprinsă, conform estimărilor, între 3 şi 4 grade. Va fi o probă care va dura cel puţin 40-45 de minute. Este o probă ucigaşă sau sinucigaşă pentru un organism neantrenat, conducând la moarte prin hipotermie acută”, a scris Avram Iancu pe Facebook.
El a menționat că se pregătește pentru această probă încă din luna septembrie, apreciind că momentul nu va fi unul ușor. Înotul va fi observat de către arbitri specializați în Ice Swim şi va fi certificat de către International Ice Swimming Association.
Data înotului în apa Bălţii Ţebea va fi stabilită imediat ce temperatura acesteia va scădea sub 5 grade Celsius și va fi anunțată cu 48 de ore înainte de acest moment.
Un podcast sub forma unui serial audio din opt episoade, ce își propune să reactiveze memoria pop culturală a orașului Timișoara, în special cea legată de reprezentarea ei în muzica locală și felul în care aceasta a reacționat la diversele contexte culturale și sociopolitice, a fost lansat în cadrul proiectului Arhiva de Sunet: Timișoara.
Prin intermediul unei serii de interviuri cu artiști, jurnaliști, lucrători culturali și comentatori, realizatorii podcastului Arhiva de Sunet: Timișoara – jurnaliștii Paul Breazu și Ionuț Dulămiță, alături de cercetătorul și teoreticianul Mihai Lukács – explorează reprezentarea orașului în și prin muzica produsă în acest spațiu, precum și contribuția producției culturale urbane în construcția unei identități locale.
Pornind de la piese și povești muzicale specifice, serialul audio Arhiva de Sunet: Timișoara abordează teme precum legătura dintre spațiul urban al Timișoarei și reprezentările lui în muzică, reflectarea straturilor economice în peisajul muzical local și poziționarea artiștilor în relația cu acestea, legătura dintre tehnologia producției muzicale și istoria orașului.
Pacha Man, Ilie Stepan (Pro Musica), Octavian Horvath (Implant Pentru Refuz), Ovidiu Mihăiță (Teatrul Auăleu, Haos), Aron Madon/Admina, Adi Crăciun (vvvlv) sunt printre artiștii intervievați de Arhiva de Sunet, alături de scriitorii Adriana Babeți și Radu Pavel Gheo, jurnaliștii Doru „Rocker” Ionescu, Mimo Obradov, Flavius Băican, Vlad Tăușance, sociologul Emanuel Copilaș.
„Din avion privind, poate că Timișoara este mediul ideal pentru a observa relația muzicii, a culturii în general, cu spațiul sociopolitic: contextul istoric, contextul (multi)cultural, poziția geografică, o oarecare iluzie a grandorii, până la urmă. De fapt, toate acestea revin obsesiv și atunci când coborâm din el, în răspunsurile celor cu care am stat de vorbă. Ba chiar se transferă în interpretarea a ceea ce am putea numi «Fenomenul Timișoara», sintagmă care poate intra în discuție încărcată de nuanțele unui excepționalism care uneori ne-a făcut să ridicăm din sprâncene.
Dincolo de asta, judecând lucrurile într-o convenție cvasifactualistă, există momente memorabile în istoria orașului, în care lucrurile s-au articulat într-un anume fel, de la desantul rock din anii ‘60-’70, marcat de nume precum Sfinții/Phoenix, Clasic 20, Progresiv TM, Pro Musica, ca să le citez doar pe cele rezonanțe, la cohorta black metal de la mijlocul anilor ‘90, de la subculturile punk și rave din același deceniu și o formație dance pop legendară și esențială, numită Genius, de la memoria unui concert Lepa Brena pe stadionul Politehnicii Timișoara, ținut cândva la mijloc de ani ‘80, la Carmen Șerban sau Stana Izbașa.” – spune Paul Breazu, unul dintre realizatorii podcastului Arhiva de Sunet: Timișoara.
În zilele următoare, pe aceleași platforme vor fi disponibile și restul episoadelor.
Proiectul continuă un program anterior, podcastul Arhiva de Sunet, care a fost nominalizat în 2021 la Premiile AFCN pentru categoria Activare culturală în spațiul public.
Neurobiologii de la Universitatea din Waterloo, Canada, au descoperit că cititul cu voce tare îmbunătăţeşte memoria. Cercetarea a fost efectuată cu participarea a 95 de voluntari. Ei au încercat să memoreze informaţiile scrise, folosind una dintre cele patru metode propuse – cititul textului pentru ei înşişi, lectura cu voce tare, ascultarea unei înregistrări a propriei voci şi ascultarea lecturii unei voci străine. Rezultatele au arătat că textul a fost mai bine memorat, dacă cititul şi ascultarea au fost declanşate în acelaşi timp. Potrivit oamenilor de ştiinţă, cuvintele sunt amintite mai bine atunci când se adaugă un „element de producţie” – o anumită acţiune care permite ca informaţiile să fie stocate în memoria pe termen lung. O acţiune similară este copierea textului. Acest lucru poate fi util pentru persoanele în vârstă, cărora li se recomandă să rezolve cuvinte încrucişate şi puzzle-uri.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
